Page 23 - Albina_1962_06

BEKUHUI DCCIDEMTIU.

^ < * 4 * 4 * $ & e j& M € € & ţ* € i£ M * € î* € C e M & H lf £ i€ 4 * 0 Ş & e j

Poleiala de suprafaţă nu presă a lui Adenauer, ţi­
poate ascunde realitatea cru­ nută nu de mult în Berlinul
dă din Berlinul occidental. occidental, cancelarul de la
Ceea ce la prima vedere pare Bonn a dat de înţeles, fără
a fi un oarecare avînt al e­ nici un echivoc, că el nu a­
conomiei nu este de fapt de- probă schimbul de păreri din­
cît o stagnare a acesteia. Ora­ tre Uniunea Sovietică şi Sta­
şul nu se poate dezvolta. El tele Unite, declarînd textual:
se sufocă pur şi simplu. Pen­ „Mai bine să rămînă totul aşa
tru a putea progresa, Berli­ cum este”, adică şi regimul
nul occidental ar avea ne­ de ocupaţie şi lipsa de regle­
voie de un alt climat, de o mentare.
viaţă paşnică, liniştită, de o Se vede că aliaţii occiden­
colaborare concretă şi multi­ tali n-au ajuns încă pînă a­
laterală cu toate ţările şi în cum la un punct de vedere
primul rînd cu statul pe te­ comun în problema germană,
ritoriul căruia se află — Re­ în timp ce Washingtonul şi
publica Democrată Germană. Londra se declară mai dis­
puse să ajungă la o oarecare
înţelegere cu Uniunea Sovie­
Propunerile
tică, Parisul şi Bonnul. se
constructive cramponează de vechile po­
ale U. R. S. S. ziţii nerealiste şi resping tra­
tativele.
şi obstrucţiile Dacă aceasta este situaţia
puterilor occidentale în tabăra occidentală, ţările
socialiste îşi au bine stabilit
T ‘ evanşarzii şi militariştii german unic, democratic şi occidentale şi Berlinul de­ niunea Sovietică a venit punctul lor de vedere unic.
i\ vest-berlinezi nu vor să iubitor de pace, cele patru mocrat, care a devenit capi­ U în repetate rînduri cu Cu prilejul recentei şedinţe
se astâmpere. După o puteri au creat Comisia cen­ tala R. D. Germane. propuneri constructive de la Moscova a Comitetului
perioadă de relativă acalmie trală de control. Sediul a- pentru lichidarea actualei si­ Politic Consultativ al statelor
ei au început din nou, in ul­ cesteia a fost stabilit în Ber­ „Vitrina lumii libere" tuaţii anormale din Berlinul participante la Tratatul de la
tima vreme, să se dedea la lin, care se găsea în interio­ occidental. Sînt cunoscute, de Varşovia, participanţii la şe­
noi uneltiri şi provocări. Toc­ rul zonei sovietice. Oraşul a erlinul occidental este pildă, întregii opinii publice dinţă şi-au exprimat aproba­
fă- B
mai asupra acestui fapt atra­ fost împărţit în patru sec­ numit adesea în Apus mondiale propunerile guver­ rea deplină faţă de poziţia
ge atenţia în mod foarte se­ toare, administrarea lui „vitrina lumii libere”. nului sovietic de a se trece Uniunii Sovietice adoptată în
rios, recenta Notă a guvernu­ cându-se însă în comun de El este într-adevăr o vitrină, fără întîrziere la încheierea timpul tratativelor sovieto-a­
lui sovietic către guvernele cele patru puteri. De abia la dar nu a unei lumi libere, ci Tratatului de pace cu Germa­ mericane. In declaraţia dată
Angliei, S.U.A. şi Franţei. Se începutul lunii iulie 1945, a­ a unei lumi în care domnesc nia. cu acea ocazie se arată că
arată, de pildă, în această par în Berlin primele trupe nedreptele şi neomeneştile Puterile occidentale nu au participanţii la şedinţă au
notă că poliţişti vest-berlinezi americane şi engleze (ulterior rânduieli capitaliste. Aşa se făcut însă pînă acum nici un confirmat în unanimitate „că
din sectorul englez de ocu­ au venit şi trupe franceze) face că în vreme ce în Ber­ pas mai important care să reglementarea paşnică germa­
paţie din Berlinul occidental, invitate să simbolizeze în ca­ linul democrat, profesorii tre­ ducă la rezolvarea grabnică nă prin încheierea unui tra­
au deschis, de curând, focul pitala fostului Reich unitatea şi constructivă a problemei tat de pace, prin lichidarea pe
asupra unui detaşament al şi hotărîrea principalelor pu­ buie să explice elevilor ce în­ această bază a regimului de
poliţiei de frontieră a R. D. teri ale coaliţiei antihitle­ seamnă o întreprindere capi­ germane şi legat de aceasta ocupaţie din Berlinul occiden­
talistă şi ce fel de oameni
a situaţiei din Berlinul occi­
Germane, ucigînd un subofi­ riste de a realiza împreună erau marii capitalişti berli- dental. Ce-i drept, de cîteva tal şi prin crearea oraşului
ţer şi rănind grav un func­ ţelurile alianţei lor. liber, Berlinul occidental, co­
ţionar din Berlinul democrat. Timp de trei ani (pînă în respunde intereselor secu­
Uneltirile şi provocările re­ martie 1948) Comisia aliată rităţii din Europa, cît şi inte­
vanşarzilor şi militariştilor de control a funcţionat aşa reselor păcii generale” .
din Berlinul occidental, care cum a funcţionat, cu lipsurile E desigur prematur să se
s-au înteţit mult în ultima şi neajunsurile ei, pricinuite facă pronosticuri asupra re­
vreme „confirm ă — aşa cum de aliaţii occidentali ai zultatelor tratativelor ce se
se arată în nota sovietică — UJR.S.S. La 23 martie 1948 duc în prezent între Uniunea
cit de actuală este sarcina însă, puterile occidentale Sovietică şi S.UA. Experien­
n orm cu~/"'ii situaţiei din Ber­ (S.UA., Anglia şi Franţa) cu ţa de pînă acum arată că în
linul occidental şi a lichidă­ de la sine putere, fără a ţine multe cazuri cînd s-au mai
rii regim ului de ocupaţie din cont de interesele Uniunii So­ dus tratative cu puterile occi­
acest oraş”. vietice şi de interesele po­ dentale în diverse probleme
porului german, au introdus litigioase, rezultatele n-au
Scurt istoric în zonele lor de ocupaţie o fost decît în mică măsură
monedă separată. Aceasta a cele dorite sau, în cele mai
B erlinul occidental, care însemnat, de fapt, primul pas nici un rezultat.
multe cazuri, nu s-a ajuns la
spre lichidarea, din vina pu­
are o suprafaţă de 484
kilometri pătraţi şi o terilor occidentale, a Comisiei Pentru că au cutezat să iasă în stradă şi să zădărnicească o Pornind de la consideren­
populaţie de aproximativ aliate de control şi spre scin­ reuniune revanşardă a fostei unităţi m ilitare hitleriste tul că tratativele pot fi uti­
2.200.000 locuitori, este situat darea Germaniei. Tot în „Bărendivision”, sute de m uncitori vest-berlinezi sînt hăituiţi le, participanţii la şedinţa
pe teritoriul R. D. Germane, cursul anului 1948, aliaţii de poliţiştii lui Brandt. Consiliului Politic Consultativ
la o depărtare de cel puţin occidentali au creat mai în- al statelor participante la
200 de kilometri de graniţa tîi BIZONIA (contopirea ce­ nezi Siemens sau Borsig, în luni între guvernele Uniunii Tratatul de la Varşovia s-au
Republicii Federale Germa­ lor două zone de ocupaţie an- Berlinul occidental copiii văd Sovietice şi Statelor Unite pronunţat pentru necesita­
ne. glo-americane), apoi — TRI- cu proprii lor ochi cum ara­ au loc contacte în problema tea continuării lor. S-a stabi­
Din punct de vedere juri­ ZONIA (contopirea celor trei tă întreprinderile capitaliste reglementării paşnice cu Ger­ lit însă că în cazul cînd „tra­
dic, Berlinul occidental nu zone de ocupaţie) şi în fine şi cunosc bine cît de crunt îi mania. In cursul acestor tativele ulterioare ar arăta
aparţine nici Republicii De­ — Republica Federală Ger­ exploatează capitaliştii, pe pă­ schimburi de păreri s-a con­ că linia de tărăgănare a aces­
turat că Statele Unite nu vor
mocrate Germane, deşi se mană, în fruntea căreia au rinţii şi fraţii lor. Berlinul tora este o politică premedi­
află pe teritoriul acesteia, pus pe bătrînul politician, occidental a fost transformat să semneze Tratatul de pace tată a puterilor occidentale
cu Germania, dar că ele arfi
de către S.UA., Anglia
şi
nici R. F. Germane. El este doctorul Adenauer. dispuse să caute o soluţie co­ şi dovedeşte lipsa de doniţă
un oraş cu un statut aparte, Franţa într-un centru al ac­ mună pentru o serie de pro­ din partea lor de a căuta o
un oraş aflat sub regim de în felul acesta a încetat tivităţii de spionaj şi diver­ rezolvare de comun acord
ocupaţie. orice conducere centralizată siune împotriva R. D. Ger­ bleme legate de lichidarea ră­ a problemei reglementării paş­
măşiţelor celui de al
doilea
mane şi celorlalte ţări socia­
Cum s-a ajuns la această a Germaniei. Prin inima Ber­ liste. Aici continuă să fie război mondial şi manifestă o nice germane şi rezolvarea în
situaţie? Se ştie, de pildă, că linului, pe o lungime de 42 concentraţi o serie de trans­ anumită înţelegere faţă de legătură cu aceasta a unei se­
pe la sfîrşitul lunii aprilie şi de kilometri, a fost trasată o fugi, trădători de patrie, fu­ poziţia Uniunii Sovietice. rii de probleme examinate
începutul lui mai 1945, Ar­ giţi din diferite ţări, şi mai La Bonn însă, schimbul de în cadrul schimbului de pă­
mata Sovietică dădea ulti­ linie de demarcaţie, linie care ales din ţările socialiste. De păreri sovieto-americane a reri sovieto-americane, sta­
mele lovituri nimicitoare fia­ desparte, de fapt două lumi. aici, din Berlinul occidental, stîmit nemulţumire şi chiar tele participante la Tratatul
rei fasciste. în înaintarea lor Berlinul a fost împărţit în se revarsă un puhoi de litera­ proteste. Parisul nu vede nici de la Varşovia ar fi silite să
victorioasă, trupele sovietice două: Berlinul occidental, ră­ tură şi de emisiuni radiofo­ el cu ochi buni acest schimb tragă din aceasta concluzii
au cucerit Berlinul, _ capitala mas sub ocupaţia puterilor nice antisocialiste. de păreri. La o conferinţă de corespunzătoare”.
fostului Reich hitlerist. La 2 La Congresul al XXII-lea
mai 1945, steagul purpuriu al al P.C.U.S., tovarăşul N. S.
Uniunii Sovietice a fost înăl­ Hruşciov a arătat că Uniu­
ţat deasupra ruinelor fume- nea Sovietică nu consideră că
gînde ale fostului Reichstag, în privinţa încheierii unui
pecetluindu-se prin aceasta tratat de pace cu Germania ar
cucerirea capitalei Germa­ exista un termen fatal. A­
niei. în acel timp, trupele an- ceasta nu înseamnă însă că
glo-americane erau la cel pu­ Uniunea Sovietică şi celelalte
ţin 300 kilometri depărtare ţări socialiste ar fi dispuse să
de Berlin. amîne la infinit rezolvarea
După terminarea războiu­ problemei germane. Dacă pu­
lui antihitlerist, potrivit acor­ terile occidentale vor dovedi
lipsă de dorinţă de a semna
dului de la Potsdam, Germa­ un tratat de pace cu Germa­
nia a fost ocupată de puterile nia şi de a contribui astfel
aliate şi împărţită în patru la lichidarea rămăşiţelor ce­
lui de al doilea război _ mon­
zone de ocupaţie. Fiecare dial, atunci statele socialiste
zonă a fost ocupată şi admi­ vor semna un asemenea tratat
nistrată de una din puterile cu Republica Democrată_ Ger­
aliate — U.R.S.S., S.UA., An­ mană, cu toate consecinţele
care rezultă de aici pentru
glia şi Franţa. în scopul co­ Berlinul occidental, care va fi
ordonării activităţii puterilor considerat oraş liber, demili­
de ocupaţie care-şi asumaseră tarizat.
rolul de a contribui la crea­
rea, mai tîrziu, a unui stat N oi blocuri de locuinţe în Berlinul democrat, • . ■ s. LAZAR ;