Page 10 - Albina_1962_07
P. 10

r "                                      "\
                               r a    p s * o l c > c |    ş i « « «


                          J  o  i k  h    e  p  i l o  g  u  r i
                        j  x   e  jucat  mai  jucaseră  ei  şi  in  alte  părţi:  Ia
                        / y   Pueşti,  Ia  Bogza.  Dar  pe  o  astfel  de  scenă
                             inca  nu.  Săli  pline  mai  văzuseră,  dar' nu
                       o  astfel  de  sală,  atit  de  mare  şi  mai  ales  plină
                       cu  „orăşeni".  Şi  încă  ceva  o  făcea  pe  „Oana“  —
                       Sofia  Marcu,  să-i  tremure  puţin  glasul  cînd  a  în­
                       ceput  să  rostească  primele  replici.  Acolo  sus,  In
                       primul  rînd  al  balconului  —  mai  mult  se  bănuia
                       decit  se  vedea  —  era  juriul.  Juriul,  cu  regizor,
                       actori,  profesori  de  la  Ploieşti.  Va  participa  saia
                       la  spectacol  alături  de  colectiviştii  actori  aşa  cum
                       se  întimplase  cu  sătenii  din  comunele  vizitate 1 Le
                       va  fi  tot  atit  de  aproape  iazul  şl  povestea  lui  cu
                       haz  cum  le  era  celor  de  la  ei  din  Voetin f
                         Prologul  spectacolului  de  acum  de  pe scena  ca­
                       sei  raionale  de  culturi  din  Rimnicu  Sărat  se  des-
                       lăşurase  cu  mai  multe  toni  in  urmă.  Începuse  sd
                       se vorbească printre colectiviştii mai de frunte din
                       Voetin  despre  nişte  diguri  care  s t  oprească  apa
                       Cofa tcuiuk lingă  Movilă,  aşa  ca  să  se poată  face
                       un  eleşteu.  In  vecini,  fa  Băleşti,  unde  exista  deja
                       un  eleşteu,  peştele  le  aducea  un  cişiig  buaişor.
                       lntr-una  din  adunările  colectiviştilor  de  la  sfttşi-   Artiştii  amatori  ai  casei  raionale  de  cultură  din  Buzău  repetă  piesa  „Nuntă  la  castel"*   In  fotografiei
                       tul anului  trecut s-a şi vorbit  despre toate acestea.      instructorul  artistic  Alexandru  Vrapciu  dînd  indicaţii  regizorale.
                       Oamenii  insă  mai  adăstau,  mai  socoteau.
                        Tot  in  vremea, toata activiştilor  căminului  cuBtu-
                       ral le-a căzut  in  mină piesa  „Un laz... şi o poveste   Întâmplarea des­                                            ajutaţi  de  direc­
                       cu  haz"  de  Natalia  Gheorghiu,  care  popularizează   pre   care   vreau                                           torul  nostru  de
                       tocmai  ideea  construirii  unui  eleşteu  şi  a  amena­  să  povestesc   îşi                                         cămin,  fără  Con­
                       jării  crescătoriei  de  peşti.  E  drept  că  în  piesă   are  începutul  în-                                        stantin   Bercaru
                       este  vorba  de  „comuna  Faraosmi"  şi  despre  veci­  tr-a  duminici  de                                            insă,  pe  e#rfc  nu
                       nii  lor  din  „V'ereşti"  oare  yp  tăcuseră  am  iaz,  şi   acum   trei  hmi.                                       l-am   mai   che­
                      nu  despre  Voetin  şi  Băleşti.  Dar  parcă  prea  se   Echipa  noastră                                               mat  la  repetiţii,
                      potrivea  iazul  din  piesa  Natrdiei  Gheorghiu  cu   de  teatru  se  pre­                                            nici  la  bibliote­
                      cete  ce-i  preocupau  pe  colectiviştii  din  Voetin.   gătea  să  plece  la  faza  raională   ceam  cu  vederea  fiindcă,  dragă   că,  nici  la  vreo  muncă  de  folos
                       Cum  pentru  festivalul  bienal  de  teatru  intrase  in   a  concursului   bienal  de  teatru   doamne,  era  talentat.  A r  fi  fost   obştesc.  Trebuia  să  simtă  deza­
                      repetiţii  „Povestea*  lui  Leonid  Lenei,  jucată  de   „I.  L.  Caragiale**.  Eram  veseli  cu   bine  ză-i  fi  atras  atenţia  mai  de   probarea  colectivului  nostru,  să
                       tinetei,  s-a  hotărît  ca  povestea  iazului  din  Fara-   toţii  şi  aproape  siguri  că  vom   mult  asupra  acestor  manifestări   simtă  că  are  nevoie  de  acest  co­
                      oani  să  se  pună  in  scenă  cu  sprijinul  comisiei  de   ciştiga,  aşa  cum  am  cîştigat  şi   şi  poate  că  atunci  nu  ajungeam   lectiv,   să-şi  dea  seama  cit  de
                      lemei,  in  afară  de  concurs.               la  faza  intercomunală.  Făcusem   acolo  unde  am  ajuns.  Acum,  ce   urît  a  procedat  el.  Constantin
                        Trebuiau  găsiţi  noi  interpreţi  şi  printre  sătenii   nenumărate  repetiţii  şi  de  multe   era  de  făcut ?  Se  mai  putea  în­  Bercaru  nu  ştia  însă  că  privirile
                      mai  maturi.  Şi  s-au  găsit  în  colectiviştii  din  Voe­  ori  cîntatul  cocoşilor  ne  prindea   drepta  Constantin  Bercaru ?  Da !   noastre  erau   îndreptate  mereu
                      tin.  —  dintre  care  unii  nu  mai  urcaseră  niciodată   la  cămin.   Tinerii  noştri  inter­  Au  răspuns   toţi  din  comitetul   spre  el,   că  ne  interesam  cum
                      pe scenă — interpreţi  talentaţi.  La  Început,  viitorii   preţi,  colectivişti,   dovedeau  ta­  U.T.M.,  dar  trebuie  să-i  arătăm   muncea  în  brigada  lui.  Vedeam
                      interpreţi  se  lăsau  greu,  Micind  că...  „slnf  oameni   lent  şi  dragoste  pentru  această   cit  de  grav  a  greşit.  Am  convo­  noi  că  umblă   abătut,   dar  de
                      în  toată  lirea  şi  o  să  ridă  lumea  de  ei  cînd  s-or   muncă.  In  special,  cu  interpretul   cat  o  adunare  generală  U.T.M.   muncit  muncea  bine.
                      da  în  spectacol".  Dar  exemplul  Marghioalei  Ca­  nostru  principal,  Constantin Ber-   unde  am  invitat   şi  echipa  de   Trecuse  cîtva  timp.  La  început
                      zan.  preşedinta  comisiei  de  femei  din  comună  şi   caru,  ne  mîndream  grozav şi pu­  teatru  şi  pe  directorul  căminului   unii  îşi  spuneau :  critica  noastră
                      debulanlă  în  teatru  la  40  de  ani,  i-a  convins  si   sesem  mari  speranţe  în  el.  Nici   cultural,   tovarăşul   Constantin   nu  a  avut  nici  un  efect.  Exclu­
                      pe ceilalţi colectivişti. Iar primele succese,  premie­  prin  gînd  nu  ne-ar  fi  trecut  ca   Durlan.  Bot  să  spun  că  nici  unul   derea  lui din  echipa  de teatru  nu
                      ra  de  neuitat  cînd  sala  a  fost luată  cu  asalt  de să­  el  să  se poarte  aşa  cum s-a  pur­  din  cei  ce  au  luat  cuvîntul  nu  a   va  aduce  nici  un  folos.
                                                                    tat.  In  timp  ce  noi  îl  aşteptam
                                                                                                  fost  indulgent  cu
                                                                                                                     Constantin
                      teni.  i-a  mobilizat  pe  toţi  incit  jucînd  tot  mai con­  cu  nerăbdare,  el  a  dispărut  fără        Iată  însă  că  cei  ce  au  gîndit
                      vingător  de  la   spectacol  ia  spectacol,   echipa   urmă;   in  ziua   respectivă  nu   Bercaru.  Marica  Celmare,  Lică   aşa,  s-au  înşelat.  Intr-o  zi,  nu
                       „vlrstnicilor"  a  fost  cea   trimisă  să  reprezinte                     Munteanu, Ion Nuţă, Măricel Me-   demult,  Constantin  Bercaru  a
                      onoarea  artistică  o  voetinenilor  la  concursul  bie­  l-am  mai  găsit nicăieri.  Din  cau­  linţă  şi  mulţi  alţii  i-au  arătat   venit  la  cămin.  Se  căina  sincer
                                                                    za  lui  nu  ne-am  putut  prezenta
                       nal de teatru J .  L. CaragialeŞi  este  prima  echipă   la  concurs.      cit  de  păgubitoare  este  atitudi­  de  cele   petrecute  şi  cerea  să-l
                      de  teatru  din  Voetin  cai'e  depăşeşte  fazele  inter-                   nea  lui,  în  primul  rînd  pentru   luăm  înapoi  în  echipă.  „Nu  pot
                      comanale  şi  raionale,  recottînd  acum  primele  a-   îşi  poate  lesne  închipui  orici­  el,  că  ingimfarea  o  să-l  rupă  de   să  trăiesc  aşa,  fără  căminul  cul­
                                                                                                                     Constantin
                                                                                                             nostru.
                                                                                                  colectivul
                      ptauee  „la  scenă  deschisă'  la  Rimnicu  Sărat,  Ia   ne  starea  de   spirit  a  celorlalţi   Bercaru  nu a scos nici  un cuvînt,   tural,  fără  echipa  mea  de  teatru.
                      faza  pe  regiune.  Primele  aplauze  care  au  iăcut   tineri.  De ce a făcut el acest  gest   n-a  răspuns  la  nici  o  întrebare,   Pedepsiţi-mă  cum  vreţi,  fiindcă
                      să  încolţească  în  instructoarea  Saita  Vntu  si  în   necugetat,   de  ce  ne-a  lăsat  în   îşi  făcuse,  pesemne,  socoteala   merit,  dar  primiţi-mă  înapoi,  în
                      cei  zece colectivişti  speranţa că...  epilogul poveştii   pană  tocmai   cînd   aveam  mal   că  vom  fi  nevoiţi  pînă  la  urmă   mijlocul  vostru".
                      iazului  din  Faraoani  se  va  desfăşura  la  Bucureşti,   mare  nevoie  de  el ?  Noi,  cei  din   să-l  rugăm  noi  să  vină  la  repe­  Astăzi,  Constantin  Bercaru este
                      ia  Unald.                                    comitetul   U.T.M.   am  discutat   tiţii.                  din  nou  fruntea  echipei  noastre
                        Ce  e  sigur  deocamdată  este  că  epilogul  poveş­  mult  acest  caz.  Oare  a  vrut  să   Lucrurile  însă  s-au  petrecut   de  teatru.  Numai  că  acest  Con­
                      tii  iazului amenajat în  Voetin  după  pi'emiera  pie­  ne  arate  că  fără  el  nu  se  poale   altfel.  stantin  Bercaru  nu  mai  are  fu­
                      sei  se  va  desfăşura  mulţi  ani  de-a  rindui  şi  le  va   face  nimic  în  Buhoci ?  De  bună   Echipa  de  teatru  nu  şi-a  înce­  murile  pe  care  le  avea  înainte.
                      aduce  colectiviştilor  cîşliguri  de  multe  sute  de   seamă  asta  era  cauza.  Vedeam                   Aşa  insă  ii  preţuim  mult  mai
                      mii  de  lei.                                 clar şi  lipsurile  noastre  în  mun­  tat  activitatea   aşa  cum  spera,   mult •
                                                                                                  poate,   Constantin  Bercaru.  A
                                                                    ca  cu  tinerii.  încă  mai  de  mult,                                T.  GODOCI
                                           VLADIMIR  PANA                                         pierdut,  ce-i  drept,  un  concurs,
                                                              J     de  îngîmfare,  dar  noi  i  le  tre­  dar  s-au  ivit  altele.  Am  conti­  ,  colectivist,  comuna  Buhoci,
                                                                    Constantin  Bercaru  arăta  semne
                                                                                                  nuat  să  muncim  cu  însufleţire,
                                                                                                                                         regiunea  Bacău
                       CE SĂ CITIM •1XkwiLxty'ieti'lm • CE SĂ CITIM                                                      •     .      , .............,ifii

























                            I.  NEGRESCU :  Atomul       Dr.  H.  NEUMAN:  începuturile   G.  P.  GORŞKQV:  9  întrebări  şi   ŞTEFAN  ŞANDOR :  Intr-o  pică­
                          Broşura  îşi  propune  să  arate,     graiului  omenesc.                 9  răspunsuri.                  tură  de  sînge.
                        pe   înţelesul   tuturor,   tainele                                 Pămîntul  şi  cerul,  munţii,  cu­  Intr-o  formă  uşoară  şi  atracti­
                        structurii  naturii.  Pornind  de  la   Tratarea  ştiinţifică  a  problemei   tremurele,  vylcanii,  potopul,  apa­
                        vechii  greci,  care  considerau  a-   vorbirii,  ca  mijloc  de  înţelegere   riţia  şi  dezvoltarea  vieţii  pe  pă-   vă  autorul  tace  cunoscută  com­
                        tomul  cea  mai  mică  parte  din   între  oameni,  constituie  scopul   mînt, iată  cîteva  din  cele 9 între­  poziţia  sîngelui,  arătînd  ce   rol
                        care se  compune materia,  autorul   acestei  broşuri.  Autorul  reuşeşte   bări  la care geologul  sovietic răs­  îndeplineşte  fiecare  dintre  com­
                        ajunge  la  cercetările   ştiinţifice                             punde  pe  baza  ultimelor  cuceriri   ponentele  acestuia.  Broşura  con­
                        din zilele noastre, care au demon­  să  răspundă  la  o  serie  de  între­  ale  ştiinţei.  Fiecare  din  cele
                        strat  diviziunea  atomului  şi  au   bări  care  interesează  mase  largi                         stituie  pentru  cititor  un  pas  pe
                        dus  la  posibilitatea  utilizării  u-   de  oameni  ai  muncii.  9  răspunsuri  şi  toate  la  un  loc   calea  cunoaşterii  tainelor  orga­
                        riaşei  energii  produsă  prin  des­                              spulberă  fără  putinţă  de  tăgadă   nismului  omenesc.
                        compunerea  nucleului  atomic.                                    legenda  biblică.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15