Page 29 - Albina_1962_06
P. 29
\
Culorile
îhii-mi adună culorile
ai roşii, mai albe ca florile,
•Ji-mi adună boabe de soare
focul nestins din cuptoare —
;hii-mi adună zile senine
aurul spicelor pline.
;hii-mi adună azurul
n ceruri, din tot împrejurul.
;hii-mi adună toate culorile
ai roşii, mai albe ca zorile.
-n toate aceste culori curcubeu
omul, e lumea şi-s eu !
ILEANA ROMAN
la re a largă a lanului
>t tînjeau, sărmane straturi,
nurile — mici fîşii
recatc-n mii de haturi
întinsele cîmpii...
ităzi însă nu te saturi
t privindu-ţi, fald cu fald,
>ul lan, scăpat de haturi, -—
are-ntinsă, de smarald,
re-ntr-una îşi alungă Gîrbova Hunedoa dierului chipuri de
neclintită — valurile, rei ! Nu ştiu ce în- artişti decupaţi din
mitînd să-şi mai ajungă tîmplare a generat reviste, flori de mun
, îi largul — malurile. numele acesta, dar te nemuritoare, iar
faţă de ce sugerează la intrarea în graj
-om petrece-acum în zor el, realitatea comu B I W B D V E W i n i duri stînjenei şi tran
npul recoltatului, nei de azi mi s-a dafiri. In dulap cărţi
încunu *m cu spor şi broşuri cu cele
rea Iar lanului, părut şi mai strălu
citoare... minul cultural au uşurat înţelegerea aces mai noi recomandări zootehnice. Acesta
iul, dar al tuturor !... Intr-o cameră din clădirea sfatului tui fapt atît de important pentru progre este universul lui Sutoris şi el e clădit,
popular am aflat muzeul satului. Sînt ex sul rapid al gospodăriei. după cum se vede, pe pasiunea pentru
AUREL TITA puse topoare de piatră, un plug primitiv Cu 7.000 lei din banii alocaţi anul tre frumos şi ştiinţă. Camera brigadierului
de lemn, o baniţă făcută dintr-un trunchi cut la fondul de bază, au cumpărat de este locul unei întîmplări cu adinei sem
de copac, războaie vechi, descoperite în pildă un motor stabil pentru acţionat to- nificaţii pc care o relatăm mai jos. Lazăr
Combinerilor subsolul comunei. Peste toate cade din cătoarea de porumb siloz. Timpul de însi- Emilian, mulgător fruntaş, lăudat în şe
tavan lumina becului electric, scoţînd în Iozare s-a redus astfel cu nouă zile. dinţe, lăudat în adunări şi la gazeta de
im merg fără de pînze, le admir relief muzeul ca pe un atol de relicve. în — In ce fel şi în cît timp s-a amortizat perete, se izolează deodată, devine aro
irăbiile mari pe valurile dese; conjurat pe mari distanţe de viaţa din eostul motorului ? — întreb pe preşedinte, gant, sfidează sfatul celorlalţi pe care
rîng griul colectivei fir cu fir, jur, muzeul le dă gîrbovenilor distanţa în ştiindu-1 mai cunoscător. pînă atunci ştiuse să-l preţuiască. Cei
> aurul sînt boabele culese. timp de la primitivism la epoca modernă, — Lăsaţi că vă spunem noi — săr Ion din jur au explicat simplu : „Şi-a luat-o-n
duc şi vin la fel ca dintr-un port le explică legile de neînfrînat ale dezvol Âlbu şi Ion Muntean, brigadieri, pe care cap Emilian”. Intr-una din dimineţi Su
toris descoperă intrigat, în proba de lapte
multă
se vede că i-a frămîntat
vreme
ivigatori cu zările Pe pleoape tării societăţii. Tractoarele, combinele, po- problema. Şi-mi explică cu rîndul: sosită de la lotul lui Emilian, apă. In
domină-n superbul lor efort lidiscurile cu baterii, prăşitorile mecanice, Dacă ţii silozul nouă zile neîngropat, adunarea generală de astă-dată, aceiaşi
imărginirea galbenelor ape. motoarele stabile şi pompele centrifuge
cu care lucrează gospodăria azi, vin fermentaţia lui nu mai este anaerobă, ci oameni care-i relevaseră meritele pe cînd
RADU FELECAN în mintea vizitatorului ca o replică a pre aerobă, adică în aer liber cum s-ar spune. era fruntaş, l-au criticat fără menaja
zentului, subliniind uriaşa valoare a me Aşa că în locul acidului Iactic care dă mente.
canizării. Muzeul este un instrument edu silozului gustul acela neîntrecut, se dez De atunci stă şi tot cugetă Emilian. II
ŞOFERUL COLECTIVEI cativ. Expoziţiile agricole care se organi voltă cu totul alte elemente. Silozul îşi întîlnesc şi îl întreb : „Spune cum a fost
zează tot aici anual, cu mostre din pro pierde calitatea şi asta se vede în pro cu apa aia ?" Face feţe-feţe şi-i citesc pe
chip atîta părere de rău că am deodată
nta în zori şoferul la volan I ducţiile record obţinute de gospodărie ducţia de lapte la urma urmei. S-a amor proporţia întregului său frămînt sufletesc.
tizat costul motorului. S-a prea amorti
înturi dintr-o-nsorită melodie, constituie şi ele un instrument educativ, zat — asigură ei. 11 „salvează” brigadierul : „Urcă din nou
-tie orice sihlă, orice lan pledînd în favoarea marilor foloase ale — De unde le ştiţi astea, aşa ca nişte pe grafic băiatul” — şi-mi arată caietul
tot ce-i nou în zarea sinilie. ştiinţei agrotehnice. agronomi ? de mulsori. Aflu aici amănuntul că I-au
„Ploaia e aur pentru agricultură —
ţorul larg noapte dezmorţit spune Gheorghe Crăciun, preşedintele gos — Dar astă-iarnă la cursuri ce-am fă vegheat tot timpul comuniştii din
itre lumină spicele-şi strecoară — podăriei — deocamdată însă vine cînd cut ? — a fost răspunsul pe două voci. sectorul zootehnic, urmărindu-i atenţi
stăruie-n văzduhul limpezit vrea ea. Dar ca să faci lucrările de între ★ evoluţia. Mă uit în caietul de mulsori.
rome noi de început de vară. ţinere la timp, să irigi, să îngraşi pămîn- Fiecare cifră din rubrica Iui Lazăr Emi
tul, asta stă în mîinile tale. Nu se spune Dacă vă duceţi în Gîrbova, urcaţi ne lian mi se pare o treaptă spre recuce
răunţe de cleştar şi nestemat greşit în turnul cu slană. Turnul, rămă rirea titlului pierdut.
înteie viu, cu reci sclipiri de săbii, despre o praşilă că face cît o ploaie bună?" şiţă a unei vechi cetăţi, a primit o desti O înşiruire simplă de cifre dintr-un
rste-nfrăţitul cîmpului olat Gheorghe Crăciun e decorat cu Ordimil naţie ciudată : tot omul din sat are aici caiet obişnuit de mulsori închidea în ea
i-nalţă gîndul ca un stol de vrăbii: un mic poem pedagogic din şcoala aceasta
Muncii clasa a IlI-a pentru felul în care la păstrare cîte două sau trei jumătăţi
de porc afumate, aşezate pe palier! de la a caracterelor care este gospodăria colec
>înt martor viu belşugului crescînd i-a îndrumat pe colectivişti, împreună cu bază pînă Ia vîrful turnului. Sînt peste tivă.
; darnic astăzi ploile îşi cerne « consiliul de conducere înspre întărirea două vagoane de afumătură, aş putea VIRG1L TOSO
riunde-mi port privirea, rînd economică şi organizatorică a gospodăriei spune nepăzită de
pe rînd, lor colective, spre sporirea continuă a
îlşugul ca o scoarţă-n drum nimeni, şi, judecind
s-aşterne. averii obşteşti. Anul acesta vor vărsa la după încetineala cu
fondul de bază aproape 900.000 lei. S-a care se împuţinează,
stfel, pe floarea micului cadran j hotărît prin vot unanim, fără nici o re înţelegi că şi acasă
iţesc nu numai mersu-mi I ţinere. — „Pe fondul de bază cresc mili colectiviştii gîrboveni
pe cîmpie, | au cămările pline.
i calea străbătută an de an I oanele” — îl auzi adesea pe preşedinte. Prin crenelurile prin
e patrie, spre culmi de bogăţie", H E o regulă economică pe care o ştiu azi care s-au strecurat
cîndva privirile stră-
toţi gîrbovenii. Şi apoi ea s-a confirmat
RIŞAN CONSTANTINESCU f jilor, întru apărarea
in practică nu un an, doi, ci ani în Şir. de năvale şi jaf a
I. : s ■'WJTTC'.lcir* • Conferinţele şi serile de calcul de la că vieţii localnicilor,
văd acum acoperişu
rile de şindrilă şi ta
ZESTREA blă încinsă de soare,
de pe casele noi, tur
irea El o ia, o deschide şi scoate dintr-însa cîteva ma de „bălţate" a co
hîrtii. lectivei mergind la
lege — A ci e zestrea cea mai mare... Iaca, asta păşune, şi mai înco
fie e diploma de zootehniciană. Acu' cred ca lo acareturile secto
ştiţi şi dumneavoastră cum se descurca Ma- rului zootehnic. Un
ca ria în meserie. Asta e o fotografie din ziar, om în salopetă nouă
păşeşte înaintea în
, ca au popularizat-o pentru rezultatele bune în grijitorilor zorind
eşte muncă. Asta... spre grajduri. E bri
luge Cuscrii încep sa rida, cercetează cu vădita gadierul Ion Sutoris.
mulţumire hîrtiile şi le înapoiază spunlnd: La capătul unuia din
lucâ — Da, e o zestre frumoasă. grajduri e camera Iui,
Atmosfera s-a încălzit brusc, devenind şi a brigadierului. Mi-a
ierul mai familiară. Socrul cel mare zic e : amintit fără să vreau,
ingi
ram — Apăi, cu zestrea băiatului nostru o sa de cabinetele între
din
nerilor
e pe fie mai greu. Va trebui să facem un drum
prinderile industriale.
lunguţ ca s-o puteţi vedea... Sticle, eprwbete, re
Gazdele aşteaptă sfîrşitul, pline de curiozi torte, aparate de mă
spu- tate. înţeleg ei cam unde vrea să bată cus surat încarcă raftu
în crul. m rile. Fiecare mulgător
nici — V a poftim, cînd aveţi timp, sa mergem are rezervat aici un
pînă la brigada de tractoare pe care o con recipient cu etichetă.
sa şi duce şi să vedeţi acolo drapelul de brigada Laptele muls e mă
spre fruntaşa în campanie. Asta e zestrea lui cea surat la gradul de gră
mai de nădejde... sime, la puritate ; ar
i în- Apoi, bătrînii cinstesc mai departe din ţui fi, să zicem, contro
ca de Vîlcea şi cercetează planul casei pe lul de calitate, îna
s în- care viitorii însurăţei au hotărît sa şi-o con inte ca produsul să ia
jară. struiască. calea oraşului. Pe
pereţii camerei briga
