Page 14 - Albina_1962_07
P. 14
mare productivitate, utilajele pentru
prelucrarea prjmarâ a laptelui, dis
tribuitoarele de nutreţ automatizate,
staţiile de pompare a apei fara turn,
mijloacele pentru strîngerea meca
nică şi hidraulică a gunoiului de
grajd din incinta fermelor.
ia t t în prezent, se organizează pro
ducţia de instalaţii termice cu com
bustibil lichid pentru prepararea nu
treţului şi încălzirea apei, pentru
Taganrog şi de Biroul special de încălzirea localurilor şi ventilarea
B E P O C A stat pentru proiectări, este o maşi lor. Totodată, se construiesc fabrici
na minunata Ei i se poate ataşa orice automatizate
intercolhoznice şi in-
I agreqat. Dacă s-a sfârşit recoltarea tersovhoznice pentru prepararea nu
treţului. Aici se vor organiza secţii
secerătoarea
şi
scoţi
păioaselor,
I U N O R . batoza şi pui în locul lor combina pentru producţia de praf de paie şi
albuminoase,
combinate
de recoltat porumb sau combina de nutreţuri
îmbogăţite cu vitamine, antibiotice şi
recoltat orez. Iar după putină vre
I me, aceste mecanisme sint şi ele microelemente. Toate acestea vor
înlocuite cu plugul, semănătoarea, schimba în mod radical caracterul
I cultivatorul, distribuitorul de îngră muncii în zootehnie, vor elibera mi
de A. M. KIRIUHJN şăminte sau cu un coş autobasculant lioane de lucrători pentru alte munci,
pentru transportul cerealelor, legu vor crea condiţii mai bune pentru
de la Academia I întreţinerea animalelor şi, în conse
Unionala Agricola melor sau silozului... cinţă, vor asigura o creştere bruscă
„Lenin" Constructorii din Taganrog lucrea a productivităţii lor.
I MAŞINI ză în prezent la un şasiu autopropul «şi electronica
sat cu şenile pentru Extremul Orient,
I Republicile Baltice şi Bielorusia. Se 'ecanizarea complexa şi auto
desăvîrşeşte proiectarea unei com
bine pentru versanţi destinata sa M matizarea tuturor ramurilor
producţiei agricole se dezvoltă
recolteze diferite culturi de cereale
cordînd o atenţie deosebita dez;. reducere bruscă a consumului de
A voltării agriculturii, P.C.U.S a muncă şi de mijloace materiale. A- pe costişele dealurilor. ficarea satelor.
in strînsă legătură cu electri
ceasta este prima încercare din is
sarcina să se creeze
trasat
toate condiţiile care să per toria agriculturii de a se crea, la O treaptă superioară — P.C.U.S. a pus sarcina ca pînă în
mită ca agricultura să nu mai de proporţiile unei ţări uriaşe, un sis automatizarea*» anul 1965 să se desăvârşească me
pindă de capriciile naturii, să ga tem armonios de mecanizare a tutu canizarea tuturor proceselor sta
ranteze obţinerea produselor ali ror lucrărilor de cîmp şi din ferme. ecanizarea complexa a agri ţionare din agricultură pe baza e-
Pentru realizarea lui e nevoie
de
mentare necesare ţării, pentru satis circa o mie de tipuri de tractoare şi M culturii duce direct la automa nergiei electrice. S-a aprobat un
facerea deplina a cerinţelor poporu tizare, care reprezintă o treap plan pentru construirea de linii de
lui. maşini agricole. Dintre acestea, peste tă superioară a organizării transport de energie electrica de la
producţiei. sistemele energetice de stat, de la
După cum se ştie, pentru producţia 600 de maşini sint deja produse de
colhozurilor şi a sovhozurilor sint industria sovietică, circa 200 se află Astfel, in muncile de recoltare, uzinele electrice industriale, comu
caracteristice lucrările sezoniere, de în probă şi alte 200 trebuie create. oamenii de ştiinţă şi mecanizatorii nale şi săteşti, pentru asigurarea de
terminate de particularităţile cultu în faţa oamenilor de ştiinţă şi a de la sate încep să aplice metoda energie electrică a colhozurilor, sov
rilor, de condiţiile naturale şi clima inginerilor se pune o sarcină de în bandă rulantă, adică să transpună hozurilor şi altor consumatori de la
tice. Oamenii de pe ogoare au o vor cea mai mare importanţă, aceea de pe cit este posibil operaţiile de sate.
bă : în toiul muncilor de cîmp, ar a crea organe de lucru principial cîmp în condiţii staţionare, sub O uriaşă însemnătate va avea fo
mai fi nevoie de o zi. De fapt, ar mai noi pentru agregatele care lucrează un acoperiş, unde automatele se losirea electronicii. Se prevede ca
fi nevoie de multe zile. Din pricina cu viteze sporite. S-au organizat pot folosi cu mai multă eficacitate. pînă la sfîrşitul anului 1980 să se in
acestui „neajuns", uneori se întîrzie pînă acum două căi pentru crearea Pentru prelucrarea grinelor după re troducă peste tot dirijarea automa
recoltarea şi lucrările oare urmează unui plug de mare viteză. După pri coltare, se construiesc elevatoare tă a întreprinderilor agricole cu
acesteia. Iar cu cit e mai bogată re ma variantă, aripa cormanei se face automatizate. ajutorul radiocomunioaţiilor, al co
colta, cu atît se pregăteşte mai târ mobilă, putîndu-se modifica unghiul La Institutul unional de cerce municaţiilor pe reţelele electrice, al
ziu terenul şi se însămînţează mai de înclinare fată de peretele brazdei. tări ştiinţifice pentru mecanizarea telemecanicii, al teledirijarii prin
t'irziu culturile de toamnă. Cum de Dacă pentru deplasarea aripii se va agriculturii s-a elaborat o nouă me radio a tractoarelor şi maşinilor a-
se întîmplă pe alocuri aceasta ? folosi un mecanism hidraulic cu dis todă de recoltare a cerealelor — me gricole, al instalaţiilor pentru în
Faţă de nivelul de mecanizare ri pozitiv automat, este probabil că se toda trifazică. Potrivit acestei me registrarea statistică a tuturor date
dicat al lucrărilor de bază, unele va putea lucra bine pămîntul în tode, masa secerată este tocată şi lor contabile, al fono şi fotoînregis-
operaţii se execută încă fie cu ma mare viteză, fără a se mări substan treierată pe cîmp, iar separarea trarii, al dispozitivelor logice şi
şini puţin productive, fie manual. ţial efortul de tracţiune. Cealaltă boabelor, a plevei şi a paielor tăiate comparative, al maşinilor electro
Aşa, de pilda, combinele şi secerăto- variantă constă in înlocuirea aripii se face la ferma de animale, unde nice.
rile recoltează culturile de cereale cormanei cu un tambur conic verti procesele de producţie sint automa Oamenii de ştiinţă urmează să e-
repede şi cu cel mai mic consum de cal cu rotaţie liberă. Probele făcute tizate. Superioritatea acestei meto laboreze bazele ştiinţifice ale auto
muncă. Dar strîngerea paielor de pe cu un astfel de plug au arătat că, de consta în aceea că se evita pier matizării agriculturii, să fundamen
cîmp întîrzie din pricină că nu există în comparaţie cu trupiţele obişnuite derile de boabe şi de paie, inerente teze teoretic şi să pună la punct
maşini bune pentru strînsul paielor. la aratul rapid, rezistenta la tracţiu la recoltarea cu combina, că ogorul dirijarea centralizată a producţiei
Căpiţele rămase pe cîmp împiedică ne scade cu 15— 20 la sută. Uzina este eliberat de paie imediat, că se agricole mecanizate, folosind pe sca
efectuarea imediată a arăturilor de de maşini agricole „Revoluţia din exclude împrăştierea seminţelor de ră largă mijloacele de teledirijare
toamnă. Octombrie” din Odesa a şi produs buruieni, iar fermele de animale ca şi automatică.
Pînă în timpul din urmă, tractoa trupiţe experimentale cu o suprafaţa pătă paie tocate şi pleavă. Tehnica comunismului va asigura
rele şi maşinile agricole erau pro de lucru conică, cu lărgimea de lu Oamenii de ştiinţă sovietici elabo pe zeci de mii de hectare asemenea
iectate şi produse pornind de la con cru de 35 cm., care fac o arătură a- rează şi o noua tehnologie a produc recolte care azi se considera recolte
diţiile regiunilor de sud, sud-est şi dîncă de 27 cm. Aratul rapid cu noi ţiei sfeclei de zahăr. Se construieşte record şi se obţin deocamdată nu
est, adică mai ales ale regiunilor de le trupiţe a fost efectuat la Staţiu o semănătoare automată pentru în- mai pe loturi experimentale. Atunci,
stepă. Din această cauză, colhozurile nea experimentală din Arm avir a sămînţarea precisă, şi o ramă uni zece milioane de oameni, cultivind o
şi sovhozurile din zona centrală, de Institutului de cercetări ştiinţifice versală ataşabilă, pe oare se pot sută de milioane de hectare de pă
nord şi nord-vest, ca şi din Extremul pentru mecanizarea agriculturii. La monta diferite agregate de lucru mânt, vor asigura cereale, legume,
Orient, trebuiau să folosească m ij toate vitezele — de la 5 la 20. km. pentru operaţiile de întreţinere a came, lapte, grăsimi, zahar şi alte
loace tehnice care nu corespundeau — calitatea arăturii a fost bună. culturilor. Se elaborează, de aseme produse alimentare pentru o popu
in totul cerinţelor. în aceste condi Cercetătorii de la institutul men nea, metode de recoltare în bandă laţie de 500 de milioane de oameni.
ţii, era greu să se meoanizeze com ţionat mai sus au mai proiectat şi rulanta a porumbului, bumbacului, Aşa ni se înfăţişează tehnica înal
plet cultura bumbacului irigat, po construit o semănătoare specială ra cartofilor şi a altor culturi. tă a agriculturii acelei orînduri care
micultura, viticultura, silvicultura, pidă, care funcţionează perfect chiar Un vast cîmp de activitate se des „va da fiecăruia după necesităţi şi
lucrările de consolidare a nisipuri şi la o viteză de 15— 17 km. pe oră. chide in domeniul mecanizării zoo va cere de la fiecare după capacita
lor din republicile Asiei Centrale, tea sa”.
precum şi lucrările de pe plantaţiile Şashirile autopropulsate tehniei. La ferme, vor căpăta o la** In româneşte
de ceai şi de culturi subtropicale. reînd agregate agricole rapide, gă răspândire maşinile de muls dtf » «a IGOR BLOCK
n mare grup de savanţi, ingi C acordă acum o atenţie deose
Agregate de mare viteză oamenii de ştiinţa şi inginerii
N'-
bită unui tip de maşini princi
neri, proiectanţi şi mecaniza pial nou — şasiurile autopropulsate. M i a w i R ~
tori din colhozuri şi sovhozuri
U elaborează în prezent un plan Şasiul autopropulsat „Taganrojeţ",
de stat pentru desăvîrşirea mecani realizat de Uzina de combine din
zării complexe a producţiei a-
gricole. Ei ţin seama de nece
sitatea de a crea pentru fiecare
zonă climatică un asemenea sistem
de maşini, care să se bazeze pe cele
mai noi realizări ale ştiinţei agrono
mice şi zootehnice şi să asigure o
^ ^ ~ + <
■mm • >mm
