Page 27 - Albina_1962_06
P. 27
A
însem nătatea cultivării
plantelor de nutrej
în mirişte
Secerişul a început. Pe întinsul Bără
ganului primii care au dat semnalul au
fost mecanizatorii gospodăriei de stat Bel-
ciugatele. După evaluări, producţia va ti
P elem e cu mult mai mare decît prevederile pla
nului.
fn curînd, mii şi mii de hectare de teren
* A » vor fi eliberate de culturi. Orzul şi griul
n ■ vor intra în magazii. Pe mirişti însă, va fi
i , aplicată în continuare agrotehnica. Urmînd
a preţioasele indicaţii ale documentelor celui
I de al treilea Congres al partidului, colec-
tiviştii vor căuta să obţină un plus de fu-
I
| U j f raje valoroase, în vederea sporirii pro In curînd recoltarea! Tudor Lache, preşedintele G.A.C. din Budeşti, raionul Olteniţa şi cu ingi
- ■ ducţiei în sectorul creşterii animalelor. nerul agronom Toma Bîrsănescu, controlează stadiul de coacere a griului.
------------------- O mare parte din terenurile eliberate
de culturile ce se recoltează acum, vor fi arate şi se
mănate cu plante de nutreţ. Astfel, de pe acelaşi hectar Multă vreme l-a
care în cazul unei producţii mijlocii a dat 2.300 kg. orz şi ■— Avem prin frămîntat pe
care va fi cultivat apoi cu plante de nutreţ bogate in sub părţile noastre o Gheorqhe Stoia
stanţe proteice, se vor putea obţine cu cheltuieli mici şi o piatră preţioa „ P ia t r a p r e ţ io a s ă " novici faptul că
circa 15.000 kg. porumb furajer. să. Valorează o parte din rădă-
Avantajele nu se rezumă însă numai la atît. Ştiinţa şi 600.000 — 650.000 cinoasele stratifi
practica agricolă arată că plantele de nutreţ cultivate în lei... pe an 1 Cău- cate şi păstrate
mirişte lasă în sol o însemnată cantitate de rădăcini şi res taţi-o prin comu B E L D B B E S C R iarna în nisip se
turi care contribuie în mare măsură la fertilizarea lui. După na Belobreşca, strică. „Am s-o în
recoltarea acestor plante, solul rămîne curăţat de buruieni o veţi descoperi treb pe Leposava
şi afinat, deci numai bun pentru executarea în condiţii su cu siquranţă, ne-a spus în intercalate, de cartofi, varză — îşi zicea el. — O rîde ea
perioare a arăturii de toamnă.
glumă primul secretar al co de toamnă şi porumb, de cea de mine, dar am s-o întreb, şi
Pentru obţinerea unor producţii ridicate la plantele cul mitetului raional de partid pă, varză şi mac, culturi du apoi i-oi spune şi eu cîte ceva
tivate în mirişte după orzul şi griul de toamnă, se cere Moldova Nouă, regiunea Ba ble intercalate de pepeni cu din experienţa mea".
aplicarea unor lucrări care să le permită condiţii bune de nat. La Belobreşca am găsit ceapă, căci pînă se întinde Leposava e fata lui şi e in
vegetaţie. Este ştiut că plantele răsar repede şi se înrădă o gospodărie colectivă milio vrejul de pepene, ceapa se giner agronom în gospodăria
cinează bine atunci cînd sămînţa este aşezată într-un sol nară, cu gospodari pricepuţi recoltează... din comuna Bodo, raionul Lu
afînat şi umed. De aceea, producţiile cele mai mari de plan şi harnici. Cînd am întrebat Brigadierul continuă apoi să goj. Pe atunci, colectiva din
te furajere se obţin atunci cînd sint semănate după cultu de piatra preţioasă, oamenii arate cum a lucrat. Belobreşca nu avea agronom.
rile care părăsesc terenul cit mai devreme ca : secara de au zîmbiţ semnificativ. Ingi — Solul l-am îngrăşat cu Intre tată şi fiică s-a încins o
toamnă pentru masă verde, borceagul, rapiţa, mazărea etc. nerul agronom al colectivei, 30—40 tone gunoi la hectar. corespondenţă... ştiinţifică, sol
Orzul şi griul se recoltează mai tîrziu, adică în miezul verii, tovarăşul Ilie Pepa, ne-a lă La culturile triple intercalate dată cu avantaje pentru amin-
cînd solul conţine o cantitate mai mică de apă. Principalul murit insă că nestemata e... de cartofi, varză de toamnă şi două colectivele. De atunci,
este deci ca această stare de umiditate a pămîntului să fie sectorul legumicol. porumb, am însămînţat cartofi la Belobreşca, rădăclnoasele
folosită la maximum şl aceasta se poate numai dacă ară — Brigadierul Gheorghe Sto la distanţă de 65 cm. între rîn- nu se mai scot pentru păstrare
tura se face o dată cu recoltarea culturii de bază sau cel ianovici şi cu brigada sa a duri şi 35 cuiburi pe rînd. iarna, ci se păstrează în... pă
mult a doua zi. Orice întîrziere duce la pierderea apei din duc în fiecare an gospodăriei Varza am plantat-o la dis mînt. Pentru întreruperea ve
sol, iar arătura va ieşi bulgăroasă, uscată, ceea ce influen noastre un venit de 600.000—- tanţa de 1,80 m. Intre două getaţiei sint întoarse sub
ţează negativ asupra germinaţiei seminţelor. Tăvălugirea 650.000 lei. O piatră într-ade- rînduri de porumb se aflau brazdă, acoperite bine cu pă
arăturii atît înainte cit şi după semănat este obligatorie, văr preţioasă, nu ? două rînduri ou cartofi şi la mînt, iar deasupra se aşează
această lucrare asigurînd seminţelor un pat bun pentru ger ...Gheorghe Stoianovici e mijloc varză. Cartofii se reool- un strat de gunoi nefermeutat
minaţie. brigadier legumicol de 11 ani. tau trufanda, pe la stirşitui în grosime de li}—15 cm. Aşa
O atenţie deosebită trebuie acordată calităţii seminţelor. De atunci, veniturile din gră- lui mai. Unii credeau că pro stau pînă în primăvară. In a
Perioada de vegetaţie a plantelor după orz şi grîu este des dinărie ale colectiviştilor cru ducţia de porumb va scade. prilie, rădăcinoasele sint
tul de scurtă şi se caracterizează prin mai puţină umezeală. sporit de la an la an. Astăzi, Din contră, a crescut. scoase fragede, iar calităţile
In acest răstimp seminţele germinează, plantele răsar şi legumicultura a devenit un Gheorghe Stoianovici a vrut nutritive şi le păstrează în în
cresc. Pentru aceasta este necesar ca seminţele să aibă o punct forte al colectivei. Un să se oprească aici, dai ingi tregime. Astă-primăvară, da
mare putere de încolţire. Greşit procedează cei care. fiind mare merit îl are brigadierul. nerul agronom l-a îndemnat torită aplicării acestei meto
""'b ă de plante furajere în cultură dublă, pun în pămînt E un bărbat voinic, cu pasul să vorbească şi despre me de, colectiviştii au realizat
seminţe de slabă calitate (aşa-zisele rămăşiţe), aflate pe fun legănat, calm. Acasă la el, toda de coacere forţată a ro din valorificarea rădăcinoase-
dul hambarelor. In condiţiile amintite, aceste seminţe nu deasupra unei biblioteci cu şiilor în răsadniţe, despre păs lor un venit de 40.000 lei. Te
vor răsări uniform şi producţia, fireşte, va avea de suferit. cîteva sute de volume, stă a trarea tădăcinoaselor în pă renul cu rădăcinoase a fost
Recoltele mari mai depind în bună măsură şi de timpul găţată o ramă strălucitoare mînt şi altele. cultivat apoi cu ardei.
cînd se însămînţează. Semănatul în aceeaşi zi cind se face în care se află „Brevetul“ prin Brigadierul a recoltat roşiile In anul acesta, Gheorghe
arătura are un mare avantaj : solul afinat şi umed asigură care i s-a conferit Ordinul crude şi le-a aşezat în răsad Stoianovici s-a gîndit că poate
seminţelor un pat germinativ bun care va favoriza răsă Muncii clasa I, pentru merite niţe pe un strat de paie. In aduce un nou venit colectivei
rirea. deosebite în munca de trans acest fel, roşiile se coc şi dacă va acoperi şi varza cu
Experienţa unităţilor agricole socialiste fruntaşe arată că formare socialistă a agri toamna tîrziu, prin noiembrie, pămînt şi o va lăsa pe ogor
producţiile cele mai mari de plante furajere în mirişte s-au culturii. şi îşi păstrează gustul şi fră pînă la primăvară. S-a sfătuit
Cum a reuşit să obţină din
obţinut atunci cînd li s-a acordat aceeaşi atenţie ca şi cul gezimea. Anul trecut a apli acum cu inginerul agronom al
turilor de bază. O gospodărie colectivă care cultivă, să zi legumicultură venituri de atî- cat această metodă pentru gospodăriei şi se pare că
tea sute de mii ? Care-i secre
cem, 50 hectare cu plante furajere şi respectă indicaţiile prima oară şi a obţinut în a ideea nu e rea. Oricum, fie
privind folosirea unei agrotehnici corespunzătoare, poate tul lui Gheorghe Stoianovici ? cest fel o recoltă de 3.000 kg. care metodă constituie încă o
Ni I-a destăinuit chiar el. şlefuire a „pietrei preţioase
obţine de pe această suprafaţă circa 75 vagoane de nutreţ roşii pe o suprafaţă de 120
— Am luorat pămîntul după mp. răsadniţe, adu cînd gos din Belobreşca".
de foarte bună calitate. Oricine îşi poate da seama de avan metodele ştiinţifice. Ne-am podăriei un venit de 15.000
tajele ce le oferă această acţiune. glndiţ să facem culturi triple lei. D. M IN C U L E S C U
floarea-soarelui. De aceea, nici
La două baze de recepţie văruirea interioară nu s-a putut
face. Podelele magaziei sînt pline
de crăpături, lemnăria şi tava
Practica anilor trecuţi a ară lor colective. Aici, s-a stabilit cu nele nereparate, pavajele exteri
tat că de pregătirea din vreme precizie matematică ritmul zil oare stricate.
a bazelor de recepţie depinde în nic şi locul de predare a cerea Recoltarea se apropie cu paşi
bună măsură atît predarea la lelor. Graficul ce se întocmeşte repezi. In curînd spre baza Bă
timp a cerealelor cît şi o bună de pe acum va arăta şi cum va răganu se vor îndrepta zeci de
păstrare a lor. De aceasta s-au fi respectat. camioane şi căruţe cu sacii plini
convins şi tovarăşii de la punc de rod. Ne întrebăm dacă cei de
tul de recepţionare Cocargeaua. ★ la cooperativa Borcea îşi dau
Dovada : stadiul avansat în care seama de răspunderea ce şi-au
se află şi în acest an pregătirile în ziua cind am vizitat baza asumat-o şi dacă îşi dau, atunci
în vederea primirii cerealelor. In de recepţie Bărăganu, se descăr cînd au de gînd să termine a
interiorul magaziei, totul este a ca un transport ce cuprindea ceste lucrări ? In anul trecut,
ranjat pînă la ultimul amănunt. printre altele: damigene cu De- una din deficientele care a creat
Miroase a var proaspăt. De re tox, tablă pentru jgheaburile de
ţinut că peste tot e foarte mul siloz, saci cu ipsos, lopeţi, mă aglomerări la această magazie a
tă lumină. Deci magazia poate turi. In laborator, întreaga apa fost tocmai lipsa de spaţiu.
să primească noua recoltă. ratură se găseşte în stare de Se va mai repeta oare situaţi«
Acesta este numai un aspect funcţionare. în plus se mai re şi în acest an ?
al grijii pentru recolta anului marcă cîteva aparate
1962. Baza raională Feteşti a noi pentru stabilirea
preconizat însă si alte măsuri. umidităţii. La maga
Producătorilor le-a fost rezervată zii, pe dinafară totul
o surpriză, pe care ne îngăduim pare în regulă. Pe
reţii văruiţi iar
s-o destăinuim : în anul acesta,
curtea, în mare mă
descărcarea va fi complet” meca sură curăţată. Înăun
nizată. Prin intermediul bunche- tru lucrurile însă se
rului, şnecului şi benzii trans schimbă. Din cele
şase tronsoane ale
portoare, grîul va ajunge din
magaziilor, doar două
camion direct în spaţioasele ma sînt eliberate. Cele
Zilnic colectiviştii din Cîndeştl, raionul Buzău,
livrează Agevacoop-ului peste 6.000 kg. varză tim gazii. De curînd. au avut loc şe lalte patru mai con
purie. fn fotografie : Sortarea verzei pentru un nou dinţe cu directorii gospodăriilor ţin cantităţi însem
transport. de stat şi preşedinţii gospodării nate de porumb şi
