Page 31 - Albina_1962_06

o
M m
g o (^q oq o oo oooooooQQQQQ Q g fl & fl-Jt fl A 5LililJLiL&JliLOJLOJULiL)UliULfi-fl-SJUL

landezi. încă de pe acum fructele cum o serie de avantaje
în
politice şi economice
şi legumele italiene au alungat de şase". Dar nu este vorba s
pe piaţa internă a Franţei şi de la cadrul blocului „celor
export o m.are parte din fructele şi
legumele franceze. Acelaşi lucru se numai de astfel de con­
întîmplă şi cu untul şi ouăle, cu tradicţii, ci şi de acelea
care le fac o ascuţită concurenţă dintre „piaţa comună" pe
exportatorii din Olanda. de o parte, şi Anglia şi
Urmările nefaste ale „pieţii co­ Statele Unite pe de altă
mune" asupra situaţiei ţărănimii parte. Mărfurile engleze
vest-europene nu se rezumă însă mai ales, pot fi lot mai
numai la aceste inconveniente. Po­ greu plasate în tarile
litica agrară de „raţionalizare", „a ­ membre ale „pieţii comu­
daptare" şi de „creştere*! rentabi­ ne" din cauză că tarifele
lităţii" gospodăriei ţărăneşti, prac­ vamale micşorate nu se a­
ticată de guvernele din ţările in­ plică decît produselor pro­
tegrate, este o politică de jefuire venite din tarile grupului
cinică a maselor largi ţărăneşti. „celor şase'
în Franţa — una din ţările „pieţii comune" Această politică a devenit de fapt Intre aliaţii occidentali
vreme numeroase greve. In fotografie : un aspect de la demonstraţia gre­ sinonimă cu alungarea forţată a există apoi o serie de alte
viştilor din întreprinderile de gaz şi electricitate din Lyon. ţăranilor cu gospodării mici şi mij­ diverqenţe privind rezol­
locii de pe pămînturile lor. După varea problemei germa­
De mulfi ani presa capitalistă din nizaţie îndreptată făţiş împotriva calculele făcute in Apus, o astiel ne şi, legat de aceasta, a
occident desfăşoară o vastă cam­ comerţului cu ţările socialiste. de soartă vor avea în viitor nu rezolvării situaţiei din
panie de propagandă în favoarea Scopurile cărora le slujeşte „blo­ mai puţin de 8 milioane de gospo­ Berlinul occidental. Un alt
„pieţii comune", făcîndu-i o recla­ cul celor şase" nu sînt numai eco­ dării ţărăneşti. grup de probleme îl con­
mă zgomotoasă. După afirmaţiile nomice, ci şi politice, legate de stituie divergenţele dintre
organizatorilor şi sprijinitorilor a­ orientarea spre războiul rece, de încercări pentru atragerea Statele Unite şi Franţa în
cestei organizaţii, ea ar aduce, chi­ respingerea ideii coexistenţei paş­ legătură, înire altele, cu
purile, binefaceri imense popoare­ nice. Acest lucra se vede deosebit de noi „asociaţi" faptul că Franţa nu vrea
lor din ţările integrale, adică din de clar astăzi cînd apare tot mai să se mulţumească cu. ro­
acele ţări care fac parte din „piaţa evident e f o r t u l conducătorilor In ultima vreme cercurile condu­ lul de partener de mina
comună". Se spune printre altele N.A.T.O. de a întări acest bloc mi­
vrea să fie
a doua, ci
t că „piaţa comună" urmăreşte des­ litar agresiv cu ajutorai „pieţii co­ cătoare ale blocului „celor şase" considerată un partener
se ocupă intens de găsirea moda­
fiinţarea barierelor vamale, libera mune". lităţilor pentru a atrage de partea egal cu S.U.A. şi Anglia.
circulaţie a capitalului şi a forţelor lor noi membri din ţările neutre ale De altfel, pentru a în­
de muncă în cadrul ţărilor membre, înrăutăţirea situaţiei Europei şi Africei. Prin formula
stabilirea unor tarife vamale unice „asocierii" ţărilor respective se ur­ cerca să înlăture sau cel
puţin să atenueze aceste
eic. Toate acestea ar părea la ţărănimii vest-europene măreşte pe de o parte, subordo­
prima vedere pozitive şi folositoare. narea acestor ţări intereselor eco­ divergente, a pornit în
călătoria sa prin Europa,
Numai că acest tablou idilic al „pi®- In primii ani de existentă ai „pie­ nomice şi politice ale „pieţii co-i secretarul Departamentu­
fii comune" e departe de a cores­ tii comune", efectele acesteia se mane", iar pe de altă parte, menţi­ lui de stat al S.U.A., Dean
punde realităţii. Faptele arată că extindeau mal ales asupra dome­ nerea unei aparenţe de indepen­ Rusie. „Unul din princi­
pici un iei de organizaţie capitalistă niului industrial al economie! ţări­ dentă politică care 3ă nu stîrneas-
mu poate aduce ceva bun pentru palei* scopuri ale vizitei
cei ce muncesc. Cu atît mai mult lui Pusk, scrie Stevrard
nu poate să iacă acest lucru .piaţa Hensley, corespondentul
comună" despre care tovarăşul din Washington al agen­
JK S. Hruşciov spunea recent că ţiei U.P.I., este de a dis­
.este de fapt un acord monopolist cuta divergentele surveni­
«te stat al oligarhiei financiare din te recent in politica şi
Europa occidentală care ameninţă tactica războiului rece al
interesele vitale ale tuturor popoa­ lor membre. In timp ce agricultura că revolta opiniei publice din tării* aliaţilor". Este vorba în
relor. ameninţă cauza pâeii gene­ continua să lămînâ aşa cum fu­ „asociate". special de problema Ber­
rale. îniiucît cercurile agresive ale sese mai înainte. La constituirea linului occidental, de in­
imperialismului o folosesc in scopul „pieţii comune", adică acum cinci Împotriva acestei manevre se ri­ trarea Marii Britanii în
M ăririi N.A.T.O. şl a accelerării dică însă cu vehemenţă opinia pu­ „piaţa comună" şi de
ani, ţările semnatare ale tratatului
camei înarmărilor". de Ia Roma n-au putut ajunge la o blică din Danemarca, Suedia, Nor­ ceea ce aqenţia Reuter
vegia, Austria, Maroc, Tunisia, vi­
Înţelegere în privinţa unei uniuni zate să iie atrase în „piaţa comu­ numeşte „eforturile îndă­
rătnice ale Franţei de a
Cmn fi cînd a luat fiinţă în domeniul producţiei agricole. nă". Iată, de pildă, ce spunea nu deveni a putere atomică".
Acest lucru a fost înfăptuit abia
„piaţa comună" de mult Julius Raab, fost cancelar Nu se poate spune în
după cinci ani, prin hotârîrile federal al Austriei, tn legătură cu
adoptate la Bruxelles în luna ia­ aderarea acestei ţări la .piaţa co­ ce măsură secretarul De­
„Piaţa comună" — sau — aşa nuarie a acestui an. partamentului de stat al
t a » i se spune In mod oiioial — „Integrarea agrară" nu poate re­ mună’ : „...Neutralitatea este pen ii» S.U.A. va reuşi în misiu­
de preţioasă, şi
nu
noi deosebii
„Comunitatea Economică Europea­ zolva însă nici ea contradicţiile nea sa. Ceea ce este însă
nă" (C.E.E.), a luat iiinţâ pe baza dintre membrii „pietii comune", vrem s-o jertfim în pripă şi cu uşu­ sigur, e faptul că nici un
tratatului din 1957 de la Roma. Din deoarece din grupul „celor 8“ îac rinţă pentru un blid de linie şi pen­ Jel de alianţe capitaliste
tru
iluzorii".
materiale
avantaje
ea tac parte, ca membri fondatori, parte ţări cu niveluri de dezvoltare nu pot înlătura contra­
şase ţări : Franţa, Germania occi­ economică diferită, care se deose­ Mulţi reprezentanţi ai opiniei pu­
dentală, Italia, Olanda, Belgia şi besc între ele prin condiţii clima­ blice africane condamnă şi ei cu dicţiile inerente unei lumi
vehemenţă „piaţa comună". „Piaţa
Luxemburgul. Grupului „celor şase" tice, prin grcrdul de mecanizare a comună" a ţârilor vesl-europene — în care domnesc stăplnii
eum i se mai spune „pieţii comu­ agriculturii şi prin mulţi alţi îaciori. spunea nu de mult Allan El Fassi, sacului cu bani.
ne", i s-a alăturat în anul trecut Franţa, Italia şi Olanda sînt, bună­
Grecia, care este însă numai mem­ oară, exportatoare tradiţionale de preşedintele partidului Istiglal din S, L A Z a R
Maroc — în care se caută In mo­
bra asociat, cu drept de voi con­ produse agricole, în vreme ce Ger­ mentul de faţă atragerea ţârilor
sultativ. mania occidentală, Belgia şi Lu­ africane, reprezintă o formă a neo-
Cauzele care au determinat în­ xemburgul sînt ţâri importatoare colonialismului şi urmăreşte sco­
jghebarea „pietii comune" sânt mai de astfel de produse. Datorită a­ puri făţişe colonialiste. Ţările afri­
multe Printre ele un rol de seamă cestui fapt, preţurile produselor a­ cane de curind eliberate nu doresc
lt-era jucat, pe de o parte, lupta gricole din Germania occidentală. insă să devină jucăria unor puteri
dintre marile monopoluri capita­ Belgia şi Luxemburg sînt mai ri­ imperialiste şi vor reiuza orice for­
liste, iar pe de altă parte, încer­ dicate, de pildă, ca în Franţa şi mă de colaborare cu organismul e­
carea torţelor întunecate ale reac- Italia. Extinderea „pietii comune" conomic susmenţionat" („piaţa co­
ţAttnii vest-euiopene de a se uni în- şi în domeniul aqricol va aduce mună").
ti-un front larq împotriva ţărilor so­ ţăranilor vest-germani şi belgieni o
cialiste De aceea „piaţa comună", scădere de preturi la produsele lor, Divergenţe
aa uniune a şase state din Europa ceea ce înseamnă pierderi însem­
occidentală, a apărut ea o contra­ nate pentru producători şi în spe­ intre parteneri
pondere faţă de Statele Unite pe cial pentru micii producători.
de o parte, faţă de Anglia împreu­ Ţăranii francezi sîni şi- ei înir-o Propagandiştii burghezi fac mare
nă eu Commonwealth-ul, de pe situaţie dificilă. Ei trebuie să facă caz de unitatea şi armonia ce ar
altă parte şi totodată — ca orga­ fată comercianţilor italieni şi o- exista, chipurile, în rîndul aliaţilor
occidentali, în general, şi a mem­
brilor „pieţii comune", în special.
Numai că afirmaţiile despre .unita­
tea de scop şi acţiune" se dove­
desc a fi vorbărie goală. De fapt,
ceea ce scribii burgheziei numesc
„unitate şi armonie", este în fond
unirea marilor rechini ai monopo­
lurilor industriale şi financiare care
urmăresc înlăturarea concurenţilor
lor mai sla b i; este unirea forţelor
reacţionare împotriva poporului,
unirea exploalatorilor împotriva ce­
lor exploataţi.
„Piaţa comună" şi celelalte for­
me de alianţă r ccidentale n-au pu­
tut şi nu pot s: înlăture contradic­
ţiile dintre aliaţii occidentali. Intre
cei doi membri mai importanţi ai
„pieţii comune" — Franţa şi Ger­
mania occidentală —• se dă, de
pildă, o bătălie acută pentru hege­
monia în cadrul acestei organiza­
ţii. Franţa ai vrea să aibă ea acest „Piaţa comună“ şi Commonwealth-ul
PORTARUL : — Poftiţi, dumneavoastră sînteţi la rînd ! rol, iar Germania occidentală, care britanic.
e mai puternică din punct de ve­
(Desen de NIC. NICOLAESCU) dere economic, şi-a asigurai de-a- (Desen de ANDRE! COST1N)
«a r ir r r t fr t f'im r s w b 'r ir r r o n t r r & T m r r t t W jn r r r în m r r în n n r r r ^