Page 9 - Albina_1962_06
P. 9
REVISTA SAPTÂM ÎNALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
Colectiviste de la G.A.C. Calafat, regiunea Oltenia, ia lucru In grădina gospodăriei.
I n sertarul cu scrisori şi caiete vechi ale co vicepreşedinţi şi membre ale comitetelor executive.
13.000 femei au fost distinse cu diferite ordine şi
piilor, Stanca Tache a dat peste o fotografie.
medalii. La munca patriotică ce se desfăşoară în
De pe cartonul îngălbenit de ani o privea
o femeie foarte tristă, îmbrăcată sărăcăcios, aşa oraşele şi satele patriei noastre participă anual în aşteptarea
cum Stanca nu s-ar îmbrăca acum nici cînd văru- peste 3 milioane de femei. Anul trecut ele au adus,
ieşte în casă. prin munca patriotică, economii în bugetele sfatu
Oare c aceeaşi Stanca Tache, azi brigadieră în rilor populare de 280 milioane lei. __ oaspeţilor dragi
sectorul zootehnic ? Oglinda consultată arată o fe înalta conştiinţă a femeilor din ţara noastră l
meie ce pare a fi sora mai tînără a celei din foto se îmbină cu un ridicat nivel cultural, cu o nepoto- |
grafie. S-o fi gîndit atunci cum îşi va creşte singură lită sete de a cunoaşte, de a dobîndi cît mai mult p Vestea despre apropiata vizită in tara noastră
copiii, ce-o să le dea a doua zi de mîncare. Pe din comorile ştiinţei, culturii, artei. La sate, cămi- \ a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uni
Stanca de acum, care priveşte fotografia învechită nele culturale organizează variate şi interesante j
o frămîntă cu totul alte probleme. Trebuie, bună activităţi, cu un bogat conţinut educativ şi instruc- ţ unii Sovietice. în frunte cu prietenul iubit ai
oară, în calitate de membră a comitetului femeilor tiv în acelaşi timp şi ia care femeile au o partici poporului nostru, tovarăşul N. S. Uruşciov, ne-a
din comună, să se gîndească ce cărţi să citească în pare activă. Mii de femei sînt în echipele artistice umplut inimile de o nespusă bucurie. Ca toii
cadrul cercurilor sau cum să mobilizeze femeile în de amatori, mii de femei au devenit cititoare pa oamenii muncii din patria noastră, şi noi colec
activitatea artistică. Dar copiii ei ? Luminoşi şi sionate. tiviştii din Sîntana aşteptăm cu toată dragostea
veseli privesc a Despre sarcinile şi căldura inimilor sosirea înalţilor oaspeţi so-
cum viaţa ochii comitetelor şi co vielici, prieteni scumpi şi de nădejde ai poporu- -
lor. Fata cea mare, misiilor femeilor lui nostru. r.
măritată în sat, e PĂRTAŞE de nădejde care muncesc în De marele popor sovietic, constructor al comu- j
colectivistă frun industrie pentru nismului, ne leagă un puternic sentiment de prie- ţ
taşă, cea mijlocie sprijinirea între tenie şi recunoştinţă. Valoroasa experienţă a oa- j
e la o şcoală de cerii socialiste pen menilor sovietici ne e şl nouă, colectiviştilor, de >
de LA CONSTRUCŢIA VIEP NOI
textile din Bucu tru a da produse mare iolos în dezvoltarea agriculturii socialiste. J
reşti, băiatul la o de calitate supe In toamna anului 1950 am vizitat cîteva collio- l
şcoală con rioară ; cum tre zuri din Uniunea Sovietică. Am stat de vorbă cu j
strucţii. buie să contribuie preşedinţi de colhozuri, cu colhoznici, adevă- '
Femeia n-a pus colectivistele la în raţi prieteni, de la care am avut de invă/at ■
fotografia la loc, ci în vecinătatea cutiei în tărirea economică şi organizatorică a gospodă multe, foarte multe lucruri. Gospodăria noastră j
care îşi ţine decoraţiile. Acolo se va păstra mai riilor agricole colective; despre participarea era la început. De la colhoznicii sovietici am în-
bine, martoră a unor vremuri ce nu se vor mai femeilor la munca patriotică şi desfăşurarea activi văfat cum să ne organizăm munca, cum să ne •
întoarce niciodată. Stau acum alături în scrin cutia tăţii culturale de masă pentru dezvoltarea conştiin dezvoltăm gospodăria în funcţie de condiţiile y
cu decoraţii şi fotografia îngălbenită. Stau alături, ţei socialiste, vor discuta delegatele din întreaga pedoclimatice pe care le avem
dar o epocă întreagă le desparte. Epoca în care, ţară la Conferinţa naţională a femeilor, ale cărei Au trecut de-alunci 12 ani. Gospodăria noastră
asemeni Stancăi din satul cu nume anacronic lucrări se vor desfăşura zilele acestea. Conferinţa a devenit din an în an tot mai înfloritoare. Co
astăzi, — Pîrlita — (raionul Olteniţa), milioane de naţională a fost precedată de adunări de dări de lectiviştii noştri îşi făuresc, prin munca şi price
ţărănci şi-au înseninat privirea, şi-au şters cutele scamă şi alegeri în comitetele şi comisiile femeilor perea lor o viată fericită.
adinei de suferinţă de la colţul gurii, întinerind în din oraşe şi comune, raioane, regiuni. Aceste Pentru toate aceste înfăptuiri, la obţinerea că
lumina unei vieţi demne, de muncă rodnică şl pre adunări au contribuit la activizarea unor mase rora ne-a ajutai foarte mult tot ce am învătal ■
ţuită. 17.000 de femei sînt ca şi Stanca, brigadiere, largi de femei. Au participat la aceste alegeri din bogata experienţă a oamenilor sovietici, noi
membre în consiliile de conducere ale g.a.c şi şefe peste 5.000.000 de femei de la oraşe şi sate, cu un le sîntem profund recunoscători şi le mulţumim
de echipă. Milioane de femei muncitoare, colec milion mai multe decît în 1957. Au fost alese 32.354 3 din toată inima prietenilor noştri dragi.
tiviste, intelectuale poartă în ochi o mîndrie îndrep comitete şi comisii ale femeilor. Conferinţa naţio- y
Poporul nostru îi va înlîmpina cu toată dra
tăţită, izvorîtă din poziţia lor socială înaltă, de nală a femeilor îşi va spune cuvîntul în nenumă- | gostea şi căldura pe solii marelui popor sovietic,
părtaşe egale în ' drepturi şi datorii Ia înfăptuirea ratele probleme ale mişcării femeilor din ţara ţj
tuturor sarcinilor ce stau în faţa oamenilor muncii noastră, va contribui Ia continua lărgire a acestei j. luptător neobosit şi consecvent pentru triumful
din ţara noastră. păcii în lumea întreagă. ’
mişcări care, sub conducerea Partidului Muncitoresc ; i
Mărturie a stimei şi aprecierii de care se bucură Romîn, îşi aduce contribuţia Ia înfăptuirea măreţei "•
femeile în ţara noastră este şi promovarea lor în G H E O R G H E G O IN A
munci de răspundere, încredinţarea unor sarcini opere de desăvîrşire a construcţiei socialiste în ; Erou al Muncii Socialiste,
însemnate, pe care ele le înfăptuiesc cu conştiincio patria noastră. preşedintele g.a.c. din comuna
zitate şi talent. Numai în sfaturile populare acti Spor la muncă lucrărilor Conferinţei naţionale a - Sîntana, regiunea Crişana.
vează 38.170 femei, 5.275 femei sînt preşedinţi, femeilor I