Page 4 - Albina_1962_06
P. 4

«S  "

                                                                                                                             asia face  cit*  4.674 1*1  40  de  bani  pe  an.  I
                                                                    P   rintre  documentele  rămase  ca  mărturie  a  greutăţilor  de  tot   ani,  asta  făcea  140.220  lei;  dacă  apoi,  du
                                                                        felul  pe  care  le-a  Indurat  marele  scriitor,  se  numără  şi
                                                                                                                             fără  să  ii  fost  lovit  de  vreo  penalitate,
                                                                         adresa  de  punere
                                                                                          In  disponibilitate  a   lui  Caragiale  din
                                                                                                                             pierde  dreptul  la  pensiune,  m-aş  ti  retre
                                                                        postul  de  registrator  al  administraţiei  centrale  R.M.S. :
                                                                                                                             măcar  25,  cile  300  iei  pe  lună,  3.600  pe  a
                                                                            D-lui  I.  L.  Caragiale,  registrator.          drept,  şi  aş  ii  profitai  de  el  Încă,  să  nu
                                                                        Poetul  de  registrator  ce  ocupaţi  In  administraţi un ea  cen­                 doi  de
                                                                   trală  fiind  suprimat  prin  bu­                                                       140J22f
                                                                   getul exerciţiului 1901—1902, cu
                                                                   regret  vă  facem  cunoscut  că   flPJHWf
                                                                   râmlneţi  în  disponibilitate  pe
                                                                   ziua  de  1  Aprilie  1901.                                                             fieful  1
                                                                             Director  general                                                             poale
                                                                              D. MANESCU
                                                                                                                             lui,  fnecat  aproape  in  ruină  prin  atitea
                                                                       La  această  adresă,  Caragiale  a  publicat  in  „Moftul  Romîn"   gerate  şi  pensiuni  exorbitante.
                                                                   seria  II,  următorul  răspuns  zeflemitor :                  Convins  că  împărtăşiţi  şi  dv.  sentim
                                                                       D-sale  D-lui  Director  Generai  d   Regiei  M.  S.  sunt  şl  râmln  al  dvs.,  devotat  servitor.
                                                                       Prea  stimate  domn.                                                                L  L.  C
                                                                       Înţeleg  şi.  dacă  voiţi  împărtăşesc  chiar  regretul  dv.  pentru   fo«t lmpegat  al  cl.  I  I
                                                                   aceea  ce  mi-aţi  făcut  cunoscut  pe  ziua  de  1  Aprilie.  Trebuie               ★
                                                                   insă  să  ne  resemnăm :  ţara  are  attta  nevoie  de  economii 1  Cînd
                                                                                                                                 După  cum  se  ştie,  Caragiale  nu  pie
                                                                   mă  gindesc  că  numai  prin  suprimarea  postului  meu  de  regis­  veştejească,  cu  binecunoscuta-i  ironie,  si
                                                                   trator,  regatul  face  o  economie  enormă 1  Dv.,  ca  om  de  calcule,   nulităţilor  care  trăiau  de  pe  urma  „polit
                                                                   veţi  Înţelege  îndată.                                   mulţi.  Astfel,  de  la  un  cronicar  a l  vremii
                                                                      Intr-adevăr,  eu  primeam  efectiv  pe  lună  lei  389,  bani  50;  anecdotă :
                                                                                                                                 Intr-o  iarnă  grea  —   iarna  mişcărilo
                                                                                     tul,  numit,  pe  drept,  de  către  scriitor,   Caragiale  rămăsese  cu  un  palton  vechi
                                                                                     intr-unui  din  articolele  sale,  „parlavra-   întîmplarea  i-a  scos  in  cale  pe   Titu  I
                                                                                     mentul".  Scrisă  în  1884,  „O  scrisoare  pier­  oltean,  care,  in  contrast  cu   maestrul
                                                                                     dută"  este  una  dintre  cele  mai  strălucite   blană  foarte  scumpă.  Caragiale  privi  bk
                                                                                     piese  ale  dramaturgiei  noastre.   Exce­  —   Cit  costă  blana  asta,  Titule ?
                                                                                     lentă  este  comedia  intr-un  aet  „Conu
                                                                                     Leonlda  faţă  cu  reacţiunea",  model  de   —   Vreo  trei  mii  de  lei.
                                                                                     piesă  scurtă,  in  care  autorul  ironizează,   Caragiale  tăcu  o  clipă,  se  uită  iar  1<
           Însemnătatea  operei  literare  a  lui  Ca­  magistral,  in  dramaturgie,  cu  piesa  „O   cu  maximum  de  subtilitate,  fanfaronada   nou,  se  uită  apoi  la  Frumuşanu  şi  apo
         ragiale  pentru  cultura  noastră  este  excep­  noapte  furtunoasă".  Această  primă  come­  şi  meschinăria  ridicolă  a  micii  burghezii.   şi  zise  meditativ :
         ţională.  Genialul   creator   al  „Scrisorii   die  a  lui  Caragiale  satirizează  decăderea   Pe  Conu  Leonida,  criticul  Ibrăileanu  l-a   —   Ei  vezi,  Titule,  eu  nu-mi  pot  pern
         pierdute"  şi  al  „Momentelor"  face  parte   ideologică  a  burgheziei   romîne  care,  în   caracterizat,  cu  pătrundere,  ca  fiind  tipul
         din  galeria   marilor  artişti  ai  poporului   această  epocă  îşi  pierduse  cu  desăvirşire   clasic  al  micului  burghez  care  „se  naşte   altfel  nici  nu  obişnuiesc  să  port  haine
         nostru  care,  spre  sfîrşitul  secolului  al   orice  caracter  progresist. In  gura  lui  jupîn   bursier,  trăieşte  funcţionar  şi  moare  pen­  mult  decit  mine...
         XlX-lea  şi  începutul  secolului  al  XX-Iea   Dumitrache,  Ipingescu  sau  Rică  Ventu-   sionar".  Cu  totul  semnificativă  este,  pen­
         au  contribuit,  prin  creaţia  lor,  Ia  făuri­  îiano,  ideile  democratice  ale  patruzeciop-   tru  creaţia  lui   Caragiale,   drama  „Nă­
         rea  unei  culturi   progresiste,   legate  de   tiştilor  se  caricaturizaseră.  pasta",  scrisă  în  1890,  in  vremea  în  care,
         interesele  maselor   populare.  Opera  lui   Dacă  în   „O  noapte  furtunoasă"  este   sub  influenţa  mişcărilor  ţărăneşti  şi  sub
         Caragiale  Înfruntă,  nemuritoare,  timpul,   vorba  totuşi  de  o  burghezie  de  la  perife­  impresia  lecturilor  din  clasicii  ruşi  (în
         demonstrînd   capacitatea   creatoare   a   rie  care  încerca  să  se  impună  prin  pu­  special  Tolstoi  şi  Dostoievski)  el  dă  la
         poporului  nostru.  Această  operă  a  devenit   terea  chimirului  cu  bani,  dar  oare  incă   iveală  remarcabilele  nuvele  din  viaţa  ru­
         un  bun  al  culturii  progresiste  a  întregii   nu  cucerise  treptele  politicii,  în  „O  scri­  rală :  „O  făclie  de  Paşti",  „Păcat",  „In
         omeniri.                              soare  pierdută"  este  adusă  în  scenă  bur­  vreme  de  război".
           Activitatea  literară  a  lui  Caragiale  s-a   ghezia  conducătoare   dintr-un  oraş  pro­  Caragiale  a  fost,  de  asemenea,  un  stră­
         desfăşurat,  mai  ales  în  ultimele  decenii   vincial :  prefectul,  şeful  local  al  partidu­  lucit  prozator.   Momentele  şi  schiţele  şi
         ale  secolului  trecut,  într-o  perioadă  de   lui  de  guvernămint,  şeful  opoziţiei,  avo­  povestirile  sale  sînt,  pînă  azi,  inegalabile
         avînt  viguros  al  culturii  noastre  care,   caţi  etc.  Lupta  care  se  dă  pentru  ocu­  prin  substanţialitate  şi  concentrare,  prin
         in  aceeaşi  vreme,  a  dat  valori  nepieri­  parea  scaunului  de  deputat  pune  in  miş­  arta  desăvîrşită  a  cuvintului,  prin  perfec­
         toare  prin  Alecsandri,  Eminescu,  Crean­  care  toate  resorturile  lăuntrice  ale  perso­  ţiunea  compoziţională.  Autorul  „Pedago­
         gă,  Coşbuc,  Slavici,  Delavrancea  etc.  A ­  najelor,  scoţînd  in  evidenţă  lichelismul  şi   gului  de  şcoală  nouă",  al  „Vizitei",  al
         ceastă  epocă  se   caracterizează  printr-o   vulgaritatea  unei  lumi  care  se  crede,  cu   „Amicilor",  al  „Lanţului  slăbiciunilor"  şi   ..«administraţia
         ascuţită  ciocnire  între  ideologia  conserva­  ostentaţie,  „onorabilă".  Marele  scriitor  a   al  lui  „Bubico",  al   atîtor   nenumărate   burghezo-moşierească
         toare,  reacţionară,  al  cărei  reprezentant   dăltuit,   pentru   posteritate,   adevărate   schiţe  şi  portrete,  a  creat  o  adevărată
         era  Titu   Maiorescu,  şi   ideologia  clasei   esenţe  ale  corupţiei  burgheze,  persona­  comedie  umană  rominească,  în  care  bur­  „...Care  vasăzică,  în  loc  să  derive  guver
         muncitoare   reprezentată   prin  curentul   jele  din  „O  scrisoare  pierdută"  sinteti-   ghezia  şi  boierimea  ne  apar  în  toată  goli­  nul  din  majoritatea  reprezentanţei  naţio
         Contemporanului.  In  această   înfruntare   zînd,  fiecare,  cîte  un  aspect  al  moravuri­  ciunea  lor  morală  şi  spirituală,  nimicite   nale,  derivă  unanimitatea  acesteia  de  1
         violentă  de  principii  ideologice  şi  estetice,   lor  trecute :  Trahanache  reprezintă  gran­  prin  ascuţişul  satirei  incisive.  Situaţiile   guvern.  Şi  asta,  se  întimplă,  regulat,  îi
         Caragiale  nu  şi-a  exprimat  o  convingere   domania  şi  decrepitudinea   aristocratică,   hilare  in  care  apar  „eroii",  limbajul  lor   cazul  cel  mai  bun,  din  trei  în  trei  ani
         categorică,  concepţiile  sale  nu  erau  sufi­  Farfuridi,   Brînzovenescu   întruchipează   semidoct,  automatismul  gesturilor  contri­  adică  cu  un  an  mai  puţin  decît  o  leg
         cient  de  clare.  Dacă  analizăm  insă  crea­  laşitatea,  ignoranţa  şi  îngustimea  spiri­  buie  1a  sfidarea  şi  compromiterea  ireme­  slatură  întreagă...  A   căzut  un  guvern  ş
         ţia  sa,  vom  constata  că  ea  se  situează  pe   tuală,  Caţavencu  este  tipul  demagogului   diabilă  a  higb-life-ului  romînesc.  a  venit  altul,  îndată,  toată  administraţi
         poziţiile  artei  militante  cu  tendinţă,  pro­  burghez,  Tipătescu   este   reprezentantul   Admirabilă  rămîne   pentru  posteritate   ţării,  şi  cea  de  stat,  şi  cea  de  judeţ,  ş
         movată  de  cercurile  avansate  ale  culturii   forţei   publice   abuzive,  Pristanda  este   preţuirea  de   către  Caragiale  a  actului   cea  comunală  —   de  la  prefect  şi  secre
         noastre.  Dramaturgia  şi  proza  lui  Cara­  umilinţa  şi  slugărnicia  în  persoană.  Am   artistic.  Opera  sa  literară  este  expresia   tari  generali  de  ministere,  pînă  la  ce
         giale,  ca  şi   activitatea   sa  publicistică,   lăsat  înadins,  mai  la  urmă,  pe  Agamiţă                     din  urmă  agent  de   poliţie  şi  pînă  1
         dezvăluie,  fără  cruţare,  racilele  unui  sis­  Dandanache,  reprezentant  al  „centrului",   unei  exigenţe  deosebite,  care  va  rămîne   moaşa  de  mahala  —   se  înlocuieşte...  per
         tem  social  putred  şi  corupt.      personaj  caracterizat  de  Caragiale  însuşi   meren  o  pildă  vie.  Satirizînd  şi  respin­  tru  mai  mare  expeditivitate  chiar  pe  cal
           Născut  în  1852,  Caragiale  începe  să  pu­  ca  fiind  „mai  prost  decît  Farfuridi  şi  mai   gind  lumea  banului  şi  a  corupţiei,  Cara­  telegrafică.  O  clientelă  pleacă,  alta  vine
         blice,  prin  1873,  articole  în  care  biciuieşte   canalie  decît  Caţavencu".  Acest  personaj   giale  a  luptat,  indirect,  pentru  lumea  pe   flămînzii  trec  la  masă,  sătuii  la  peni
         moravurile  şi  mentalitatea  burgheză,  şi   aruncă  o  lumină  cu  totul  edificatoare
         în  care  atacă  orientarea  aristocratică  şi   asupra  întregii  corupţii  politice  burgheze,   care  o  făurim  astăzi.  tenţă.  Şi  asta  aşa,  mereu  şi  pe  rînd  di
         antirealistă  a  „Junimii"  şi  a  cercurilor   pe  toate  dimensiunile  ei  şi  vizează  în  pri­                  trei  în  trei  ani,  ba  şi  mai  des  uneori...  ţ
         decadente,  pentru  ca  in  1878  să  debuteze,  mul  rînd  conducerea  centrală,  parlamen­  P O M P IL IU   M A R C E A  oamenilor  de  afaceri  asta  trebuie  să  1
                                         D I N      G A L E R I A        T I P U R I L O R         C A R   AGI     ALE    ŞTI































                                                                       f ,       '                                 .«'
          t$*Saba  (artist  al  poporului):                            A.   Jlquidi:   T o t   Trahanache   M.  G4eta«  Pedagogul  de  şcoală   C.  Baba  (artist   al  poporului)
                Cetăţeanul  turmentat.                                 Jiam ă  bine“,  iscusită  trăgătoare      nouă.               Brînzovenescu  şi  Farfuridi.
                                                                                 de  sfori.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9