Page 17 - Albina_1962_07
P. 17
ALBINA 18 iulie 1962
Miercuri
8 pagini —
15 bani
REVISTA SAPTAMINALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
-
împliniri
Sune Octombrie In corn. Suie
eterne inimă e Nemuririi
să pună ritm comun In pieptul firii —*
umanul ritm născut In lupta grea.
Poporul dete viaţă oglindirii
ideilor; că el demult avea
cuvlnt de geniu, fulgerări de stea,
strlngînd la piept un vis : al fericirii.
Rămîne Smolnti astru grăitor;
acolo Illci, minte înţeleaptă,
trasa o cale demnului popor
şi cea mai’naltâ omenirii treaptă.
1 Un corn de foc, cu son nepieritor,
către Comună-n larg elan îndreaptă.
II.
O, corn. tu corn din astrul vieţii frtnt,
cu sonul dulce ca un glas de mamă —
o, corn profund, cind viersul tău de-o samă
cu anul revoluţiei — an sfînt —
din împliniri vădite-n pisc ne cheamă,
un cîntec port-drapel aş vrea să-mplint
şi să râmînă martor pe pămînt:
o lume-ncepe, alta se destramă.
Decenii două cînd vor trece viaţa,
din Baltica-n Pacific văd Comuna
cum ne urează bună-dimineaţa 1
Din miezul frag, de fapte, totdeauna
noi vom lua lumini, să piară ceaţa
şi păcii să-i statornicim cununa.
GEORGE DEMETRU PAN
A l nostru-i totul
In cînt de pace, oameni ţin pasul
GH. IVANCENCO: Construim pentru pace Mai hotârît spre culmi de viitor
Şi pe-nfrâţite portative, glasul
înflăcărată chemare la lupta pentru paee Le este cristalin ca un izvor.
In cînt de pace, cit de darnic sună
a sfîrşitul sâptăminii tiecute s-au în şi pace a studiat amănunţit piedicile ce stau In
cheiat la Moscova lucrârile Congresu calea înfăptuirii dezarmării generale şi totale şi Oţelul care curge in lingou
lui mondial pentru dezarmare generală atrage atenţia popoarelor lumii că „ar fi o iluzie Şi zi cu zi mai multă forţâ-aâună
fi pace. periculoasă să credem că dezarmarea poate veni Tractorul ce brăzdează cimpoi noul
Acest congres a iost cel mai mare de la sine*. „Numai eforturile popoarelor din toa
şi mai reprezentativ forum al luptăto te ţările — se spune in mesajul citat — ii pol
rilor pentru pace care s-a Întrunit vreodată pe sili pe oamenii de stat să găsească o soluţie. A In cînt de pace, holda-l val da soare
planeta noastră. La lucrârile lui au participat a- venit timpul să se creeze o puternică mişcare îm Şl bobu-i ţâră izuri de pelin
proape 2.500 de delegaţi, oaspeţi şi observatori potriva cursei înarmărilor şi a tuturor pregătirilor
din 121 de ţâri. Au fost prezenţi reprezentanţi ai militare'. Iar plinea e mai albă şi med mare
tuturor continentelor, oameni de diferite rase, cre Este lucru ştiut că dacă s-a izbutit ca pînâ acum Ca discul lunii auriu şi plin.
dinţe religioase şi politice. să fie împiedicată izbucnirea unui nou război
Duşmanii păcii n-au reuşit să organizeze împo mondial, aceasta a fost posibil, in primul tind, In cînt de pace, tinârâ nl-1 faţa
triva congresului plănuitul „complot al tăcerii'. datorită eforturilor neobosite depuse de toate po Şl trupurile cu supleţl de ulmi.
Dimpotrivă, ptnâ şi numeroase ziare reacţionare poarele iubitoare de pace, in frunte cu poporul
ale burgheziei din Occident au fost nevoite să sovietic. Participanţii la congresul de la Moscova Al nostru-i totul — brazda, cartea, viaţa
publice numeroase date despre lucrârile congre arată insă că trebuie să se recunoască în mod Şl drumul larg spre comuniste culmi.
sului. Glasul adevărului a răsunat şi de astâ-datâ deschis „că ezistâ Încă numeroşi oameni care
mult prea puternic pentru ca trubadurii „războiu nu participă la lupta împotriva cursei înarmări DUMITRAN FRUNZA
lui rece* şi neguţătorii de moarte sâ-1 poată ţine lor* şi „care nu-şl dau încă seama de pericolul
sub obroc. Un viu răsunet a găsit In inimile a acestei curse, nu înţeleg nici întreaga gravitate
milioane şi milioane de oameni din toate ţările a acestui pericol, nici răspunderea ce le revine SPRE VIITOR
lumii, cuvîntarea tovarăşului N. S. Hruşciov, şeful pentru menţinerea păcii*. Tuturor acestora, con
guvernului sovietic, in care sînt abordate cele mal gresul le-a adresat chemarea : „înţelegeţi ce zile
importante probleme ale contemporaneităţii. In periculoase trăim, veniţi In rlndurile celor ce luptă Prieteni de pe cele două emisfere, jjjj
această cuvlntare, oamenii tuturor continentelor pentru dezarmare şl pace'.
găsesc răspunsul clar la problemele majore care-i Discuţiile, dezbaterile şi hotâririle adoptate de Ne-aflăm acum la poarta noii ere. ’ :;S
frâmintâ In ce priveşte găsirea unei căi reale congres demonstrează că forţele păcii din lu
spre pace. mea Întreagă sînt In creştere. Istoria n-a cunoscut Ţărm însorit se-ntinde-n faţa noastră -
Participanţii la congresul de la Moscova au tncâ o asemenea unitate, un număr atit de mare Şi zarea sus şi marea {os, albastră. ^
adresat popoarelor un mesa) în care cheamă pe de oameni cu convingeri diferite, dar sudat de Să ne desprindem, îndrăznind un salt r
toţi cei ce iubesc pacea sâ-şi unească eforturile năzuinţa de a prelntlmpina un nou război, cum Spre viitor, pe ţărmul drept şi-nalt.
In vederea preintîmpinârii unui nou război. In ve s-a întimplat la recentul congres de la Moscova. Ostaşi ai păcii — frunte lingă frunte
derea apărării şi menţinerii păcii. Calea sigură Fie că le place sau nu, aţiţâtorli la război tre
spre atingerea acestui scop o constituie Înfăptui buie să bată In retragere, să ţină seama de voin Putem păşi prăpastie şl munte.
rea dezarmării generale şi totale, care In zilele ţa popoarelor. Putem conduce navele astrale
noastre a devenit o necesitate imperioasă şi tot De la tribuna congresului, delegaţia ţârii noas Pe-ntinsele făgaşuri siderale
odată pe deplin posibilă... „Sîntem ferm convinşi tre a făcut să răsune din nou in faţa întregii lumi Şi lesne ni-i s-aducem In sahare îj>
— se arată In Mesajul către popoarele lumii a- dorinţa fierbinte de pace a poporului nostru.
dresat de Congresul mondial pentru dezarmare şi Hotâririle Congresului mondial pentru dezarmare Surts de holde, fructe şi izvoare.
pace de la Moscova — că dezarmarea este na generală şi pace de la Moscova vor găsi spriji Prieteni de pe cele două emisferă ‘
numai vital necesară, d şi posibilă. Ieri, ea a fost nul fierbinte al milioanelor şl milioanelor de oa Să împlinim chemarea noii ere I
visul celor mai luminate minţi ale omenirii. Astăzi, meni de pe toate paralelele şl meridianele pâmln-
dezarmarea a devenit o sarcină practică pentru CONSTANTIN MUNTEANlT
înfăptuirea căreia trebuie să lupte fiecare din tului, deoarece pacea, dezarmarea şl preîntîmpina-
tre noi”. rea primejdiei unui nou război, sint năzuinţe
Congresul mondial pentru dezarmare generală scumpe întregii o meniri. M rwraM t Maura- -s»--
