Page 16 - Albina_1962_07
P. 16

CU  ZÎMBETUL  PE  BUZE  • CU  ZÎMBETUL  PE  BUZE


                  Ca  săgeţi  d*  aur,  soarele
                 Scaldâ,  de  cu  zori,  ogoarele.
                 Cerul  de  sinealâ,  peste  lan
                 Iţi  suspendâ  bolta,  drept  tavan.                                                                                        n
                 In  văzduh  pluteşte-o  simfonie,
                 E  „concertul pentru... ciocirlie".
                 jos,  d i  vezi  cu  ochii  oină-n  zare.
                 Plajă,  lac  culturile,  ia  soare.
                 Floarea-soareiui  şi
                 Parcă  |Neaft fi




                                 '•‘fcipifSlă
                             i-nfricoşatâ.
                 Ştie  ce-o  aşteaptă,  nu-i  scăpare
                 C-a  visat  ieri  noapte...  prâşitoare 1                                                                                   CW
                 Pinâ  şl  zeiirul  ce  adie
                 Poartă  veste  din  gospodărie.                                                                                             m
                 Că  vor  11  recoltele  bogate
                 Şi-l  cimpia...  carte  de  bucate.
                                                         /     ts$  Sălile  o O g rm   _____
                 Iar  cind  ziua  pleacă  să  se  culce   ■*ţ>n4&tei-g&ră,  singuş*  care  «
                 Dintre  plante,  cine  rlde  dulce ?    tf  tttîNzată  penfrti  zarfcfirl  «mm.,,
                 Aţi  ghicit,  chiar  sfecla  e  aceea   dens,  este  folosită  doar  ca  atelier  A   „O   iniţiativă"
                 (Câ-i  serviră  praşila  a  treia).     jsicttiră.                                                                          t—
                 Deci,  surfde  gingaş  şi  frumos                — IXreotarei *>-*•» ani  Wm
                 Şl  promite  munţi...  de  zahăr  tos.                                                să  mai  zică  cineva  că  preşedintele  sfătu­
                                                                 matto.  Hm  te atfţj# M  > » t   i t   lui  din  comuna  Butea  nu  se  preocupă  de
                        ALEX.  LĂPUŞNEANU                              ft>ea** - tkt   p a u )        muncă  culturală.  A  avut  el  de  curînd  o
                                                                                                 iniţiativă  care  merită  popularizată.   Citind  in
                                                                                                 ziare  că  în  această  perioadă  cartea  trebuie  să
                                                                                                 fie  prezentă  la  locul  de  muncă  al  oamenilor,  a
                                                                                                                        sediul  bibliotecii  din  m
                         Scaunele  din  sertar                                                   luat  hotărîrea  să  mute
                                                                                                 centru  într-o  casă  de  la  marginea  comunei.  „In
                                                                                                 felul  acesta,  susţine  preşedintele,  am  reuşit  să
                                                                                                 apropiem  cartea  de  locul  de  muncă,  adică  de
                S  aflam  într-o  duminică   stau  intr-un  sertar  la  sfatul   — La noi spectacolul nu-nce-   cimp“r
             M în  comuna  Gostinari  din   popular  comunal.      pe  la  oră  exactă,  aşa  că'  pînă   E  drept  că  s-au  găsit  mai  mulţi  săteni  care   W
                raionul  Olteniţa  şi  m-am   — In  sertar?... Cum  o să-nca-  atunci  trag  un  pui  de  somn.
           gîndit  să  văd  şi  eu  spectacolul   pă  atîtea  scaune  într-un   ser-"   Această  situaţie   constatată   s-au  plîns  că-i  cam  departe  acum  lăcaşul  bi­
                                                                                                 bliotecii  şi  că  cei  care  stau  tn  celălalt  capăt  al
           de  la  căminul  cultural.  Cînd   tar ?   :   .  *     lă  căminul  cultural  din  Gosti­  satului,  pentru  ca  să  împrumute  o  carte  trebuie  C
           să  intru,  cineva  mă   întreabă   —  Iacă  bine!  încap,  -fiindcă   nari  m-a  îndemnat  să-i  propun   să  pornească  la  drum   ca  într-o   adevărată
           la  uşă:                    sînt...  pe  hîrtie.  Adică  pe  re­  preşedintelui  sfatului  popular   excursie.
             —  Aţi  venit  cu  mina  goală?   partiţia  ce  ni  s-a  dat*  astă-iari   comunal  următoarele   soluţii
             —  Dar  ce,  azi  la  cămin  e   nă  de  la  raion, pentru  un  me­  din. care  să  o  aleagă  pe  cea   „Foarte  bine,  le  răspunde  preşedintele.  La  noi
           nuntă?                      tru  cub  de  scînduri;, din  care   mai  bună:           în  comună  tot  nu  se  face  prea  mult  sport,  aşa   m
             —  Nu,  e  spectacol!...   Pof­  facem  scaune  pentru . căminul   ,1.  Şă  intervină  pe   lîngă   că  aveţi  acum  ocazia  să  vă  căliţi  organismul.
           tiţi!                       cultural.  Dar  tovarăşul,  pre-   U.R.G.C.  Olteniţa  ca  să  apro­  Fiindcă■ este  ştiut  că  excursiile  ajută  la  călirea
             Am  intrat  înăuntru  şi  am ră­  şedinţe  ţine  repartiţia  la  dîn-   vizioneze  magazinul  coopera­  omului".
           mas  uluit.  Sala  avea  în  faţă   sul  şi  nici  nu-ise,. gîndeşte  sa   tivei  de  aici  cu  mai   multe   Cit  adevăr  conţin  cuvintele  tovarăşului  pre­
           scena,  în  spate  şi  în  părţi  pe­  ne  aducă  matenajete;  scaune  şi'scări  duble.  şedinte l  Excursiile  sînt  sănătoase.  Iar  pentru
           reţii  respectivi,  iar  la  mijloc...   M-am  întors  inj sală,  încet,   2.  Să  se  înfiinţeze  în  comună   faptul  că  ele  nu  se  fac  în  umbra  răcoroasă  a
           nici  urmă  de  scaune.  Abia  a-   încet,  lumea  a.  început  'să  se   o  fabrică  de  cărămizi  de'  - un   pădurilor,  ci  prin  arşiţa  uliţelor,   preşedintele
           tunci  am  înţeles  întrebarea  o-   adune..Oamenii  aduceau  scaur   format  mai  mare,  special,  adi­  are  răspunsul  gata  pregătit:  „Nici  un  efort  nu
           mului  de  la  intrare.  M-am  în­  ne  de-acasă.  Cîţiva  purtau  cîte   că  mai  late  şi  eventual cu  spă­  trebuie  precupeţit  pentru  a  citi,  pentru a  merge   n
           tors  la  el  şi  i-am  spus :  o  scară  dublă  pe  care  imediat   tar,  pentru  ca  spectatorul   să   la  bibliotecă".
             —  De  cînd  aţi  transformat   o  transformau  în  scaun...  co­  stea  comod.       După  cum  am  mai  spus,  iniţiativa  preşedin­
           căminul  în  bufet-expres ?  lectiv,  pe  care  încăpea  toată   Soluţia  de  a  se  ridica  mate­  telui  din  Butea  merită  a  fi  popularizată,  pen­
             —  Cum  adică?            familia.  Alţii  veniseră  cu  plase   rialul  lemnos  care  este  repar­  tru  ca _s-o  afle  şi  tovarăşii  de  la  sfatul  popular,
             — Păi numai acolo stă lumea   încărcate  cu  cărămizi,   iar  ul­  tizat,  n-o  mai  repet,  că  tot  nu   raional  Paşcani.  Şi  fără  îndoială  că  ei  vor  lua
           în  picioare.               timul  spectator  apăru  cu  di­  intră  în  vederile  preşedintelui   măsurile  necesare  pentru  a  răsplăti  cum  se  cu­
             —  A,  vă  gîndiţi  la  scaune?   tamai  patul  de  campanie.  Il  în­  sfatului popular comunal.  vine  această  iniţiativă.
             —  Nu  la  ele,  ci  la  lipsa  lor.   tinse  lîngă  mine,   lămurindu-
             “   Deh,  scaunele   noastre  mă:                                V.  D.  POPA                                         A.  C.




                                                                                                                                             O ?
                                       In  unduiri  domoale  se  leagănă  în  vint        In  colectivizare,  eu  văd  un  început,          m
                                       Comoara  grea  de  spice  a  largului  pămînt,     O  zare  larg  deschisă,  o  bună  chezăşie
                                       Purtînd  din  zare-n  zare  pe  valurile  line     A  celor  ce-au  să  vină,  a  celor  ce-au  să  fie.
                                          ioaba  de  lumină  a  boabelor  ei  pline.      Noi  ne  mîndrim  cu  griul.  Frumos.  N-am  ce  să  spun.
                                        __ Sd  zorile  se-aratâ,  şi-n  ochiul  de  fereastră   Dau  boabele  de  aur  cîştig  desţrl ♦  bun.
                                        şi  flutură  la  geamuri  năframa  lor  albastră,  Dar  eu  doresc  belşugul  merei\crescind,  de  pîine
                                        Voinicele  combine  pornesc  la  secerat,         Şi  văd  gospodăria  aşa  cum  va  fi  mîine.      C
                                       |â  ajrîngâ-n  snopi  culesul  de  rod  îmbelşugat,   Te-arăţi  nespus  de jgjndru  şţ ţanţoş  te  mai  ţii 1
                                           nîinile-amîndouâ  adună  gospodarii,           Ce  fond  avem,  de  Bază?  CJQici  s»ţn  zur.’H  mm.-p
                                          Ind  pe  drum  de  mirişti  bucatele  la  arii.   Dar  dacâ-am  da  dovadS—dV  chibzuinţă.  Ioanei
                                          duduie  batoza,  şi  curge  ca  un  rîu         Am  pune  la  o  parte  şi-am  sniiige  milioane...  -
                                       Talazul  de  grăunţe,  de  aur  şi  de  grîu t     —  Ba  nu.  Dumitre,  uite,  dă-mi  voie  sţi  te-gnu:
                                                                                          La  ce  mi  se  cuvine,
                                       încet  coboară  noaptea  cu  umbrele  ei  grele,   —  Adică  n-ar  fi
                                       Umplînd  întreaga  boltă  cu  seceriş  de  stele.  Să  încropim,  la
                                       In  poarta  colectivei  din  Lunca,  pe-nserat,    —  Ei  da,  că
                                       Doi  gospodari  de  frunte  mai  zăbovesc  la  sfat ;
                                       E  foarte  vesel,  unul ;  cel'lalt,  mai  grijuliu.  Te-ai  şi  văzu
                                                                                          —  Iţi  arde,.,
                                       —  Te  văd  în  voie.  Ioane.  —  Şi  n-am  de  ce  să  fiu ?
                                       A  fost  recoltă  bună  şi  mi-e  cămara  plină ;  Dar  cînd  ajr:
                                                                                          —  Să  scoţiy
                                       De  toate  am  în  casă,  am  radio,  lumină.
                                       Mai  mult  decît  vreodată  cu  gîndul  am  gîndit.  —  Nu  mai  î:
                                      I          Vleau'  Dumitre M S u u   eşti  mulţumit ?  N-ar  fi  o  c
                                                                                          Stupina
                                       ‘  ^   “ îu^n-am  a  mă  pliM§^E-JIţa,cum  spui,  vecine,   —  Acum,  Du:
                                                " rfea  să  fie,  adiaoT şi  man lune ?   —/j
                                               şnfu  cum ?  Mă  ig/fa,  dar-nu^jk-tA  înţeles^P’ j»-   — Dar  cît  cîş
                                                »ijUn  Lunca^ym  mai  bogavculge ?   j   !  Şi  ţi-aş  mai
                                                                                          Că  nu  oricare
                                                 l birzdortiăostiă  am  pus  p j  vremuri  plilguî,   Ai  vrea,  fără  să
                                                    îranjU,Mre-i  sporul  şi  bdlşugul ?   A
                                                           acum,  atît  de..nrost   J   ,
                                                         că  la  cele  carâQkg  fost "K.     Hei
                                                                                          Mereu  m!
                                                                                          Aţît
                                                         rînd  cu-o  biată  vcţcâ,
                                                           treiere  cu  car,
                                                         .mină  de  mâh
                                                        arai  de  lungă  aştejjţ
                                                    Eriflvea, V i  colectivizare ;
                                                         1 arSins-am  să  trăia
                                       'Vo>     5nstit,f0ujmtre/          doresc ?  j ţ
                                             Cor  răspunde,  locui       cale,  oare.NL  .y.
                                               ideşti  la  ziua  Nflîtoc _
                                      -Adine  "prefqeeri  q şg  iwenn-                                             TU DOR MAll^ESGM»
                             REDACŢIA j  Bucureşti  Piaţa  ..Scinteil”.  Tel.  17.60.10  interior  1882.  ABONAMENTE:  7,60  Iei  anuaL Abonamentele  se  fee  ia  oficiile
                                        poştale,  prin  factorii  poştali  şl  difuzorll  voluntari. TIPARU L î Combinatul  Poligrafic Oasa  Sctntell
   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21