Page 3 - Albina_1962_06
P. 3
O A M E N I I
De la gară pînă la sediul gospodăriei urci mereu. Două şiruri
de dealuri se înfruntă, parcă strivind la mijloc cîteva sute de
case. Alte lăcaşuri, semeţe, sînt cocoţate pe cîte o pantă mai
înclinată. Par aşezate la întîmplare. Numai privind cu atenţie
observi că sînt răspîndite de-a lungul unor uliţe care şiruiesc
la rîndul lor spre strada principală. Văzut de sus, de pe dealul
Lohanului, satul pare ca un arbore cu trunchi şi ramuri scăl
dat în apele Crasnei.
Pitoreşti sînt Modruzul, Cîrjăul, Rîpa Andănoaiei, Moara
Chiricăi şi celelalte dealuri care prejmuiesc Tîrzii Huşiului.
Dar nu prea darnice cu sătenii. Amestecată cu apa de ploaie
şuvoind la vale, an după an s-a scurs şi mana pămîntului,
lăsînd dealurile sterpe, golaşe. Iar în adîncuri. pe aceeaşi
vreme de ploaie, ţesătura de ape subpămîntene se umfla, ici-
colo pămîntul se cocoşa şi o rîpă nouă se adăuga pe frămin-
tata hartă a comunei. Din pămînturile care se lucrau, cele
mai acătării erau — înainte vreme — moşii boiereşti. Sătenii
obişnuiau să spună că-s „megieşi cu pustia". De asemenea
megieşie trebuiau să scape tîrzienii, de moşieri scăpaseră
din ’45. -
Drumul li l-a arătat partidul. O dată cu prefacerile revolu
ţionare din întreaga ţară, cu doisprezece ani în urmă, rodul
a 250 de hectare din Tîrzii (Huşi) a început să fie al primelor
87 de familii colectivizate. Succesele primilor au mărit treptat
numărul de familii şi de hectare al gospodăriei colective,
munca tuturor a sporit mereu recoltele. Dar cei mai avîntaţi,
comuniştii, privind în viitor, doreau ca numărul de hectare să
crească şi altcum. Ascultînd îndemnul partidului, ţinteau să
umple dealurile şi văile sterpe cu livezi şi cu vii, vroiau să
smulgă de pe fiecare hectar al colectivei rod şi mai bogat.
„ Am fiteatrele“ G.A.C. „7 Noiembrie 1917* din comuna Tndor Vladimirescu, raionul Bujor.
întîia oară, în 1958, s-au luat la trîntă numai cu 17 hectare
Peste 100 hectare au fost terasate pînă în prezent, iar 60 hectare au fost plantate cu viţă din terenurile degradate. Le-au desfundat şi le-au plantat :
de vie din soiurile Fetească, Riesling, Muscat de Hamburg, Chaselas, Afuz-Ali.
zece cu viţă nobilă şi şapte cu pomi fructiferi. Asta mai mult
de probă, ca să spulbere îndoiala care-i măcina pe mulţi
colectivişti („Aşa ceva nu s-a pomenit de cînd satul şi uite
acum i-a găsit s-o facă !?“). Pentru spor de recoltă colecti
viştii au făcut tot atunci pe dealul Lohanului arăturile de-a
lungul tarlalei rupînd cu un obicei „de cînd satul" : aratul
din deal în vale. Acum brazdele nu mai lunecau cu ploaia,
dispăruse întreaga reţea de pîrîiaşe şi şănţuleţe prin stavila
pusă chiar de brazdă.
Adevărata bătălie cu Modruzul, Cîrjăul şi ceilalţi, şi îm-
brăcarea lor cu haină vegetală a putut începe însă din 1959,
Specificul raionului Bujor îl constituie nu cinile pe care le avem, a reieşit că ritmul de numai după ce întreaga suflare a comunei a trecut în gospo
mărul mare de dealuri şi coline supuse ero terasare şi plantare a viilor si livezilor era dăria colectivă. Mai întîi trebuia domolit vîntul vijelios şi
ziunii. Circa 65 la sută din suprafaţa raio încă nesatisfăcător. alunecările de teren de pe Lohan, mărind rodnicia pe terenul
nului nostru este improprie pentru cultivarea Noi avem de terasat şi plantat 30.000 hec ce rămînea baza producţiei de porumb. Pentru asta s-au plan
cerealelor şi acest fapt a constituit pentru lo tare. Cercetînd condiţiile obiective, mobilizînd tat perdele de protecţie şi benzi înierbate pe toată lungimea
cuitori o greutate pe care o credeau în trecut toate resursele existente în raionul nostru, s-a dealului. Apoi urma să se treacă treptat la valorificarea prin
de neînvins. Partidul a arătat însă că şi pă- văzut că putem termina amenajarea celor terasări şi plantări a mai bine de 240 de hectare de dealuri
minturile neproductive sau slab productive 30.000 hectare pînă la sfîrşitul anului 1975, moarte.
pot fi puse în valoare prin terasări şi plan deci aproximativ 2.500 hectare anual. Sarcina Acestea toate s-au hotărît într-o memorabilă adunare ge
tări de vii şi livezi. nu este uşoară, dar este realizabilă. Vorbind nerală. Iar joia, într-una din obişnuitele şedinţe cînd se întîl-
Acţiunea vastă de valorificare a pămîntu- de posibilităţile care le avem. ne gîndim la nesc consiliul de conducere, brigadierii, şefii de echipă —
rilor neproductive a început în raionul nos experienţa pe care am dobîndit-o, la posibi vreo 30 de oameni — s-a definitivat planul de bătaie. Munca
tru în anii 1958— 1959. încă înainte de acea litatea de a folosi mai bine mijloacele meca a fost bine organizată, oamenii şi-au înmulţit eforturile, aşa
stă dată, în gospodăriile întemeiate mai de nizate pentru desfundarea terenurilor. Ne ca treburile curente ale colectivei să nu fie stingherite. Bri
mult, cum ar fi la Băleni, la Smuiţi, la Tu- gîndim la conştiinţa cetăţenească ridicată a gadierii Petru Mihai şi Vasile Iftemie, conducătorii celor două
dor Vladimirescu, s-au executat terase pe un colectiviştilor din raionul nostru care nu-şi
număr limitat de hectare, plantîndu-se vii şi precupeţesc efortul pentru înfăptuirea unei o brigăzi ale gospodăriei, şi-au împărţit terenurile pe parcele .
pentru fiecare echipă.
livezi. Rezultatele obţinute pe aceste tere pere atît de importante. In toate organizaţiile Pe dealurile Tîrziilor a început un adevărat furnicar. Toţi
nuri au constituit pentru noi principalul ar de bază comuniştii au luat cunoştinţă de sar colectiviştii, chiar şi cei care la început se îndoiau de reuşita
gument privind eficienta terasărilor, prima cinile mari ce le avem în acest domeniu. Ei acestei bătălii cu natura, s-au prins cu entuziasm în întrecere.
noastră şcoală în acest domeniu. Activiştii au luat cuvîntul în adunările generale ale
comitetului raional, organizaţiile de bază. toti colectiviştilor, au scris articole la gazetele de Şi steagul de fruntaş s-a plimbat mereu de la echipa lui
comuniştii au desfăşurat o susţinută muncă perete, convingînd, însufleţind colectiviştii Tudor Petcu la cea a lui Ion Sonea, apoi la Ion Bulugu...
politico-educativă în rîndul colectiviştilor, pentru înfăptuirea acestui plan ce va aduce Din curtea sediului gospodăriei „Flamura Roşie" se văd
demonstrîndu-le că, aşa cum spune un savant raionului nostru o mare bogăţie. Birourile două grafice care vorbesc despre dorinţa localnicilor de a în
tineri pămîntul. Primul pe o tablă mare, vopsită în alb, unde
sovietic, nu trebuie să aştepţi daruri de la organizaţiilor de bază au îndrumat consiliile
natură, ci trebuie să i le smulgi. în mod fi de conducere să-şi întocmească planuri pre o săgeată roşie urcă an de an — după ce a poposit la 24 de
resc. unii colectivişti şi-au pus problema dacă cise privind eşalonarea pe ani a lucrărilor de hectare, apoi la 51 de hectare şi acum la 90 hectare — spre
rentează să investeşti atîta muncă în nişte terasare şi plantare, în care să se prevadă şi ţelul propus pînă în 1965 : 247 de hectare de vii şi livezi pe
dealuri unde se obţineau înainte 300—400 kg soiurile şi varietăţile ce urmează să se plan fostele terenuri neproductive. AI doilea grafic, la mărime na
grîu sau porumb. Ca să se convingă cu ochii teze, tinînd cont de proporţia justă dintre a turală, îl poţi urmări în scris de harnicii colectivişti chiar pe
lor, organizaţiile de bază au organizat vizite ceste soiuri, recomandată şi la sesiunea extra dealurile care se văd în jur. Comuniştii Ion Crăciun, Ion
şi schimburi de experienţă ale colectiviştilor ordinară a Marii Adunări Naţionale. Ase Creţu, Codel Romaşcu şi ceilalţi colectivişti lucrează acum pe
ia gospodăriile agricole colective unde rezul menea planuri au fost întocmite în toate gos alte 40 de hectare la fixarea rîpelor. Pe cele două grafice
tatele terasărilor se puteau vedea. Consiliile podăriile agricole colective. Lucrările planifi vor fi înscrise tot în acest an încă 10 hectare de vie nobila.
de conducere ale căminelor culturale, sub cate pentru anul 1962 decurg în b""-’ - Tîrzienii, cei ce-şi spuneau în vechiul regim „megieşii cu
îndrumarea organizaţiilor de partid şi-au axat diţii. Din 2.000 hectare cît aveam planificat pustia" au reuşit să alunge pentru totdeauna sărăcia. Colectiva
munca cultural-educativă în jurul acestei pro să terasăm în acest an s-au realizat pînă în lor va avea în acest an un fond de bază de 3 milioane de lei.
bleme. în cadrul a nenumărate seri de cal prezent circa 1.000 hectare. Iar „pustia" îmblînzită de avîntul şi voinţa lor, le va aduce,
cul sau conferinţe s-au adus argumente ci întocmind proiectul de valorificare a pă- o dată cu intrarea pe rod, venituri anuale de alte aproape
frice privind rentabilitatea terasărilor. Aceste mînturilor neproductive sau slab productive, a
argumente au fost hotărîtoare. încă în primii trebuit să ţinem seama de faptul că nu mai ’ VLADIMIR PANA
ani de intrare pe rod a viilor, de exemplu, putem conta pe material săditor din altă
s-au obţinut venituri pe hectar între 15.000 şi parte. Trebuie deci create condiţii pentru a
18.000 lei de pe pămmturi care în trecut adu putea obţine în cadrul raionului, anual, 12 mi
ceau 300— 400 lei la hectar. Munca politico- lioane de butaşi. Pepiniera raională poate
educativă desfăşurată de către organele de asigura abia 1.600.000 de butaşi. Soluţia a
partid şi sub îndrumarea lor de căminele cul fost aceea de a crea în cadrul raionului, la
turale, au determinat un larg curent de opi gospodăriile colective şi de stat, pepiniere
nii în favoarea acţiunii de valorificare a te proprii. Acolo unde s-a acumulat o experienţă
renurilor neproductive sau slab productive, bună în crearea de material săditor pro
un entuziasm fără precedent, o rîvnă care priu, au fost organizate, din iniţiativa comi
denotă creşterea conştiinţei cetăţeneşti a co tetului raional de partid, schimburi de expe
lectiviştilor. Aceasta a permis ca în fiecare rienţă. Cei veniţi la Smuiţi. de pildă, au pu-
an. pe măsura creării condiţiilor materiale
S ^ i H Î S e « « M f0’0site fa id u rlle drept ca-
f hiuFi. i 'i, naia ‘ ^ mere «ie forţare şi cum materialul săditor pro-
H 100 la preţul de 1 leu fată de
t«,#ate. 580. hectă^d. Iţi .'arfj*! ,iWl,.usfau -aW*P
I tdrăsată“580 ' hectăfd,1 'In 'aricii costat „dacă s-ar fi procurat
I W A Â t i m e n t i k
entrfteSnd gospodăriile unde
lin cafe"564 hectare In 't ’efase. Lucra
po ii, din câre oi>4 nectare in t6t*ase. Lucra pvictâ mnHitti
există condiţii de creare a pepinierelor şi şco
rile s-au făcut respectîndu-se toate recoman lilor de vii, s-a văzut că putem asigura între
dările ştiinţei. Pe dealurile cu pantă mare au gul material săditor necesar pentru gospodăriile
fost amenajate terase, iar pe colinele mai pu din raion. In acest sens se extind încă în acest
ţin înclinate benzi paralele pe curbele de an suprafeţele cu portaltoi la Smuiţi, la Băleni,
nivel. Consolidarea benzilor şi a teraselor s-a la Tudor Vlamidirescu, la Bereşti şi în alte
făcut prin înierbare cu lucernă. soluţie bună, locuri.
lesnicioasă şi economicoasă în acelaşi timp,
deoarece nu necesită investiţii mari, iar prin Valorificarea pămînturilor neproductive sau
cosirea lucernei se asigură şi un plus de fu slab productive este o acţiune patriotică de
raje. Desfundarea se face la adîncime de 60 mare însemnătate. De pe acum se întrevăd ma
cm pentru vii şi 34— 40 cm nent.ru nomi. iar rile foloase ale ei. Datorită acestei acţiuni, ceea
pentru fertilizare s-au folosit cam 30 tone gu ce. a constituit înainte amărăciunea bujorenilor,
noi de grajd pe hectar. Prin însămînţare cu se transformă într-un izvor de bucurie şi bo
fasole, dovleci, porumb siloz pe terasele ame găţie obştească. Benzile şi terasele înierbate Pînă în 1965 la G.A.S. Baralca, raionul Lipova, vor II amenajate
najate şi care urmează să fie plantate cu viţă formează adevărate amfiteatre, cu deosebirea terase pe o suprafaţă de 600 hectare. în prezent acţiunea de te
de vie şi pomi în toamnă sau în primăvară, că aici nu vin spectatori, ci colectivişti harnici rasare este în plină desfăşurare.
se formează solul şi se obţine un plus de be ce înţeleg să transforme dealurile pustii în vii
neficii de peste 3 milioane în întregul raion. şi livezi roditoare.
Analizînd în lumina lucrărilor consfătuirii
N IC O L A E IWIHAILA ALBINA
pe tară a ţăranilor colectivişti şi a sesiunii prim-secretar al comitetului raional
extraordinare a Marii Adunări Naţionale sar de Mrtid Bujor
