Page 11 - Albina_1962_07
P. 11
« p t m i w i E s i r i E
e la mijlocul lui martie, să oameni .in stare
clnd oamenii aşteptau de a treabă ca asta.
P cu nerăbdare să dea Planul schiţat pă
colţul ierbii, s-a pornit o nin rea simplu. Cantita
soare. La început, nimeni nu tea de fin arvunit,
dădu importanţă faptului. .Ză distanta de unde tre
pada mieilor. O (â ţină clteva buia adus, timpul
ceasuri şi gata*. Ninsoarea necesar şi mijloace
se înteţi însă şi spre seară le de transport. Mai
stratul de zapadâ măsura râmineau de invins
peste treizeci de centimetri. greutăţile. Pe unele
Tudor Tudoroliu, preşedin locuri stratul de ză
tele colectivei privea tăcut şi padă atinqea o ju
încruntat la fulgii de zăpadă. mătate de metru şi
După felul cum cădeau îşt
dădea seama prea bine că chiar mai mult. Va ti
sâ
nevoie ca finul
ninsoarea n-o să se oprească lie scos cu orice chip
nici peste noapte şi... poate
nici a doua zi. De dimineaţă şl chiar cu braţele.
Oamenii se ioiră pe
fusese pe la ierme. îngrijito
rii fi comunicară că nutreţuri scaune uitîndu-se la
le sînt pe sfîrşite, că va fl preşedintele lor, apoi
Iubiţi colectivişti, brigada a sosiţi nevoie să micşoreze şi mai răspunseră toti deo
dată :
mult raţiile la animale. Şi de oameni sîntem ?
— Păi, noj ce fel
ninge de parcă ar ti miezul
(kw BRODA! iernii. Afurisită vreme. Cine Plecăm şi qata.
putea s-o prevadă ? Făcu din
Chiar acum de-i nevoie. Şi
nou socoteala furajelor şi a
mai sint afară. Unii şi-au adus
numărului de animale.
Ori
Vorbirăm
cu ei şi merinde.
cum ar suci-o nu ajung declt
pe vreo cîteva zile. Simţi cum med de vreme cu tovarăşul
Costică, secretarul de partid.
—- Despre seceriş î Cam tîrziu tovarăşi— mează pe loc. E podeaua autocamionului i se stringe inima. De mai în- Ne-a povestit totul şi, ce mai,
Cel puţin la noi. oare, ce-i drept, se cam leagănă, dar nu face tirzia oleacă şi ninsoarea as ne-ara hotârît I
Am rămas puţin cam dezorientaţi, tn Ju nimic. „Parterul", „loja* de pe batoză, stalul I ta. Din curtea gospodăriei se O clipă, oamenii şi preşe
rul telefonului sint preşedintele sfatului popu de pe şira de paie ce se profilează în fund, auziră voci, apoi o bătaie în dintele se priviră de parcă
uşă.
lar. preşedinţi şi ingineri din cele trei gos sînt arhipline. abia atunci se cunoscuseră. O
podării ale comunei Dâbuleni, regiunea Olte Textul brigăzii e proaspăt, vorba ceea luat — Se poate, tovarăşe Tu clipă, care a dezvăluit întrea
nia. Sint oameni de răspundere care cunosc atunci „de pe foc". Tovarăşul Oprea Cris- dor ? loc, ga frumuseţe a omului nou,
— Cum să nu. Luaţi
importanta recoltării Ia timp. Şi ei ne sfătu tescu, instructorul brigăzii, venise cu o jumă colectivistul, care în momente
iesc să nu scriem despre seceriş 1 tate de oră mai înainte, ca să se intereseze răspunse el binevoitor, şi spu- le cele mai hotârîtoare nu se
Telefonul sună, preşedintele sfatului ridi cum muncesc oamenii, care este producţia neţi-mi ce v-a adus acum, pe dă în lături şi pune umărul şi
că receptorul şl cuvintele pleacă pe ik. la hectar etc. Cîteva clipe a durat toată o vreme ca asta. braţul lui puternic pentru a-
— Aici, Dâbulenii. Am terminat secerişul amenajarea şi mobilizarea. Se anunţă : — Păi tocmai de asta ve- părarea avuţiei obşteşti. A-
nirăm. Să ştim ce facem de
pâioaseloT în întreaga comună. Am început — Iubiţi colectivişti, brigada a venit... furaje pentru animale. Am a- fară se auzea şuieratul vin-
treierişul. Tractoarele ară pe toate suprafe tului. Viscolea. Uşa se- des
Se face linişte. Brigada artistică înfăţişează
ţele eliberate... roadele brigăzii de producţie. Cifrele şi nu flat că... chise din nou. De data asta,
— Sînt pe sfîrşite, completă
Aşadar, vom scrie despre treieriş. Sîntem mele oamenilor se rostesc cu mîndrie, ca un preşedintele. Aşa e. Dacă nu camera se umplu de colec
pe aria brigăzii a VII-a din gospodăria ce cîntec de triumf : 2.800, 3.000, 3.200 kg. la venea afurisita asta de vre tivişti.
poartă numele simbolic de „Drumul belşugu hectar 1 me, aduceam lînul arvunit. A- — Gata, răsunară glasuri
lui'. E cald, feţele oamenilor sint scăldate în şa, uitaţi-vă ce-i afară 1
sudoare, motorul se întrece în zarvă chiar şi „Poştaşul" brigăzii artistice de agitaţie In biroul preşedintelui se le. — O noapte clteodată
cu femeile... Pe cîntar se ridică sacii plini scoate din tolbă nişte scrisori în care se încinse o discuţie. preţuieşte cit o viaţă. Şi sînt
etalîndu-şi bogăţia. Brigadierul Marcel Gaură vorbeşte despre cei ce au muncit mai bine — Măcar de erau mai puţi multe vieţi de salvat.
e cu ochii în patru. Nu cumva să se ames în ziua aceea. Despre vrednicia lui Ion ne, făcu cineva. — Am spus-o Au plecat. La sediu n-au
tece soiurile. Aşa au semănat şi aşa se tre Gheorghe Vînă, Troian Nanu şi Florea Nanu, şi-n toamnă. Prea mare în
ieră. Oamenii vor să vadă ce poate fiecare Petre T. Barbâreasâ. Despre hărnicia Ştefa mal rămas decit paznicii, iar
nei V. Bâbâlâu, Anicâi Nanu şi Anetei Chivu, cărcătură la suta de hectare.
soi, care e mai bun. ta toamnă pe supra cea care îşi afundase mîna în sacul plin cu Cîţiva aprobară, ceilalţi în la brigada de tractoare se
feţele cele mai mari se vor semăna acele grîu. Toţi au muncit de fapt bine, dar pe toţi să nu. pregăteau remorcile. A doua
boabe care au dat mai mult. nu-i poţi înşira pe nume intr-un program de — Prea multe nu sînt. Dacă zi, la fermă, colectiviştii mai
Aneta Chivu îşi făcu drum la cîntar şi vîrî brigadă ne aducem bine aminte, tot vechi şi mai noi puteau ii
noi ne mîndreajn cu ele. Alte
mîna adine într-unul din sacii desfăcuţi. Stre văzuţi aducînd de acasă bra
Bravo, brigada a VII-a 1 gospodării caută să cumpere,
cură în palme boabele. Grîu curat de parcă Bravo şi ţie, brigadă artistică 1 pe cînd noi le avem. Şi-s ti ţe de fin şi coceni. „Sâ nu
ar fi fost ales bob cu bob. Cită bucurie nere. O comoară, nu alta. flămînzească animalele pînă
Tovarăşi lăutari, dacă tot sînteţi aici, ziceţi
— Şi nutreţuri ? o ţinu pri
se putea citi pe fata ei. Nici nu bănuia Aneta o sîrbâ d-aia de-ale noastre. Cine spune că mul. — Trebuia să ne gîn- sosesc furajele".
că în ziua aceea de 5 iulie va avea parte sîntem obosiţi ? Auziţi numai cum duduie pă- dim că animalele nu se ţin cu ★
de o altă mare bucurie. mîntul. Mai săltăreţ, lăutare I aer. La urma urmei e vorba Aşa s-au petrecut lucrurile
E pauză de prînz. Deodată, în apropierea A mai rămas puţin din pauza prînzului. Ba de bună gospodărire. la Corcova, raionul Strehaia
batozei se opreşte un camion. Se lasă în jos uşa umbrarului, înghesuială. Se dau ceva Preşedintele îi ascultă, dîn- Pină la urmă furajele au iost
bunătăţi ? Da 1 A sosit şi bibliotecara cu
o latură a maşinii şi în mulţimea celor veniţi cărţi... du-le dreptate în sinea lui, a- aduse. Din intîmplarea asta
să vadă cine a sosit se răspîndi o veste : poi socotind că n-are nici un însă, toţi au tras o seamă de
rost acum sâ se ciorovâiascâ.
„A sosit brigada de agitaţie". Scena se for E. ABRAHAM interveni: Învăţăminte. Acum, preşedin
— O s-avem şi nutreţuri. Nu tele gospodăriei, tovarăşul
chiar aşa cum ar trebui, dar Tudor, măsoară din ochi în
principalul e că o sâ avem. tinderea miriştei. Se recoltea
Cînd soarele e la amiază... lometri depărtare, peste dea ză din plin şi se iac arături.
Deocamdată sint la 50 de ki
luri. Trebuie sâ fie scoase la Se va pune porumb şi alte
e una din tarlalele gos rîndurile dumneavoastră cîşti- nou o maşină, iar pe tarlalele drum. Am vorbit şi cu seme- plante de nutreţ. Baza fura
podăriei colective din gătorii. Putem începe ? — în gospodăi iilor din Malnaş şi teul. Ne dă tractoare şi re jeră va fi aeiguratâ. Şi intim-
P Chichiş răsună melodia treabă el şi brigada se adre Micfalău vor răsuna cîntece plarea din martie nu se va
unui cîntec. Brigada artistică sează ascultătorilor cu ghici mobilizatoare.. se va desfăşu morci. Trimitem şi săniile noa mai repeta.
a casei raionale de cultură tori şi întrebări în versuri. Şi ra un scurt concurs. stre. In cel mult patru cile
din Sf. Gheorghe prezintă un fiind la praşila sfeclei, e fi 1. R. sint aici. O sâ trebuiască in CL. MUNTEANU
scurt program colectiviştilor a- resc ca prima întrebare să fie
flaţi la odihna de prînz. Oa legată de ea. Ce producţie me
menii răsplătesc cu aplauze în die la hectar trebuie să obţină
delungate pe interpreţi. Deşi gospodăria ? 24.000 kg. la hec
soarele dogoreşte din plin şi tar — răspunde prompt Lauren-
oamenii sînt după prăşitul a ţiu Voicui, un colectivist
cîtorva hectare (a treia praşi- in vîrstă de vreo 50 de ani.
lă la sfeclă), e multă veselie. întrebările şi răspunsurile curg
Ce le-a plăcut mai mult co necontenit. La una din între
lectiviştilor din programul bri bări, o bătrinică se ridică şi-l Foşnesc lanurile şi cîntă a emulul slavă, _
prin mii de spice bălaie
găzii ? E greu de spus. Le-au opreşte pe Voicui :
plăcut şi cintecele şi versurile — Mai lasă şi pe alţii, că şi-n faţa combinei şe-ncovoaie,
şi fata negricioasă care cînta n-oi fi tu singurul ştiutor zvelte şi grele,
şi snopi, grămezi de aur, se-nmănnnclte din ele.
cu atita foc şi instrumentistul — spune ea, apoi dă un răs
care mînuia cu îndemînare ar puns precis la o întrebare le
cuşul viorii. gată de producţia medie la Sos pe combină, muncitorul zâmbeşte orizontului
Tot ce cuprinde programul hectar pe care gospodăria tre şi spicele toate-I salută bucuroase :
brigăzii e legat de munca lor. buie s-o obţină la nutreţuri. „Ban venit omule cu mii de coase,
Tot ceea ce spun interpreţii se Cîştigători sint mai mulţi, dar belşugul victoriei depline a colectivizării
referă la ei, la lupta pe care pe locul întli e totuşi Voicui. adtmă-I sub soare
o duc pentru producţii mari. Premiile, cîte o carte nouă cu în saci aşezaţi in stivă oît munţii de mare !*
E un program scurt, elaborat dedicaţie din partea brigăzii. Aşa cîntă ele,
recent de casa de cultură. — Apoi la noi nu veniţi ? boabe de mărgele şi perie.„
Conţine doar patru pagini, dar — întreabă Molnar Irma, şefa
e bogat în conţinut şi bine unei echipe sosită în grabă din
interpretat! Şi s-an adunat fraţi gemeni de pe-ntreaga cîmpie
celălalt capăt al tarlalei.
...Fata cea cu faţa negricioa Brigada îşi ia rămas bun de să fredoneze cîntecul de paee al pîinii.
să a terminat un cîntec. A- la oameni şi porneşte cîntînd Intr-un cor ciată şi omul şi rodul hirnicia mâinii !
plauzele mai continuă cînd spre un alt loc de muncă. „Fii binevenită vară cu pîinea de nea.
Berko Gheorghe, unul din
membrii brigăzii, actor la Tea Seara, la casa de cultură, se boabe gălbuie, lumină de stea !*.
trul de Stat din Sf. Gheorghe, stabileşte un nou itinerar. A
anunţă un mic concurs. două zi pe şoseaua ce duce la ELENA MICU
*— La noi- sînt premiile, în Miercurea Cine va goni din
