Page 12 - Albina_1962_07
P. 12
Puternic răsună glasul popoarelor R ăsfoiesc un album cu menii erau i
„De ce ne a
valoare de cronică. Fi
Levai ?“ — î
îngălbenite
lele, multe
de vreme, povestesc istoria ful lor de ec]
unei gospodării. Pe prima pa continuare" •
gină doar cîteva rînduri aş dar cu o em-
(Urmare din pag. 1) '
ternute stîngaci: „La 25 iu Şi ca de obic
nie 1950 am inaugurat în co cepură o noi
muna Dorobanţi gospodăria Parcă nu s-a
„Pămîntul e frumos" — a declarat Iuri' Gaga- colectivă. Ne-am unit 77 de mic în noapl
rln — cucerit de priveliştea unică pe care o familii, avem 222 hectare de
oferă planeta noastră privită din Cosmos. Să pămînt şi o avere comună de Ştefan Szi
nu permitem ca Pămîntul să fie întunecat de 80.000 lei". brigăzii întîi;
ciupercile exploziilor nucleare 1 Pentru ca lu Ultima însemnare din al vaci, poveste:
crul acesta să nu se mai întîmple, forţele păcii bum poartă data de 4 mai in familie. C
de pretutindeni îşi unesc şi îşi intensifică ac 1962, ziua în care colectiviştii SI ascultă cu
ţiunile. au sărbătorit decorarea gospo ei e şi Ion Bt
dăriei lor cu Ordinul Muncii.
Cu un uriaş interes a fost urmărită, în şedinţa corat cu Ord
din după amiaza zilei de 10 iulie, cuvîntarea to Drumul străbătut de gospo tru recoltele
dărie poate fi marcat sumar
varăşului N. S. Hrusciov, preşedintele Consiliu prin două cifre. La pornire o — Apoi eu
lui de Miniştri al U.R.S.S. Adresînd cuvinte pline avere obştească de 80.000 lei am calculat 1
de căldură delegaţilor şi oaspeţilor la Congres, — azi 8 milioane lei. spune Szellel
N. S. Hruşciov a spus printre altele : „împreună De o sută de ori mai mare 1 meţ. — Ne-a:
cu voi, in această sală se află cu gîndul întregul ★ masă, aşa cu
popor sovietic, deoarece ţelurile Congresului cînd în cînd
Răsfoind filele albumului, ciorii, gineri:
coincid întru totul cu năzuinţele sale sfinte... De gîndul te poartă mereu la oa Am ciocnit c
zarmarea, excluderea războaielor din viaţa so meni. Cum s-or fi
cietăţii, instaurarea unei păci trainice pe pă- schimbat, cum muncesc
mînt, constituie unul dintre cele mai scumpe şi cum gîndesc argaţii
de ieri, stăpînii de azi
feluri aîe poporului sovietic şi guvernului iui".
ai unei averi comune de
Subliniind că U.R.S.S. a depus şi va depune atîtea milioane.
foaie eforturile pentru înfăptuirea dezarmării
generale şl totale, singura cale spre o pace Pornesc în sat, la
reală, tovarăşul N. S. Hruşciov a amintit: „Am locurile de muncă, şă-i
cunosc.
luptat pentru pace şi dezarmare pe cînd eram La tabăra de vară în
tncâ slabi din punct de vedere militar. Luptăm grijitorii de vaci soco
pentru dezarmare şi pace şi acum, cînd avem tesc. S-au adunat în-
— o spunem direct— cel mai modern armament tr-o pauză în camera
lor şi calculează raţiile noi de ţuică, am lău
pe care nu-1 are nici o altă putere. Oare acest furaje în raport cu laptele gătite şi am
fapt nu este cea mai grăitoare dovadă că Uni muls de la fiecare vacă. Toţi tăm despre i
unea Sovietică nu vrea război?" îngrijitorii sînt tineri. Stau la dată, nu ştii
„Fiecare ţară din lumea socialistă şi capita masa, înşiruie cifre şi se gîn- adus vorba di
listă să-şi demonstreze superioritatea orîndulril aesc. Parcă ar fi într-o clasă ne, m-a luat
şi ar face o lucrare în scris
sale pe tărîm paşnic ? Sistemul care îşi va de şi, uitînd de {
_ Un bătrînel, pe nume Iui pentru sei
monstra superioritatea, va pune stâpînlre pe Gheorghe Baba, stă alături de că oricum ar f
minţile oamenilor" — a spus in continuare N. S. « pe o bancă. Trage liniştit în urma zoc
Hruşciov. „Am fost, sîntem şi vom fi pentru prin ™ - ° ţigară şi le pune în „ierarhia" în
cipiile leniniste ale coexistenţei paşnice. Acea trebări. Multe lucruri îl inte trînul mai să
resează Ar vrea să ştie pre*
cu ochii. Par
sta este singura doctrină a relaţiilor dintre state cis cit lapte s-a muls de di- inţat dintr-o
cu orînduirl sociale diferite, care corespunde mineaţa, cum se calculează uită la mine
condiţiilor istorice ale secolului nostru şi pe raţiile noi, cum s-a organizat dacă ştiu cit '
baza căreia poate fi menţinută pacea". munca în tabăra de vară. dina gospodi
După cum vorbeşte ai crede
Maniacilor războiului, politicienilor occiden şi sigur sum:
ca e cel puţin şef de fermă. Dar zootehnia
tali care numai vorbesc despre pace dar se Dar omul n-a lucrat nicioda bă din nou. E
pregătesc de război nerenunţînd la inaccepta tă in acest sector. A lucrat la lei. „Atunci
bilele lor propuneri de a se stabili controlul fără cimp ani de zile şi acum e zice bătrînul
dezarmare, N. S. Hruşciov le dă un drastic paznic pe ogoare. A fost pe seamnă fată
cimp şi a terminat raidul la f l gospodărie
avertisment: „Declarăm insă cu toată hoiărl-
culturi* iar acum e „în trece* iese bine. Ap:
rea : dacă agresorii vor deslănţul un război re pe la îngrijitori. Deşi e e partea gră(
nuclear. In mod inevitabil ei înşişi vor arde IU paznic la cimp, e oaspete ade sută partea
flăcările lui... Ne adresăm încă o dată puterilor seori şi pe Ia grajduri. Il vezi zice bătrînul
occidentale : acceptaţi propunerile noastre cu numaidecît apărînd la uşă, ro- de sine : Cu
tindu-şi privirea. Şi vai de în treaba ? De
privire la dezarmarea generală şl totală, şi noi grijitori dacă găseşte vreo 12 Ia sută c
vom accepta orice propuneri ale dv. cu privire neglijenţă. Ii muştruluieşte Gar nu se
la control’ . mai rau chiar decît bri^adie- atît. îmi atr
Vorbitorul a arătat în încheiere că mişcării rul. Dar Gheorghe Baba n-a anu’ ăsta ver
rost dmtotdeauna aşa. Ba dim
mondiale a partizanilor păcii In frunte cu Con nărie va ajun
potrivă. Cu cîţiva ani în urmă lei. Nici eu nu
siliul mondial al păcii şi diferitelor organizaţii nici n-a vrut să înţeleagă ce că şi sectorul
ale luptătorilor pentru pace. Ie revine datoria importanţă are sectorul zoo- duce gospodăj
sfîntă să-şi strîngă rîndurile, să-şi intensiiice . „ La o adunare generală milioane lei. A
cînd Iul iu Gonczi, tînărul in cuiul făcut şi-
acţiunile, să militeze din toate puterile pentru giner al gospodăriei, a vorbit
instaurarea păcii pe pămînt. „A sosit momen de necesitatea dezvoltării eres- tehnie nu se
atît de simplu
tul să se treacă la acţiune 1 In numele vieţii pe terii animalelor, el s-a ridicat prezente şi în
pămînt, al fericirii tuturor oamenilor, în numele la cuvînt : „Vitele ne vor duce cultura mare i
viitorului omenirii, este necesar să se ceară cu de ripă. Sute de vite? Ne vor la grădină. C
minca şi urechile" — spunea meşteri ar fi
fermitate şi hotărire interzicerea armei atomice el speriat. Acum e mîndru eă ei nu pot face
şl dezarmarea generală 1“ gospodăria are un sector zoo îngrăşămînt. V
Omenirea urmăreşte cu profund interes lucră tehnic atît de dezvoltat. teii şi atîtea a
rile Congresului mondial pentru dezarmare ge * !d« vreanul dintre îngriji Uitarăm de
tori îi mai aduce aminte de a- răm şi de băi
nerală şi pace, fiind încredinţată că forumu-ul
dunarea aceea, el răspunde să calculăm d
internaţional de la Moscova va netezi calea supărăt: „Ce mă, am avut noi răm chiar pir
spre înfăptuirea unei lumi fără bombe şi sta înainte vite la casă ? Puteam bătrînul, pr<
tornicirea pe vecie a relaţiilor de colaborare noi înţelege pe atunci ce în-
seamna pentru gospodărie să
şi prietenie între popoare.
aiba 600 de taurine? Atunci
, ca nu vedeam aşa de larg
lucrurile" — spune el supărat 1811111
Şi se duce în „control" la alt Ip lp p iil
v o u l grajd.
I M N de MARCEL1NO DES SANTOS ra într-o seară de mai.
O, ceasul zorilor şi al desăvârşirii { (Mozambic) Se anunţase îngheţ. Co-
Lumina încă nu-i, dar se presimte. La tine azi mi-e gîndul frate scump. E lectiviştii erau mobili-
Abia-i ghicit albastrul ei In zare, La tine cel din ţările-nsorite ‘ V • « “ «potriva stihiei naturii,
învăluit tn linişti ca-ntr-un abur. cu strigătul prelung de papagali, A t0T drT taU grăbiti Pe cimp.
Copiii cresc în somn. Pădurea doarme la tine cel din nordice zăpezi W rlJÎ !dC aparat împotriva
Şi vintul tace. Peste-o clipă însă, sub arcul aurorei boreale. ngheţului 50 hectare plan-
Vuiesc din nou cascadele luminii Sînt două emisfere. m lî .cu roşii şi peste 23.000
Şi-i dat ca-n pace ziua să se nască F 6tn* *?atrat.1 de răsadniţe.
In ceasul ei de purpură şi aur. Le cunosc. . . rect ‘r unerlc: sufla un vînt
Atunci tîşneşte firul din sămînţă Şi-aş vrea acum, în ziua mult slăvită rece şi oamenii lucrau de zor
să strig aşa, ca fraţii mei de muncă
Şi mugurul pe ramură se sparge, cinstită mea chemare s-o audă, . . Un om înalt, voinic, comunis-
Uzina suflă din plămîni puternici, tul Ion Levai, dirija bătălia.
Cu un etaj mai sus se-nalţă schela s-o fac să zboare-n zbor nestăvilit Pe cimp era numai fum. Ar-
Şi se-ntrupează cîntecu-n mulţime —■ peste. întinderi de pămînt ’ * ' deau grămezile de gunoaie şi
şi apă, -
Părtaş la tot- răspunzător de toate. s-ajungă-n Himalaia făcliile de produs ceaţă. Oa-
Şi-atunci nimic nu-i mai de preţ în lume, •penii nici nu se vedeau între
Şi nici mîndrie-n viaţă nu-i mai dreaptă. şi la poli, . \ , ' :l ei. Se zăreau doar cînd vintul
pe Nilul cu imagini din ţrecuţt'.
Nici laudă mai bine meritată,' nţeţea focul. In zori oamenii
Decît s-auzl în dimineaţa ţării şi pe. sutţliţna . .' / . •!', aproape că nici nu s-au recu
înspumată Volgă î...
Un glas ce fără de cuvinte-ţi zice : - La voi mi-i astăzi gîndul,fraţi iubiţi,
Partţdul are-ncredere în tine ! .. voi de pe'cele două emisfere, n' . noscut. Erau toţi mînjiţi de
Tu patriei şi păcii-aduci servicii! fum şi funingine. Dar erau
uniţi în gînd " ,•
sub curcubeul Păcii! bucuroşi şi veseli: salvaseră
VICTOR TULBURE plantele pe care le sădiseră
In romîneşte de HL RţpNTEMIROV
cu cîteva zile înainte. Dimi- Moment reci
neaţa, la ora obişnuită, oa-
