Page 22 - Albina_1962_06
P. 22
r ■s
n n m n a n a
M arin Calofir făcea act de prezenţă zilnic la sfatul
popular raional
Lucreţia
Ineu-Oradea,
inginera
Iacob se lupta cu adrese şi tabele la o bază fu
rajeră, Vasile Suhar, aproape cinci ani făcuse ace
laşi lucru la Hîrlău şi exemplele se pot înşirui la
■
nesfîrşit.
Din cele spuse de către ei, reiese limpede că se sim
ţeau ca nişte profesori fără clasă, nişte pedagogi lipsiţi toc
mai de principalul element al profesiunii lor, elevul, copiii
aşezaţi în bănci, atenţi la omul de la catedră. Să totalizezi
cifre e un lucru important, să controlezi o bază furajeră e
de asemenea interesant, aşa cum desigur îşi are rostul ei şi
cîte o circulară corect redactată. Dar măsura valorii, a pri
ceperii unui inginer agronom, a unui specialist, nu se poate
aprecia numai din corecta înlănţuire a măsurilor de luat, cu
prinse într-o circulară, aşa cum destoinicia unui profesor nu
se mărgineşte la statistica anuală a promovaţilor şi repeten
ţilor.
Acest lucru l-au înţeles pe deplin miile de specialişti, care
în primăvara aceasta au plecat la sate, sau, cum s-au ex
lei. Mai departe, facă oricine
Mirăslăului,
dreptul
I n Mureşul face un cot socoteala". primat mulţi dintre ei „la clasă", acolo unde-i chema ire
zistibil vocaţia.
larg, tăind o porţiune însemnări Ce a urmat e lesne de în Pe Lucreţia Iacob o prinde amurgul pe „Herţioana" sau pe
bunicică din fîşia de luncă şi dintr-o gospodărie ţeles. Răspunsul ţi-1 dă fie „Frăgăriei", dealuri cu coaste povîrnite, spălate de apă, din
aşa destul de îngustă. Dincolo care colectivist în faţa tarla pămîntul cărora toamna, înainte vreme, se cîntăreau recolte
de calea ferată şi de şoseaua colectivă decorată submediocre. Generaţii întregi le-au arat din deal în va.
asfaltată, spre nord, se întin cu Ordinul Muncii lei de 5.000 kg porumb boa în loc s-o ia de-a curmezişul, pe curba de nivel. Una este
de o a doua fîşie de teren, be la hectar, în faţa loturilor dai o circulară şi cu totul alta să vezi cu ochii tăi benzile
formînd un fel de prag strîm- c l. I. de „ 10.000“ şi „80.000“ (e vor de ovăz, de lucernă în cultură ascunsă şi, alternativ, floarea-
torat între Lunca Mureşului ba de porumb boabe şi sfeclă soarelui şi porumb, şi mai ales să porţi în suflet caldul sen
şi dealurile înveşmîntate cu timent că tu i-ai convins pe oameni să întoarcă brazda în
bogate plantaţii de vii. Deo prea mare şi nu putea fi de zahăr) şi la terenul zis „în- acest fel. A i retezat din rădăcini o practică dăunătoare şi ai
sebit de darnică în pitoresc, recuperată cu tot sporul de tre-ape", unde soiul de grîu pus capăt degradării unui sol calitativ bun. E satisfacţia pe
natura s-a dovedit pe aici producţie ce se va obţine. „Pe „Bezovstaia" făgăduieşte o dagogului ai cărui elevi ies în fruntea reuşiţilor Ia examenul
zgîrcită în terenuri fertile. apă vine, pe apă se duce", de absolvire.
Din datele existente se poate spuneau ei cu amărăciune. producţie de 4.400 kg la hec Inginerului Vasile Suhar îi va rămîne bine întipărită în
afla că în trecut, prin partea Cu documentaţia în faţă, in tar. Noul a biruit la Mirăslău memorie o întîmplare. El lucra la raion. E un bărbat tînăr,
locului, producţia medie cea ginerul Chirilă Dănilă, pre şi de astă-dată. 120 hectare energic, priceput. Sosit în Scobinţi, a cercetat amănunţit gos
mai bună nu trecea de 900 kg şedintele gospodăriei, le-a de irigate în acest an, 500 hec podăria, terenurile, a făcut însemnări şi a propus o seamă de
grîu sau 1.200 kg porumb boa monstrat oamenilor, răbdător, tare în viitorii trei ani. Şe
be la hectar. In anii cu ierni că e cu putinţă, nu numai ca îmbunătăţiri. Intîmplarea s-a petrecut la marginea tarlalei
semănate cu in. Apăruseră purecii.
Invazia lor nevăzută
grele şi zăpezi mari, cu p ri toate cheltuielile să fie recu sul Mirăslăului nu va mai fi
ameninţa tarlaua de pe „Dealul boului", dar nu scăpase^ nici
măveri ploioase, apa Mureşu perate într-un singur an, nu ameninţat de secetă. cea de pe „Budăi”. Vedea cum se îngălbeneau frunzele înţe
lui se re.vărsa peste maluri mai din sporul realizat de la pate. Iată-1, aşadar, ieşind din tiparele unei circulare, orga-
pustiind adesea vegetaţia de sfecla de zahăr şi porumb, rintre unităţile agricole nizînd calm, stăpîn pe sine, distrugerea dăunătorului. Ci
pe luncă. Ânii secetoşi puneau dar chiar să le mai răm'ină P socialiste care în zilele frele pot cuprinde sec valoarea eventualei pierderi, recu
la grea încercare şi semănă de neuitat ale sesiunii perate, dar nu pot exprima satisfacţia acestui tînăr bărbat,
şi cîştig. O scurtă trecere în
turile aflate pe terenurile mai extraordinare a Marii Adunări Ia prima victorie reală, practică, la primul adevărat examen
revistă a producţiei realizate
ridicate. Naţionale au fost distinse cu al priceperii sale. Asocierea muncii sale cu a profesorului
în anii 1960— 1961 a fost edi Ordinul Muncii cl. I, se nu este aici cît se poate de potrivită. Soţia lui este acum pro-
D espre lupta împotriva ficatoare. Primul a fost bogat mără şi gospodăria colectivă ■ fesoară în aceeaşi comună.
Aplicîndu-se
şi secetei
inundaţiilor
Cinci ani de zile s-au pregătit ca studenţi în agronomie,
în precipitaţii.
fiecare colectivist din şi regulile agrotehnice, ă-au „înfrăţirea" din Mirăslău. In au trăit emoţiile sesiunilor de examene, clipa solemnă a reu
Mirăslău povesteşte în felul obţinut 45.340 kg sfeclă . de ginerul agronom Chirilă Dă şitei finale, au trecut verile de practică, au intrat apoi în
lui, evocînd îndeosebi momen nilă, preşedintele colectivei, a viaţă. Le lipsea însă ceva esenţial. Simţeau că irosesc oare
zahăr la hectar. Producţie cum, între pereţii acoperiţi cu grafice, zile preţioase, că acti
tele care consemnează biru avut marea cinste să primeas
. deosebit de bună.; Anul ur vitatea lor, ca agronomi sau zootehnişti, este totuşi limitată,
inţa omului, mai întîi în con că v din mina tovarăşului
mător însă a fost secetos. Deşi că nu respiră din adîncul plămînilor. La un moment dat, au
ştiinţa oamenilor, apoi în Gheorghe Gheorghiir-Dej înal trăit sentimentul penibil al stagnării, al rutinei. Şi ei nu
colectiviştii au respectat cu
practica agricolă. ta distincţie şi o dată cu ea pentru aceasta fuseseră pregătiţi, nu numai atîta puteau
stricteţe indicaţiile ‘ ştiinţei
Acum podzolul şi brun-roş- felicitări pentru rezultatele face. Ce-ar însemna un petrolist fără schelă, un inginer chi
n-au putut obţine decît 33.060 mist fără uzină ?
catul de pădure se iau la în pbţinute. In acel moment înăl
kg la hectar. Rezultă deci o Aveau nevoie de sat, de locul unde efectiv se hotărăşte
trecere în privinţa fertilităţii ţător, pe care tovarăşul Dă
diferenţă de peste ■ 11.500 kg soarta recoltei. Au scos din sertarul mesei o coală de hîrtle
cu pămîntul de pe luncă. Fap nilă nu-1 va uita niciodată,
sfeclă la hectar. De aici pri şi şi-au formulat simplu, convingător, dorinţa de a pleca la
tul are o însemnătate covîr-' gîridul său a prins1 aripi, o-
ma învăţătură. sate, adevărata lor catedră. Voiau să vadă cu ochii lor, zi
şitoare şi este una din cele prindu-se la cei care poate în
Ce se poate obţine prin iri de zi, aşa cum se exprimă poetul, cum iarba nouă înţeapă
mai de seamă realizări ale clipa aceea isprăveau semă
gare ? In primul rînd se va lumina, cum dau în pîrgă holdele de grîu, cum se schimbă
gospodăriei colective. Pentru natul de primăvară, la comu
putea asigura o mai mare den un deal ca „Frăgăria" îmbrăcat în benzi de lucernă ascunsă.
a vedea cum s-a ajuns aci, niştii Szoci Sigismund, Ion
sitate a plantelor la hectar. Un laborator imens, o sală de clasă înecată în lumina aurie
trebuie spus întîi cum s-a Ispas, Ştefan şi Emeric Toloş, de soare, Un sat nou îi aştepta.
Lucrarea pămîntului, după
pornit la corectarea unor con Arghil Mărgineanu şi alţii
indicaţiile ştiinţei şi asigura Dorinţa lor, firească, legitimă, le-a fost îndeplinită. Sînt
diţii naturale. Primul pas a care au susţinut cu căldură şi
rea apei fac cu putinţă ca nu hotărîte măsuri ea munca lor să se desfăşoare în cele mai
fost făcut la puţină vreme ideea irigării. A l lor, al tu
mărul de plante la sfecla de bune condiţii, la adăpost de grijile materiale. Iar el sînt în
după Congresul al III-lea al turor este meritul şi li se cu
zahăr să sporească de două inima campaniilor agricole, în inima marii opere de înflorire
partidului. . veneau puternicele aplauze a satului colectivizat.
şi chiar de trei ori, ajungînd
Ideea aparţinea comunişti pînă la 120.000 plante la hec ale miilor de participanţi la
lor. Ea însemna nici mai mult sesiune. ŞTEFAN LUCA
tar. La porumb densitatea
nici mai puţin decît „îndrăz poate ajunge pină la 50.000 CL. MUNTEANU V
neala" de a curma un rău fo-
plante la hectar. Cu alte cu
losindu-1 împotriva lui pe ce
vinte, acelaşi pămînt va fi în
lălalt. Cu alte cuvinte de a
stare să dea un spor de pro
pune stavilă secetei cu ajuto
ducţie de 150 vagoane sfeclă
rul apei Mureşului. Mai întîi
de zahăr şi circa 130 vagoane
asta li s-a părut unora ceva
porumb. In bani asta înseam
extraordinar, copleşitor. Cum nă cam două milioane de lei.
să ridici apa peste calea fe
Calculele însă nu s-au is
rată şi peste şosea ?
prăvit cu asta. Conducerea
Soluţia găsită a fost simplă
gospodăriei a făcut cunoscute
ca oul lui Columb. „Dacă apa
adunării şi alte avantaje. In
nu poate fi ridicată peste cele
tre altele, un studiu asupra
două drumuri, o tragem pe
condiţiilor locale de climă a
sub ele. folosind albia văii
arătat că perioada de timp se
Mirăslăului"...
cetos începe de obicei în a
doua decadă a lunii iulie şi
ele ce urmează s-au pe
C trecut în adunarea ge ţine pînă la sfîrşitul lunii oc
nerală a colectiviştilor. tombrie, adică tocmai în tim
Urma ea întreaga suflare pul vegetaţiei culturilor du
să ia cunoştinţă de avantaje ble, stînjenindu-le dezvolta
şi să aprobe, cheltuielile. Cît rea. Prin irigare se va înlă
despre avantaje, nu avea ni tura definitiv şi acest pericol.
meni nici o îndoială. Despre Expunerea asupra cheltuie
binefacerile irigărilor aflaseră lilor legate de instalaţii şi alte
din experienţa altor gospo lucrări privind irigarea a 500
dării. După unii cheltuiala hectare a fost cea mai scurtă.
pentru a ridica apa la oare- „Investiţiile se vor ridica la
/ care înălţime pe platou era aproximativ cinci sute de mii O parte a complexului de construcţii zootehnice al g.a.c. din Mirăslău
