Page 16 - Albina_1962_07
P. 16
CU ZÎMBETUL PE BUZE • CU ZÎMBETUL PE BUZE
Ca săgeţi d* aur, soarele
Scaldâ, de cu zori, ogoarele.
Cerul de sinealâ, peste lan
Iţi suspendâ bolta, drept tavan. n
In văzduh pluteşte-o simfonie,
E „concertul pentru... ciocirlie".
jos, d i vezi cu ochii oină-n zare.
Plajă, lac culturile, ia soare.
Floarea-soareiui şi
Parcă |Neaft fi
'•‘fcipifSlă
i-nfricoşatâ.
Ştie ce-o aşteaptă, nu-i scăpare
C-a visat ieri noapte... prâşitoare 1 CW
Pinâ şl zeiirul ce adie
Poartă veste din gospodărie. m
Că vor 11 recoltele bogate
Şi-l cimpia... carte de bucate.
/ ts$ Sălile o O g rm _____
Iar cind ziua pleacă să se culce ■*ţ>n4&tei-g&ră, singuş* care «
Dintre plante, cine rlde dulce ? tf tttîNzată penfrti zarfcfirl «mm.,,
Aţi ghicit, chiar sfecla e aceea dens, este folosită doar ca atelier A „O iniţiativă"
(Câ-i serviră praşila a treia). jsicttiră. t—
Deci, surfde gingaş şi frumos — IXreotarei *>-*•» ani Wm
Şl promite munţi... de zahăr tos. să mai zică cineva că preşedintele sfătu
matto. Hm te atfţj# M > » t i t lui din comuna Butea nu se preocupă de
ALEX. LĂPUŞNEANU ft>ea** - tkt p a u ) muncă culturală. A avut el de curînd o
iniţiativă care merită popularizată. Citind in
ziare că în această perioadă cartea trebuie să
fie prezentă la locul de muncă al oamenilor, a
sediul bibliotecii din m
Scaunele din sertar luat hotărîrea să mute
centru într-o casă de la marginea comunei. „In
felul acesta, susţine preşedintele, am reuşit să
apropiem cartea de locul de muncă, adică de
S aflam într-o duminică stau intr-un sertar la sfatul — La noi spectacolul nu-nce- cimp“r
M în comuna Gostinari din popular comunal. pe la oră exactă, aşa că' pînă E drept că s-au găsit mai mulţi săteni care W
raionul Olteniţa şi m-am — In sertar?... Cum o să-nca- atunci trag un pui de somn.
gîndit să văd şi eu spectacolul pă atîtea scaune într-un ser-" Această situaţie constatată s-au plîns că-i cam departe acum lăcaşul bi
bliotecii şi că cei care stau tn celălalt capăt al
de la căminul cultural. Cînd tar ? : . * lă căminul cultural din Gosti satului, pentru ca să împrumute o carte trebuie C
să intru, cineva mă întreabă — Iacă bine! încap, -fiindcă nari m-a îndemnat să-i propun să pornească la drum ca într-o adevărată
la uşă: sînt... pe hîrtie. Adică pe re preşedintelui sfatului popular excursie.
— Aţi venit cu mina goală? partiţia ce ni s-a dat* astă-iari comunal următoarele soluţii
— Dar ce, azi la cămin e nă de la raion, pentru un me din. care să o aleagă pe cea „Foarte bine, le răspunde preşedintele. La noi
nuntă? tru cub de scînduri;, din care mai bună: în comună tot nu se face prea mult sport, aşa m
— Nu, e spectacol!... Pof facem scaune pentru . căminul ,1. Şă intervină pe lîngă că aveţi acum ocazia să vă căliţi organismul.
tiţi! cultural. Dar tovarăşul, pre- U.R.G.C. Olteniţa ca să apro Fiindcă■ este ştiut că excursiile ajută la călirea
Am intrat înăuntru şi am ră şedinţe ţine repartiţia la dîn- vizioneze magazinul coopera omului".
mas uluit. Sala avea în faţă sul şi nici nu-ise,. gîndeşte sa tivei de aici cu mai multe Cit adevăr conţin cuvintele tovarăşului pre
scena, în spate şi în părţi pe ne aducă matenajete; scaune şi'scări duble. şedinte l Excursiile sînt sănătoase. Iar pentru
reţii respectivi, iar la mijloc... M-am întors inj sală, încet, 2. Să se înfiinţeze în comună faptul că ele nu se fac în umbra răcoroasă a
nici urmă de scaune. Abia a- încet, lumea a. început 'să se o fabrică de cărămizi de' - un pădurilor, ci prin arşiţa uliţelor, preşedintele
tunci am înţeles întrebarea o- adune..Oamenii aduceau scaur format mai mare, special, adi are răspunsul gata pregătit: „Nici un efort nu
mului de la intrare. M-am în ne de-acasă. Cîţiva purtau cîte că mai late şi eventual cu spă trebuie precupeţit pentru a citi, pentru a merge n
tors la el şi i-am spus : o scară dublă pe care imediat tar, pentru ca spectatorul să la bibliotecă".
— De cînd aţi transformat o transformau în scaun... co stea comod. După cum am mai spus, iniţiativa preşedin
căminul în bufet-expres ? lectiv, pe care încăpea toată Soluţia de a se ridica mate telui din Butea merită a fi popularizată, pen
— Cum adică? familia. Alţii veniseră cu plase rialul lemnos care este repar tru ca _s-o afle şi tovarăşii de la sfatul popular,
— Păi numai acolo stă lumea încărcate cu cărămizi, iar ul tizat, n-o mai repet, că tot nu raional Paşcani. Şi fără îndoială că ei vor lua
în picioare. timul spectator apăru cu di intră în vederile preşedintelui măsurile necesare pentru a răsplăti cum se cu
— A, vă gîndiţi la scaune? tamai patul de campanie. Il în sfatului popular comunal. vine această iniţiativă.
— Nu la ele, ci la lipsa lor. tinse lîngă mine, lămurindu-
“ Deh, scaunele noastre mă: V. D. POPA A. C.
O ?
In unduiri domoale se leagănă în vint In colectivizare, eu văd un început, m
Comoara grea de spice a largului pămînt, O zare larg deschisă, o bună chezăşie
Purtînd din zare-n zare pe valurile line A celor ce-au să vină, a celor ce-au să fie.
ioaba de lumină a boabelor ei pline. Noi ne mîndrim cu griul. Frumos. N-am ce să spun.
__ Sd zorile se-aratâ, şi-n ochiul de fereastră Dau boabele de aur cîştig desţrl ♦ bun.
şi flutură la geamuri năframa lor albastră, Dar eu doresc belşugul merei\crescind, de pîine
Voinicele combine pornesc la secerat, Şi văd gospodăria aşa cum va fi mîine. C
|â ajrîngâ-n snopi culesul de rod îmbelşugat, Te-arăţi nespus de jgjndru şţ ţanţoş te mai ţii 1
nîinile-amîndouâ adună gospodarii, Ce fond avem, de Bază? CJQici s»ţn zur.’H mm.-p
Ind pe drum de mirişti bucatele la arii. Dar dacâ-am da dovadS—dV chibzuinţă. Ioanei
duduie batoza, şi curge ca un rîu Am pune la o parte şi-am sniiige milioane... -
Talazul de grăunţe, de aur şi de grîu t — Ba nu. Dumitre, uite, dă-mi voie sţi te-gnu:
La ce mi se cuvine,
încet coboară noaptea cu umbrele ei grele, — Adică n-ar fi
Umplînd întreaga boltă cu seceriş de stele. Să încropim, la
In poarta colectivei din Lunca, pe-nserat, — Ei da, că
Doi gospodari de frunte mai zăbovesc la sfat ;
E foarte vesel, unul ; cel'lalt, mai grijuliu. Te-ai şi văzu
— Iţi arde,.,
— Te văd în voie. Ioane. — Şi n-am de ce să fiu ?
A fost recoltă bună şi mi-e cămara plină ; Dar cînd ajr:
— Să scoţiy
De toate am în casă, am radio, lumină.
Mai mult decît vreodată cu gîndul am gîndit. — Nu mai î:
I Vleau' Dumitre M S u u eşti mulţumit ? N-ar fi o c
Stupina
‘ ^ “ îu^n-am a mă pliM§^E-JIţa,cum spui, vecine, — Acum, Du:
" rfea să fie, adiaoT şi man lune ? —/j
şnfu cum ? Mă ig/fa, dar-nu^jk-tA înţeles^P’ j»- — Dar cît cîş
»ijUn Lunca^ym mai bogavculge ? j ! Şi ţi-aş mai
Că nu oricare
l birzdortiăostiă am pus p j vremuri plilguî, Ai vrea, fără să
îranjU,Mre-i sporul şi bdlşugul ? A
acum, atît de..nrost J ,
că la cele carâQkg fost "K. Hei
Mereu m!
Aţît
rînd cu-o biată vcţcâ,
treiere cu car,
.mină de mâh
arai de lungă aştejjţ
Eriflvea, V i colectivizare ;
1 arSins-am să trăia
'Vo> 5nstit,f0ujmtre/ doresc ? j ţ
Cor răspunde, locui cale, oare.NL .y.
ideşti la ziua Nflîtoc _
-Adine "prefqeeri q şg iwenn- TU DOR MAll^ESGM»
REDACŢIA j Bucureşti Piaţa ..Scinteil”. Tel. 17.60.10 interior 1882. ABONAMENTE: 7,60 Iei anuaL Abonamentele se fee ia oficiile
poştale, prin factorii poştali şl difuzorll voluntari. TIPARU L î Combinatul Poligrafic Oasa Sctntell