Page 13 - Albina_1962_07
P. 13
i pe cîmp. n-a mal vrut să continuăm.
tovarăşe „Nu asta-i principalul, care
ară pe şe- sector e mai important", — a
‘lantăm în zis el. — „Important e că în
el liniştit, gospodărie se dezvoltă toate
\ reţinută, sectoarele şi că toate merg
marii în-* bine. Aşa şi trebuie. Toate să
3 muncă, fie de-a „întîia".
implat ni- Iaca aşa am socotit noi în în cămin cultural, unde activează un
a. familie, duminica trecută, în cor. In el cînta şi batrîni de 70 de ani.
cheie zîmbind, povestitorul. Nu lipseşte din Bistra nici cinemato
socotitorul graful şi nici dispensarul.
fermei de c olectviştii din Dorobanţi M oţii şi-au format obiceiuri şi de
re o masă au învăţat ştiinţa cifre
din jur lor. Nu numai inginerul, prinderi noi. Mulţi dintre ei lucrează
. Printre brigadierii şi contabilii fac la fabrica „Horia moţilor" — secţia
gadier de aici matematică. La Dorobanţi Păltiniş. Zgomotul fierastraielor umple
mon pen- aproape toată lumea calcu împrejurimile de o larma industriala.
■ţinute. lează. L-am văzut pe grădina Trecînd prin maşini, buştenii se trans
rinul meu rul Kristof Adalbert aplecat formă necontenit în doage. Se lucrează
minica — deasupra unei cărţi de specia mecanizat.
1 ton glu- litate, calcul înd venitul ce-1
Jt la el la vor obţine din cultura ciuper Am ajuns în comuna Avram Iancu
îuim din cilor. I-am surprins şi pe cio intr-o dimineaţa însorita. Călăuză ne-a
■le şi fe- bani, în timp ce tundeau oile. fost Arieşul. Pe drum am dat de dea
•orile lui. Cîntăreau lina şi socoteau cu lul cu melci, declarat monument al na
ăhărel de cit va aduce mai mult venit turii. La intrarea în comuna, pe partea
faţă de anul trecut. Fe stingă, se afla Muzeul memorial ,,A-
meile de la păsări îţi vram Iancu" amenajat în casa părin
spun pe loc şi pînă la tească a „craiului munţilor*.
ultimul bănuţ cit aduce Printre noile construcţii din comuna
gospodăriei sectorul lor.
La Dorobanţi evidenţa se numără : şcoala de 8 ani, cu 6 săli
averii comune de mi de clasa şi cea de 4 ani, magazinul u-
lioane de lei o ţin în- Am drumeţit către un colţ al patriei Palat al Poştelor, care se va înălţa în niversal, cu vitrine largi, dispensarul
tr-un fel toţi colectiviş zămislit din piatra şi păduri nesfîrşite, apropierea elegantelor „case-vile". medical, casa de naşteri, staţionarul
tii. Matematica pe care către aşezări bogate în întîmplari şi le încercam un sentiment de regret cînd pentru copii, cinematograful, biblioteca,
o fac nu se mărgineşte gende, unde trăiesc oameni înrudiţi cu părăsim noul oraş din Valea Lunco cele 4 poduri noi din beton armat, care
însă la nişte cifre seci. muntele, a căror viaţa dramatică odini iului, cu străzile lui asfaltate şi ilumi traversează Arieşul Mic...
Cifrele înlesnesc con Acolo, în satul lui Avram Iancu, am
cluzii şi acestea se tra oară, plina de întîmplari aprige, de chi nate fluorescent. Din depărtare se mai
iţele pre duc în fapte. Bunăoară colec nuri şi umilinţe era camuflată de un val vad balcoanele albe şi viorii, vitrinele ascultat ca vrăjiţi chemarea duioasa a
să discu- tiviştii au calculat, printre al romantic ţesut de vechea ocîrmuire. mari şi luminoase ale unităţilor comer tulnicului.
tre. Deo- tele, pierderile de recoltă pe Am drumeţit prin locuri neîntrecute ciale de la parterele unor blocuri, stra Vestita formaţie de tulnicarese, con
cineva a care le-au avut în fiecare an prin frumuseţe şi pitoresc, împrejmuite da larga şi dreapta ca un bulevard, lo dusa şi dirijata de profesoara Elena
ă. Pe mi-* de pe pămînturile aflate ade de cununa Apusenilor, am fost în Ţara cuitorii acestui oraş care îşi făuresc o Pogan, avea oră de repetiţie sus, spre
• dinainte seori sub apă. Şi n-au stat Moţilor. viaţa noua. muntele Găina. Am pornit într-acolo.
bătrînu- mult pe gîndurl. S-au apucat îmbrăcate în costumele naţionale spe
li, am zis de treabă. Au săpat 11 kilo Intîlneai pe aici în trecut o singura Inaintînd cîţiva kilometri pe şoseaua cifice Ţării Moţilor, buchetul de tulni
a, ea vine metri canale. Au desecat a- im agine: chipul hîd al sărăciei, al bo care şerpuieşte ca o panglica argintie
— asta-i proape 500 hectare numai prin lilor molipsitoare şi suferinţei, al ne- pe Valea Crişului Alb, ajungem în carese „zicea" din tulnice, „chemarea
ărie. Bă- muncă voluntară. Acum de pe ştiinţei de carte şi traiului mizer, că noul „cartier" al comunei Criş-
trăpungă aceste pămînturi strîng recolte suţe risipite şi dărăpănate, oameni ne cior, pe nume Gura Barza. Şi
fi desfi- bogate de grîu, porumb şi căjiţi şi zdrenţăroşi. La fiecare pas îţi aici, noul te întîmpina cu...
torul. Se sfeclă de zahăr. apărea din colb o mîrţoaga de cal în balconaşele a patru blocuri
întreabă Această chibzuială gospodă cărcat cu ciubere şi cercuri, iar dinapoi, frumoase, cu parter şi 3 etaje,
idus gră- rească se oglindeşte şi în via moţul peticit, încruntat şi dus pe gîn- folosite drept cămine muncito
c liniştit ţa din ce în ce mai bună a
561 lei. colectiviştilor. Despre ea glă- duri. Bogăţiile „Ţarii de piatră* apar reşti. Ceva mai departe, într-o
ă întrea- suiesc şi cele peste 300 de case ţineau celor avuţi, iar moţul cerşea din clădire cu parter şi etaj, un
îd 780.300 noi şi cele 700 de biciclete poarta-n poarta pîinea săracului... „ne- complex al cooperaţiei meşte
ilărn", — cîte există în comună; şi sitita, neciuruita / cu mălai învăluita...* şugăreşti j vecin cu el, com
sută in becurile care ard în toate ca plexul comercial al „cartieru
tui total sele, şi antenele de radio şi de Acest tablou al sărăciei, acest „pito lui" : vitrine largi, luminate cu
alăm şi televizoare care se înalţă pe resc" a fost multa vrepie păstrat de
i la sută multe acoperişuri. regimul burghezo-moşieresc. neon şi încărcate de mărfuri.
şi 12 la E o plăcere să te plimbi azi In anii noştri, pitorescul locurilor s-a La Gura Barza se mai vor
niei. No, în acest sat de pe meleagurile transformat, îmbogăţindu-se cu prive beşte despre construcţia unui
t şi plin Aradului. Parcă ar fi un parc liştea noua a aşezărilor m oţeşti; viaţa mare club muncitoresc, cu o
; atunci tot- satul. Uliţele sînt pavate acestor oameni tari ca stînca e cu totul sala de spectacole de 450
mai tare cu plăci de beton. Pe margini locuri, biblioteca, săli de lec
la sută ? adevărate alei de flori. (Gos alta, demna de epoca în care trăim.
sşte cu podăria a dat din răsadniţele Poate ca cea mai caracteristica ima tura şi numeroase secţii pen
:nţia că sale circa 200.000 de garoafe gine pe care o întîlneşti pretutindeni tru diferite activităţi culturale.
a grădi- şi alte flori, pentru a împodobi sînt construcţiile noi. Case trainice, Lucrările vor începe curînd.
milioane uliţele satului). Zăbovesc mult blocuri cu mai multe etaje, şcoli şi că
şi-i arăt la „Complexul sportiv". Ad mine culturale, spitale şi case de naş N e îndreptăm spre inima Ţă
tic va a- teri strălucesc în bătaia soarelui sau rii Moţilor — Cîmpeni. In
roape 2 mir terenul frumos şi îngrijit, drum, poposim cîteva ore în
in la cal- clădirea pe faţada căreia sînt se oglindesc în apa de cleştar a Arie- comuna Salciua. Cineva poves
ă în zoo- pictate scene de sport şi care şului. teşte ca un batrîn de aici s-a
ză chiar adăposteşte magazia, vestiare •...Pe valea Luncoiului, aproape de
.lele sînt le şi baia. Dincolo de com Crişul Alb, se zăresc blocurile unui întors din lume cu o perche
l de la oraş nou. E Bradul. Dar nu Bradul pe de bocanci. Ştiţi ce însemna o
aitul de plexul sportiv s-a ridicat un care-1 cunoşteam din cărţile de geogra pereche de bocanci pe vremuri,
t de mari cartier nou, „un mic orăşel", fie, ci unul nou, modern, răsărit ca din
rii, nici cu vilişoare frumoase şi multe cînd opinca era încălţămintea
tcru fără flori. pamînt, din 1959 încoace. obişnuita. Un flăcău i-a cerut
3e-s vi- Oraşul se dezvolta mereu. Răsar
ari ?... Toato acestea vorbesc de la blocuri noi, unul după altul. In următo o data bătrînului cu împrumut
re, uita- sine despre oamenii noi, des rii ani, spre cerul albastru îşi vor pro bocancii, sa-i încalţe în ziua
cepurăm pre munca lor harnică şi en fila siluetele lor zvelte încă . 33 de nunţii. I-a dat. Perechea de bo T. IONESCU : Colectivista Toma Floarea
Ajunse- tuziastă. (Sculptură în piatră)
3, cînd blocuri. Acum, un subiect nou a stîrnit canci a devenit oarecum un
plictisit, R. IAROI comentarii la Brad : construcţia noului bun... obştesc. Ea a fost folosi
ta pe rînd de toţi flăcăii satului, cînd la şezători" „urcarea vitelor la munte*,
se însurau. Aşa de sărăci erau sălciua- „chemarea drăguţului..."
nii înainte. Numele comunei vine toc înainte, fetele nu cîntau organizat.
mai de la traiul lor sălciu, amar. Glasul tulnicului se auzea foarte rar în
Astăzi, comuna şi-a schimbat cu totul comuna. De cele mai multe ori fetele
înfăţişarea. Salciuanii şi-au durat peste îşi aratau măiestria de una singura.
200 de case noi, ba mai mult, au schim Profesoara Elena Pogan le-a obişnuit
bat chiar „stilul" moţesc în construcţii: acum sa cînte împreuna şi sa armoni
casele sînt din cărămidă. Peisajul pros zeze cîntecele pe 4 voci. Şi astăzi, tul-
per al comunei este completat de un nicăresele din Avram Iancu au devenit
magazin universal, de un cinematograf, renumite. Anul trecut, echipa lor a a-
de dispensarul medical şi baia comu juns în finala celui de al 6-lea concurs
nala, de o biblioteca cu mii de volume, al form aţiilor' artistice de amatori de
5 şcoli dintre care una de 8 ani con cîntece şi dansuri, primind premiul
struita anul trecut, care revarsă lumina special al concursului.
cărţii asupra copiilor de moţi. La Sal Pentru viitoarele concursuri, profe
ciua, în zilele noastre, toata lumea ci soara intenţionează sa unească într-o
teşte. Cu ce se încalţa acum locuitorii singura formaţie corul, tulnicăresele şi
comunei ? După anotimp : iarna cu bo
fluieraşii.
canci, vara cu pantofi şi sandale...
Salciua de azi se aseamănă tuturor *
aşezărilor moţeşti de pe Arieş la vale Ţara Moţilor... Nu te mai saturi pri
sau de pe Arieş în sus. Şcoli noi, con vind-o şi regreţi cînd o părăseşti. Iţi
struite mai an şi-au făcut apariţia la
ramîn însă întipărite pentru totdeauna
Lupşa, Avram Iancu, la Saca tura şi A- în minte imaginile noi, frumuseţile ei
rada, la Scărişoara... La Bistra, comuna fara seamăn, oamenii, , „mocaniţa" ce
renumita în trecut pentru numărul mare aleargă neobosită pe şinele de fier prin
de analfabeţi, s-a zidit o Şcoala cu in
pitorescul defileu, murmurul Arieşului
ternat. In total îşi desfăşoară aici pro
cesul de învăţămînt 3 şcoli. „La noi şi cîntecul duios al tulnicăreselor.
1 tinerelului de la G.A.C. Octombrie R$şu“ din comuna Lupşanu, oamenii se culturalizează" — spun bis-
raionul Lehliu trenii. Fosta circiuma s-a transformat D. MINCULESCU
