Page 4 - Albina_1962_06
P. 4
«S "
asia face cit* 4.674 1*1 40 de bani pe an. I
P rintre documentele rămase ca mărturie a greutăţilor de tot ani, asta făcea 140.220 lei; dacă apoi, du
felul pe care le-a Indurat marele scriitor, se numără şi
fără să ii fost lovit de vreo penalitate,
adresa de punere
In disponibilitate a lui Caragiale din
pierde dreptul la pensiune, m-aş ti retre
postul de registrator al administraţiei centrale R.M.S. :
măcar 25, cile 300 iei pe lună, 3.600 pe a
D-lui I. L. Caragiale, registrator. drept, şi aş ii profitai de el Încă, să nu
Poetul de registrator ce ocupaţi In administraţi un ea cen doi de
trală fiind suprimat prin bu 140J22f
getul exerciţiului 1901—1902, cu
regret vă facem cunoscut că flPJHWf
râmlneţi în disponibilitate pe
ziua de 1 Aprilie 1901. fieful 1
Director general poale
D. MANESCU
lui, fnecat aproape in ruină prin atitea
La această adresă, Caragiale a publicat in „Moftul Romîn" gerate şi pensiuni exorbitante.
seria II, următorul răspuns zeflemitor : Convins că împărtăşiţi şi dv. sentim
D-sale D-lui Director Generai d Regiei M. S. sunt şl râmln al dvs., devotat servitor.
Prea stimate domn. L L. C
Înţeleg şi. dacă voiţi împărtăşesc chiar regretul dv. pentru fo«t lmpegat al cl. I I
aceea ce mi-aţi făcut cunoscut pe ziua de 1 Aprilie. Trebuie ★
insă să ne resemnăm : ţara are attta nevoie de economii 1 Cînd
După cum se ştie, Caragiale nu pie
mă gindesc că numai prin suprimarea postului meu de regis veştejească, cu binecunoscuta-i ironie, si
trator, regatul face o economie enormă 1 Dv., ca om de calcule, nulităţilor care trăiau de pe urma „polit
veţi Înţelege îndată. mulţi. Astfel, de la un cronicar a l vremii
Intr-adevăr, eu primeam efectiv pe lună lei 389, bani 50; anecdotă :
Intr-o iarnă grea — iarna mişcărilo
tul, numit, pe drept, de către scriitor, Caragiale rămăsese cu un palton vechi
intr-unui din articolele sale, „parlavra- întîmplarea i-a scos in cale pe Titu I
mentul". Scrisă în 1884, „O scrisoare pier oltean, care, in contrast cu maestrul
dută" este una dintre cele mai strălucite blană foarte scumpă. Caragiale privi bk
piese ale dramaturgiei noastre. Exce — Cit costă blana asta, Titule ?
lentă este comedia intr-un aet „Conu
Leonlda faţă cu reacţiunea", model de — Vreo trei mii de lei.
piesă scurtă, in care autorul ironizează, Caragiale tăcu o clipă, se uită iar 1<
Însemnătatea operei literare a lui Ca magistral, in dramaturgie, cu piesa „O cu maximum de subtilitate, fanfaronada nou, se uită apoi la Frumuşanu şi apo
ragiale pentru cultura noastră este excep noapte furtunoasă". Această primă come şi meschinăria ridicolă a micii burghezii. şi zise meditativ :
ţională. Genialul creator al „Scrisorii die a lui Caragiale satirizează decăderea Pe Conu Leonida, criticul Ibrăileanu l-a — Ei vezi, Titule, eu nu-mi pot pern
pierdute" şi al „Momentelor" face parte ideologică a burgheziei romîne care, în caracterizat, cu pătrundere, ca fiind tipul
din galeria marilor artişti ai poporului această epocă îşi pierduse cu desăvirşire clasic al micului burghez care „se naşte altfel nici nu obişnuiesc să port haine
nostru care, spre sfîrşitul secolului al orice caracter progresist. In gura lui jupîn bursier, trăieşte funcţionar şi moare pen mult decit mine...
XlX-lea şi începutul secolului al XX-Iea Dumitrache, Ipingescu sau Rică Ventu- sionar". Cu totul semnificativă este, pen
au contribuit, prin creaţia lor, Ia făuri îiano, ideile democratice ale patruzeciop- tru creaţia lui Caragiale, drama „Nă
rea unei culturi progresiste, legate de tiştilor se caricaturizaseră. pasta", scrisă în 1890, in vremea în care,
interesele maselor populare. Opera lui Dacă în „O noapte furtunoasă" este sub influenţa mişcărilor ţărăneşti şi sub
Caragiale Înfruntă, nemuritoare, timpul, vorba totuşi de o burghezie de la perife impresia lecturilor din clasicii ruşi (în
demonstrînd capacitatea creatoare a rie care încerca să se impună prin pu special Tolstoi şi Dostoievski) el dă la
poporului nostru. Această operă a devenit terea chimirului cu bani, dar oare incă iveală remarcabilele nuvele din viaţa ru
un bun al culturii progresiste a întregii nu cucerise treptele politicii, în „O scri rală : „O făclie de Paşti", „Păcat", „In
omeniri. soare pierdută" este adusă în scenă bur vreme de război".
Activitatea literară a lui Caragiale s-a ghezia conducătoare dintr-un oraş pro Caragiale a fost, de asemenea, un stră
desfăşurat, mai ales în ultimele decenii vincial : prefectul, şeful local al partidu lucit prozator. Momentele şi schiţele şi
ale secolului trecut, într-o perioadă de lui de guvernămint, şeful opoziţiei, avo povestirile sale sînt, pînă azi, inegalabile
avînt viguros al culturii noastre care, caţi etc. Lupta care se dă pentru ocu prin substanţialitate şi concentrare, prin
in aceeaşi vreme, a dat valori nepieri parea scaunului de deputat pune in miş arta desăvîrşită a cuvintului, prin perfec
toare prin Alecsandri, Eminescu, Crean care toate resorturile lăuntrice ale perso ţiunea compoziţională. Autorul „Pedago
gă, Coşbuc, Slavici, Delavrancea etc. A najelor, scoţînd in evidenţă lichelismul şi gului de şcoală nouă", al „Vizitei", al
ceastă epocă se caracterizează printr-o vulgaritatea unei lumi care se crede, cu „Amicilor", al „Lanţului slăbiciunilor" şi ..«administraţia
ascuţită ciocnire între ideologia conserva ostentaţie, „onorabilă". Marele scriitor a al lui „Bubico", al atîtor nenumărate burghezo-moşierească
toare, reacţionară, al cărei reprezentant dăltuit, pentru posteritate, adevărate schiţe şi portrete, a creat o adevărată
era Titu Maiorescu, şi ideologia clasei esenţe ale corupţiei burgheze, persona comedie umană rominească, în care bur „...Care vasăzică, în loc să derive guver
muncitoare reprezentată prin curentul jele din „O scrisoare pierdută" sinteti- ghezia şi boierimea ne apar în toată goli nul din majoritatea reprezentanţei naţio
Contemporanului. In această înfruntare zînd, fiecare, cîte un aspect al moravuri ciunea lor morală şi spirituală, nimicite nale, derivă unanimitatea acesteia de 1
violentă de principii ideologice şi estetice, lor trecute : Trahanache reprezintă gran prin ascuţişul satirei incisive. Situaţiile guvern. Şi asta, se întimplă, regulat, îi
Caragiale nu şi-a exprimat o convingere domania şi decrepitudinea aristocratică, hilare in care apar „eroii", limbajul lor cazul cel mai bun, din trei în trei ani
categorică, concepţiile sale nu erau sufi Farfuridi, Brînzovenescu întruchipează semidoct, automatismul gesturilor contri adică cu un an mai puţin decît o leg
cient de clare. Dacă analizăm insă crea laşitatea, ignoranţa şi îngustimea spiri buie 1a sfidarea şi compromiterea ireme slatură întreagă... A căzut un guvern ş
ţia sa, vom constata că ea se situează pe tuală, Caţavencu este tipul demagogului diabilă a higb-life-ului romînesc. a venit altul, îndată, toată administraţi
poziţiile artei militante cu tendinţă, pro burghez, Tipătescu este reprezentantul Admirabilă rămîne pentru posteritate ţării, şi cea de stat, şi cea de judeţ, ş
movată de cercurile avansate ale culturii forţei publice abuzive, Pristanda este preţuirea de către Caragiale a actului cea comunală — de la prefect şi secre
noastre. Dramaturgia şi proza lui Cara umilinţa şi slugărnicia în persoană. Am artistic. Opera sa literară este expresia tari generali de ministere, pînă la ce
giale, ca şi activitatea sa publicistică, lăsat înadins, mai la urmă, pe Agamiţă din urmă agent de poliţie şi pînă 1
dezvăluie, fără cruţare, racilele unui sis Dandanache, reprezentant al „centrului", unei exigenţe deosebite, care va rămîne moaşa de mahala — se înlocuieşte... per
tem social putred şi corupt. personaj caracterizat de Caragiale însuşi meren o pildă vie. Satirizînd şi respin tru mai mare expeditivitate chiar pe cal
Născut în 1852, Caragiale începe să pu ca fiind „mai prost decît Farfuridi şi mai gind lumea banului şi a corupţiei, Cara telegrafică. O clientelă pleacă, alta vine
blice, prin 1873, articole în care biciuieşte canalie decît Caţavencu". Acest personaj giale a luptat, indirect, pentru lumea pe flămînzii trec la masă, sătuii la peni
moravurile şi mentalitatea burgheză, şi aruncă o lumină cu totul edificatoare
în care atacă orientarea aristocratică şi asupra întregii corupţii politice burgheze, care o făurim astăzi. tenţă. Şi asta aşa, mereu şi pe rînd di
antirealistă a „Junimii" şi a cercurilor pe toate dimensiunile ei şi vizează în pri trei în trei ani, ba şi mai des uneori... ţ
decadente, pentru ca in 1878 să debuteze, mul rînd conducerea centrală, parlamen P O M P IL IU M A R C E A oamenilor de afaceri asta trebuie să 1
D I N G A L E R I A T I P U R I L O R C A R AGI ALE ŞTI
f , ' .«'
t$*Saba (artist al poporului): A. Jlquidi: T o t Trahanache M. G4eta« Pedagogul de şcoală C. Baba (artist al poporului)
Cetăţeanul turmentat. Jiam ă bine“, iscusită trăgătoare nouă. Brînzovenescu şi Farfuridi.
de sfori.
