Page 26 - Albina_1962_06
P. 26
Aspecte din tim pul vizitei delegaţiei Ziua învăţătorului
de partid şi guvernamentale a un omagiu adus miilor de das agitatori, lectori, în oricare din situaţiile
C căli din (ara întreagă, sărbătorim acestea, cadrele didactice contribuie
activ la făurirea conştiinţei noi socia
în iiecare an, Ia 30 iunie, Ziua
a Uniunii Sovietice în ţara noastră învăţătorului. Zeci şi sute de chipuri liste a colectiviştilor.
de învă(ălori şi profesori ni se perindă Învăţătorul a devenit omul apropiat
în clipa aceasta prin faţa ochilor, aşa şi drag colectiviştilor fiindcă el este veş
(Urmare din pag. 1) Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nikita cum i-am cunoscut, predînd elevilor di
Sergheevici Hruşciov. mineaţa, iar seara părinţilor la căminul nic printre ei cu sfatul şi cu fapta, in-
desfăşurat fără traducător : inginerul Cuvîntările au fost subliniate în cultural. Am aminti aici de învăţătorul struindu-i, înarmîndu-i cu cunoştinţe
hftcolae Şerban cunoaşte bine limba repetate rînduri de aplauze, ovaţii comunist Dumitru Popescu de la şcoala noi şi ajutlndu-1 astfel să rezolve mai
rusă, deoarece este unul din cei 200 şi urale puternice. Au răsunat che din Dărmăneşti, regiunea Ploieşti, de 37 repede şi mai bine sarcinile de care
de ingineri şi tehnicieni hunedoreni mări în cinstea marii prietenii ro- depind sporirea neîncetată a producţiei,
care au studiat în Uniunea Sovietică mino-sovietice, a gloriosului Partid de ani în învăfămînt, de Tudorifa Ma- propăşirea gospodăriei colective şi a
sau au fost în U.R.S.S. în schimb de Comunist al Uniunii Sovietice, a rinescu învăţătoare la şcoala medie din traiului colectiviştilor. Sînt mii şi mii
experienţă. Partidului Muncitoresc Romîn, con Ţăndărei, de Constantin Vlăsceanu în de învăţători care fac cu abnegaţie lu
In după-amiaza zilei de joi, mem ducătorul iubit al poporului nos văţătorul şi directorul căminului cultu crul acesta, depăşind adeseori numărul
brii delegaţiei de partid şi guverna tru, pentru pace şi prietenie între de ore destinat în programul şcolii acti
mentale a Uniunii Sovietice au fost popoare. Zeci de mii de glasuri ral din Lehliu-Sat, de Cornelia Marinoiu vităţii obşteşti. Stima şi preţuirea de
oaspeţii minerilor din Valea Jiului. au scandat : „R.P.R. — U.R.S.S.", învăţătoare activă şi ia fel de activă care se bucură azi din partea poporu
Bălrînul oraş minier Lupeni, întinerit „P.M.R. — P.C.U.S.". conferenţiară din Cîndeşti-Buzău şi de lui muncitor, satisfacţia de a vedea cu
în anii regimului nostru democrat- In aplauzele participanţilor, tova mulfi alţii. In şcoală, îndeplinindu-şl ochii lor cum cresc şi se transformă de
popular, a trăit o mare zi de sărbă răşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi
toare. la Lupeni au venit mineri din N.S. Hruşciov şi-au strîns mîinile principala misiune de educatori ai ti la o zi la alta oamenii, constituie pen
tot bazinul carbonifer al Văii Jiului călduros. Mină în mină, tovarăşii nerei generaţii ca şi în activitatea ob tru cadrele didactice cea mai înaltă
pentru a aduce salutul lor călduros Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nikita Ser ştească, sînt la fel de neobosiţi şi pa răsplată.
oaspeţilor sovietici. gheevici Hruşciov şi Ion Gheorghe sionaţi. Cu trecerea fiecărui an, e tot Ziua învăţătorului este şi o sărbă
Solii poporului sovietic şi conducă Maurer au răspuns cordial aclama
torii de partid şi de stat ai ţării noas. ţiilor mulţimii. mai intensă şi mai rodnică contribuita toare a şcolii noi. Recunoscători parti
tre s-au oprit în faţa plăcii comemo Marele miting al oamenilor muncii cadrelor didactice fa popularizarea poli dului şi guvernului pentru condiţiile mi
rative care evocă trecutul glorios de din Capitală a fost o puternică ma ticii partidului, la răspîndirea cunoştin nunate care le-au fost create, cadrele
luptă al muncitorimii din Valea Jiu nifestare a indestructibilelor legă ţelor ştiinţifice şi culturale în mase, la didactice îşi reînnoiesc în această zi
lui. turi de prietenie ce unesc Republica
După vizitarea exploatării miniere Populară Romînă şi Uniunea Sovieti dezvoltarea mişcării artistice de ama angajamentul de a face din munca for
„6 August" a avut loc un însufleţit că, partidele marxist-leniniste şi po tori ele. Conferenţiari, conducători de un sprijin tot mai eficient în opera de
miting. Au rostit cuvintări tovarăşii poarele celor două ţări în lupta cercuri de citit sau agrozootehnice, in desăvîrşire a construcţiei socialismului
Gbeorghe Gheorghiu-Dej şi Nikita comună pentru triumful socialismu structori de brigăzi artistice, textieri, în patria noastră.
Sergheevici Hruşciov. N. S. Hruşciov lui şi comunismului, pentru apărarea <
a arătat că, fiind fiu de miner şi păcii.
muncind el însuşi ca miner în tre Aşa cum se subliniază şi în Co
cut, îi face o deosebită plăcere să municatul cu privire la vizita de
se întîlnească cu reprezentanţii unu prietenie a delegaţiei de partid şi
ia din detaşamentele glorioase ale guvernamentale a Uniunii Sovietice Roadele unei întâlniri mimtiimimiiii^
clasei muncitoare a Romîniei socia în Republica Populară Romînă a
liste — minerii ceastă vizită „a prilejuit o nouă ma
In sala de festivităţi a exploatării nifestare a prieteniei trainice, a co a sfîrşitul anului arată că : „In condiţiile — acesta este abia în
miniere a avut loc apoi o întîlnire laborării frăţeşti şi a alianţei de ne L trecut am avut trecerii la comunism, ac ceputul, dar aşa cum s-a
prietenească cu vechi mineri partici zdruncinat dintre popoarele romîn şi prilejul să mă în- tivitatea creatoare în arătat şi la cel de-al
panţi la greva din 1929 şi cu fruntaşi sovietic care, împreună cu celelalte tîlnesc cu Grigore Pa- toate domeniile culturii XXII-lea Congres al
în producţie. Şeful delegaţiei sovieti popoare din marea familie a ţărilor vlovici Staviţki, directo devine deosebit de rod P.C.U.S. — teatrele
ce s-a întreţinut cordial cu cei pre socialiste, Înaintează cu paşi fermi şi rul Casei centrale a crea nică şi accesibilă tutu populare din ţara noas
zenţi la această întîlnire, s-a intere in siringă unitate, sub steagul atotbi ţiei populare din R.S.S. ror membrilor societă tră vor lua o mare dez
sat de condiţiile de muncă şi de ruitor al marxism-leninismului, spre Ucraineană. Venise la ţii... Vor căpăta o largă voltare în viitor, în aşa
viaţă ale minerilor, de succesele lor victoria cauzei socialismului şi comu noi în cadrul schimbu răspîndire teatrele popu fel incit să cuprindă în
în producţie. nismului, spre menţinerea şi Întări rilor culturale dintre ţara lare, mişcarea de masă activitatea lor un număr
Vineri 22 iunie. Oamenii muncii rea păcii în lumea Întreagă". noastră şi Uniunea So a artiştilor amatori...”. din ce în ce mai mare
craioveni au făcut o primire sărbă Luni 25 iunie. Delegaţia de partid vietică. Discuţiile ce Prietenul nostru ne-a de oameni ai muncii de
torească oaspeţilor sovietici. Miile de şi guvernamentală în frunte cu to le-am avut cu oaspetele relatat pe larg despre la oraşe şi mai ales de
cetăţeni veniţi să înlîmpine pe solii varăşul N.S. Hruşciov, a părăsit Ca- nostru au fost pline de activitatea şi experienţa la sate".
poporului sovietic au scandat minute pilnl.i, înapoindu-se în patrie. învăţăminte pentru toţi teatrelor populare din L-am ascultat cu un m
în şir lozinci în cinstea prieteniei de Zeci de mii de bucureşteni aflaţi lucrătorii din instituţia Uniunea Sovietică. Ast deosebit interes şi tot
nezdruncinat dintre poporul nostru noastră şi din alte uni fel am aflat lucruri in odată i-am adus la cu
şi poporul sovietic. Un grup de fete, pe întregul parcurs, de la reşedinţa tăţi cultural-artistice pe teresante şi pline de în noştinţă că şi la noi în
membrilor delegaţiei şi pînă la aero
îmbrăcate în ii şi fote înflorate, au care le-a vizitat în răs văţăminte valoroase pen ţară, pe baza experien
oferit tovarăşilor N. S. Hruşciov şi portul Băneasa, şi-au manifestat timpul celor două săptă- tru întreaga noastră miş ţei sovietice, au început
simţă
încă o dată puternicele lor
Gh. Gheorghiu-Dej tradiţionala pîine minte de dragoste şi prietenie faţă mîni de zile cît a stat care artistică de ama să se înfiripeze primele
şi sare, iar bătrinul colectivist Petre în ţara noastră. Ne-a tori. Ne spunea de 2—3 teatre populare exV
Ivan le-a turnat din ploscă un rachiu de oaspeţii dragi. vorbit tovarăşul Grigore exemplu, că numai în perimentale. Paşii noş- gj
In cuvîntul de rămas bun, tovară
din podgoriile Olteniei. şul Gheorghe Gheorghiu-Dej, expri- Pavlovici despre expe R.S.S. Ucraineană func tri pe acest drum au =
Membrii delegaţiei sovietice au vi rienţa bogată, valoroasă ţionează 58 teatre popu fost încă timizi pînă in |§
zitat apoi Uzinele „Electroputere" din mînd sentimentele întregului nostru şi înaintată cîştigată de lare în cadrul caselor prezent. Dar însuşin- j=
popor muncitor a arătat că :
Craiova. Pretutindeni în secţiile vizi Uniunea Sovietică în do de cultură şi cluburilor, du-ne mai bine expe- §§
„Această vizită a demonstrat din
tate, înalţii oaspeţi sovietici şi con nou că relaţiile de strlnsă prietenie meniul muncii culturale alcătuite din colective rienţa valoroasă a tea- fi
ducătorii de partid şi de stat ai ţării dintre Republica Populară Romînă şi de masă, despre succesul de artişti amatori cu ap trelor populare din Uni- ||
noastre au fost primiţi cu căldură mişcării artistice de a titudini teatrale deose unea Sovietică, sîntem |g
şi dragoste. Uniunea Sovietică, dintre Partidul matori care reprezintă o bite şi cu o largă expe siguri că într-un timp ||
Simbătă 23 iunie. Incintătorul lito Muncitoresc Romtn şi Partidul Co vastă arenă pentru ma rienţă în domeniul tea scurt vom putea dezvol- §jj
ral romînesc i-a întîmpinat pe oaspe munist al Uniunii Sovietice, servesc nifestarea şi dezvoltarea trului de amatori. Ele au ta pe o scară mai Iar- H
cauzei popoarelor noastre, cauzei u
ţii dragi sovietici cu căldura zilelor nităţii întregului lagăr socialist, a talentelor din popor, des menirea de a prezenta gă această formă nouă ||
de vară şi cu căldura inimilor zecilor pre grija şi preocupări spectacole în faţa oa de activitate, mai ales §|
de mii de oameni ai muncii din Con mişcării comuniste internaţionale, le instituţiilor culturale menilor muncii, nu nu că mişcarea teatrală de ||
stanţa şi Mamaia, din Agigea şi intereselor păcii şi securităţii In lu de la sate pentru deser mai în oraşele mari sau amatori din ţara noastră ==
Eforie, precum şi a miilor de vilegia- mea întreagă. virea cultural-artistică a centrele de raion, ci în cuprinde azi peste 11.500 gi
turişti care îşi petrec concediul de Vă rugăm să transmiteţi Comitetu colhoznicilor. Deosebit special în localităţile colective de teatru care =
odihnă pe ţărmurile Mării Negre. lui Central al Partidului Comunist de interesante au fost care nu sînt vizitate de activează în întreprin- =
Prima staţiune vizitată a fost Ma al Uniunii Sovietice, guvernului şi cele spuse de tov. Grigo teatrele profesioniste. deri, instituţii şi Ia sate §§
maia, „Perla Mării Negre", care i-a Întregului popor sovietic, sentimen re Pavlovici în legătură Aşa, de pildă, teatrul şi care prezintă în faţa ||
întîmpinat pe oaspeţii sovietici cu tele noastre frăţeşti şi cele mai bune cu perspectivele muncii popular din oraşul Feo- oamenilor muncii tot =
splendidele hoteluri turistice în cu urări de noi victorii fn opera de dosia, regiunea Crimeei, mai multe spectacole e- =
lori pastel, care se profilează pe fun construire a comunismului". cultural-artistice de ma a prezentat în faţa col ducative, interesante şi H
dalul valurilor înspumate. Aici se Răspunzînd, tovarăşul Nikita Ser să în lumina prevederi hoznicilor într-un an de realizate la un înalt ni- fi
aflau numeroşi turişti din Uniunea gheevici Hruşciov a spus : lor Programului Partidu zile, 63 spectacole, din vel artistic. s
Sovietică, Republica Democrată Ger „Pretutindeni delegaţia noastră lui Comunist, adoptat la tre care 22 la centru şi
mană, Ungaria, Cehoslovacia. Cuvîn a fost primită cu multă căldură şi 41 în comunele regiunii. N. N IS T O k |
tul „prietenie" a putut fi auzit în ospitalitate. Vor rămlne pentru tot cel de al XXII-lea Con „Desigur — spunea directorul Casei Centrale £
clipele acelea laolaltă cu cuvintele : deauna fn amintirea noastră mani gres al P.C.U.S. unde se tov. Grigore Pavlovici » Creaţiei Populare |
„drujba", „barătsăg", „Freundschaft”. festările de caldă prietenie faţă de
Lozinca „R.P.R.— U.R.S.S. sînt în m m m im m m m m m m W
veci prietene" a izbucnit din zecile poporul sovietic şi faţă de Partidul
Comunist al Uniunii
Sovietice, pe
de mii de piepturi ale cetăţenilor
care i-au întimpinat cu căldura ini care le-am Inttlnit peste tot pe unde
a trecut delegaţia de partid şi guver
milor pe înalţii soli ai poporului so namentală sovietică.
vietic
Duminică 24 iunie. Zeci de mii de Permiteţi-mi să vă exprim Încă o
oameni ai muncii din Capitală au dată dv. şi prin dv. tntregulni popor
luat parte în această zi la marele romîn. profunda recunoştinţă a dele
miting al prieteniei romîno-sovietice gaţiei noastre pentru primirea cordia
care a avut loc pe Stadionul Repu lă, pentru căldura cu care am fost În
blicii. Tribunele stadionului au fost conjuraţi din prima şi plnă fn ultima
pline pînă la reluz. In faţa tribunei zi a şederii noastre pe păralntul Ro-
centrale — o lozincă vie, scrisă cu mîniei, pentru bunele urări adresa
litere roşii, alcătuită din tricourile te poporului sovietic. Partidului Co
tinerilor sportivi : „R.P.R.— U.R.S.S.". munist al Uniunii Sovietice şi guver
Portretele clasicilor comunismului — nului sovietic".
Marx-Engels-Lenin — şi ale tovară ...Bucureşti, Fundulea, Ceacu, O
şilor N. S. Hruşciov şi Gbeorghe neşti, Hunedoara, Lupeni, Craiova,
Gheorghiu-Dej străjuiau frontispiciul Mamaia, Eforie. Pretutindeni, în tot
stadionului. Pe mari pancarte au fost timpul vizitei, înalţii soli ai poporu
înscrise îr. limbile rusă şi romînă lo lui sovietic au fost întîmpinaţi şi
zincile : „Slavă gloriosului popor so salutaţi cu dragoste, bucurie şi prie
vietic constructor al comunismului", tenie. Alături de sutele de mii de
„Să înflorească în veci prietenia ro- oameni ai muncii care au luat par
mîno-sovietică", „Trăiască unitatea te la această entuziastă primire, s-a
indestructibilă a lagărului socialist aflat cu gîndul şi inima întregul
sub steagul invincibil al marxism-le- nostru popor muncitor care va păstra
ninismului", „Trăiască pacea, priete veşnic vie amintirea acestor zile
nia şi colaborarea între popoare". care s-au desfăşurat sub semnul
In aplauzele zecilor de mii de ce marii şi frăţeştei prietenii romîno-
tăţeni au luat cuvîntul tovarăşii sovietice. Tineri colhoznici pregătind o serbare artistică.