Page 18 - Albina_1962_07
P. 18
LECŢII
! SI LECŢIA
I CIMPULUI
lua de iulie e cea mai lat la fiecare brigadă panoul
lungă zi de lucru. La 5 fruntaşilor. La Începutul zilei do
dimineaţa se pleacă lu muncă numele lor se crflă trecut
cimp ca camioane, re aici cu cretă. Reţin din loaia vo
morci, căruţe. Unele bri lantă : „Atribuţiile lucrătorilor
găzi au de bătut cale. de pe combină: 1) să veghez*
De la sediul gospodă ca griul să nu iasă in plea
riei colective pină la vă sau cu buruieni; 2) să nu
cca mai Îndepărtată bri râminâ griu neiecoltat in arma Crainicii staţiei de radioficare din comuna Cudalbi, regiunea
gadă stat 18 kilometri. combinei; 3) să controleze şi să Galaţi transmit veşti din gospodăria colectivă.
Aproape zilnic, cu aceleaşi mij sesizeze mecanicului fiecare nere
loace de transport şi la aceiaşi oră gulă sau defect ivii Ia maşină, etc".
pornesc spre cimp directorul cămi Cei de pe combină au răspundere O lnifmplare firească şi pe de _fnttrzierea recoltării cu 4.5 ă l»
nului cultural, Alexe Anghel şi bi sporită. Ei lucrează şi se autocon- plin posibilă care a venit să con Înseamnă o pierdere de 300-400 kg.
bliotecarul comunal, Gheorghe Bra- troleazâ in acelaşi 1împ. Cine tace firme faptul, că loaia volantă, prim gria la hectar?
şoveanu. Oare un director de Întocmai aşa a aliat drumul spre ire altele, creşte lruatasL Cind oamenii aud aşa ceva in .
cămin trebuie să plece la cimp panoul de onoare. Ieri au (ost fra faptul dimineţii, nu uită şi muncesc
chiar aşa o dată cu zorii ? Anghel ţii Minea Dumitru şi Minea Gică. ttCe»i pe cimp
toată ziua cu mat multă grijă şi a-
Alexe ne explică că momentul cel Drapelul a trecut a doua zi la Ion tonţfe. La gospodăria colectivă dfn
mai bun acesta e. Din clipa cind Damian din brigada a nl-a, avind să intre in hambar1* Săveni timpul de recoltare al pă-
ajung la cimp plnâ se ridică rouă in echipă pe Ion Soare, Iile Caţâ, loasetor s-a redus in acest an cu o
de pe holde, trece cam o jumătate Constantin Profirescu şi Gică Băr- leala a circulat toată săptamină, deşi suprafaţa cultivată
de ceas. Şi In timp ce brigadierii zoi. Recoltaseră 16.035 kg. Şi lată ziua printre colectivişti cu griu este sacri mare...
pun la punct ultimele amănunte de în curlnd drapelul poposind la bri fiindcă ea exprima des
organizare, activiştii culturali scot gada a Il-a, ia Luca Bucur şl soţii tul de înţelept, o reali In ziua următoare, II surprindem
din buzunar o broşură sl citesc din Mărculeştean. Cantitatea recoltată: tate şi anume cea mai pe bibliotecar la cimp citind un
•a oamenilor acolo pe Ioc. 16.311 kg. Drapelul e decernat cu apropiată de ei. Cu alte scurt articol despre: „Culturile
solemnitate. Lui Luca Bucur şi celor cuvinte: „strîngeţl In Atble, ca rezervă importantă In
sporirea producţiei de furaje*. Axe
Un drapel flafură din echipă le-au cintat un cintec grabă recolta, dar şi cu
pe pofta Inimii însăşi Solniţa grijă şi nu lăsaţi nici de combătut părerea unora car#
pe combină Comau, tovarăşa lor de muncă din pai In urmă. Aşa o s-o spun că e tîrziu să mai semeni po
brigadă ş! solista căminului cultu avea pe tontă In hambar". Biblio rumb după strîngerea griuInL
„Dacă taci treaba asta in 5-6 zile
— — ---- drapelul de întrecere ral. Plonierd au dansat In jur, tecarul sosit la cimp întăreşte de Ia recoltare — le explică et —
in companie. Unde *e zicala cu azgumenie noi, spicuite
solul are încă suficientă umiditate,
r t * ailâ el se şlie că acolo membrii brigăzii, chemaţi act de din cărţulii. Astfel se naşte la taja iar Insâmlnţaxea porumbului este
I ivi s-a recoltat cel mai mult acest mic moment artistic, Q pri locului, cu totul spontan, o rubrică oportună". în cele din urmă se
I \ t\ Şi iârâ risipă. Strîngerea veau admirativ. Cum să nu jlndu- vorbită. „Ştiaţi că...* pa care o re
■ ” r v recoltei la Săvenl-Fe- ieşti după drapel ? latăm în cele ce urmează. «Sscutâ despre balanţa furajară.
teşti se face după date — Mi-au căzut ochii din intim- Ştiaţi că— 3 spice nestrfnse de Abia intors in sat, bibliotecarul
aproape exacte, iârâ plare pe Maria Niţu — povesteşte pe fiecare metru pătrat de mirişte pregăteşte expunerea de mîine :
nici o pierdere. Lucrul înseamnă o pierdere de 25 kg. de „Foloasele contractărilor cu statul
este pe deplin posibil Anghel Alexe. După citirea foii griu la hectar ? şi suplimentarea lor din surplusul
dacă griul se recoltează iu cunos volante am văzut-o rămasă pe gîn- .„dacă din fiecare spic se pierde de producţie". I s-a pus azi o între
cutul moment de pirgâ, dacă ma duii. Lucra atunci la machinâ, la un bob, pierderea de boabe de pe bare la cimp in legătură cu a-
şinile sini puse la punct, iar munca curăţatul griului. Se vede treaba un hectar este de 150 de kilo ceasta. Şl după cum se vede, nu o
lasă iârâ răspuns.
echipelor de asemenea. De aşa grame ? Raportat Ia suprafaţa gos
ceva se ocupă şi loaia volantă, re c-a înţeles multe lucruri din lectura podăriei noastre, asta înseamnă
dactată de căminul cultural din tăcută pentru că a doua zi a cerul cam 24 de vagoane... Dincolo de un simplu
chiar zina de început a campaniei să fie trecută Pe combină. Peste —prin recoltarea la timp se evită fotomontaj
ca şi in cele următoare. Tot prin Încă o zi ora cu toată echipa pe pierderea a 150-200 kg. griu la
grrtja căminului cultural s-a insta panoul fruntaşilor. hectar ? tivim un fotomontaj
realizat de câmlnnl cul
tural pe problemele sec
torului avicol. Ilustraţia
volantă, la gazeta de perete, în programul fotomontajului nu i alea
brigăzii ? Ar putea. Dar cine să le consem să Ia înfimplara. Direc
neze ? Cine ? torul căminului a vizi
tat In repetate rtnduri
In interiorul bibliotecii comunale sînt 18 sectorul, a ajuns să cu
grade Celsius Adie şr un curent uşor, ca noască specificul mun
o briză, care se joacă in perdeluţele de cii de aici.
mătase. încăperea este perfect izolată din — 5e petrece acolo un interesant
punct de vedere acustic şi termic. Nu a- fenomen de adaptare — ne spune
junge pină aici nici duduitul combinei, corectorul. — „Puii Rhode Island
nici mugetul vacilor, nu pătrunde nici sînt mai mari ca In alţi ani, mai
arşiţa, Aşa cum pare că n-a ajuns nici viguroşi şi mai rezistenţi. E conse
vestea despre începutul recoltării. Soarele cinţa în primul rînd, a îngrijirii şi
e sugerat doar de numele bibliotecarei. O hrăniţii ştiinţifice*. Şi aşa este intr-
cheamă lordana Soare. Interiorul este atît adevăr. Programul la sectorul avi
de îmbietor că nu te mai lasă să pleci. col începe la 4 dimineaţa şi »ftr-
Ceea ce s-a şi petrecut in mod fatal cu şeşte tot Ia 4 dimineaţa, a doua zi.
lordana Soare. Aşa că în timp ce combi Cele 33 de colectiviste de aici lu
nele tund cîmpul mărunt şi în urma lor crează prin rotaţie, ziua şi noap
colectiviştii ară şi seamănă plante de nu tea. O parte însemnată din co
treţ, bibliotecara, zilnic la umbră, are ur rnoasa gospodăriei se ailâ In mina
mătorul program : Ora 8 dimineaţa— în lor. După scoaterea păsărilor din
cimp e de 38 grade
emperatura maximă la
T Celsius. tocmirea situaţiei pentru ziua de ieri, ora 9 — pregă puiemiţâ se vâruieşte zilnic. Vă
coteţ
ruitul e obligatoriu. „într-ua
tirea recenziei la romanul „Mama". De la 9 la 13 —
Miriştea, cu galbenul ei de pai îţi răsfrînge împrumut de cărţi, ordine în fişier, lectură personală, curat, proaspăt văruit nu se
în oehi şi căldura şi lumina cu care o potopeşte soa (romanul preferat „Alitet pleacă în munţi"). La ora 13 incuibă bolile, — ne asigură o în
rele. La „umbră" lucrurile stau mai bine. în pauze, grijitoare mal veche. Fotomontajul
oamenii se duc Ia liziera de salcîmi să tragă un fum. — masa. A doua zi, nou în universul bibliotecarei, conţine imagini şt Îndemnuri pen
Nu se aştern Ia taclale fiindcă după zece minute por apare o dimineaţă de basm. Se citeşte „Lebedele" de tru prevenirea bolilor prin vacci
nesc din nou care încotro. Dar în acest timp se Andersen. nări la timp, pentru creşterea inten
pot afla multe, se poate întocmi, stînd aşa în picioare, — Ştiţi povestea ? — mă întreabă. Şi cum n-o ştiu, sivă a puilor, pentru mărirea pro
o mică cronică, un buletin al campaniei. Nu numai
că se poate, aş zice, dar că şi trebuie fiindcă-i păcat îmi spune despre nişte feciori de crai transformaţi de ducţiei de ouă şi de carne de pa
să nu fie ştiute asemenea fapte. Ne aflăm pe aria nu ştiu ce blestem în lebede, care la apusul soarelui săre.
gospodăriei colective din comuna Romanu-Galaţi. redevin oameni. In scurtă vreme crescătoria a-
...„Pe 150 de hectare — anunţă inginerul agronom ceasta de proporţii va depăşi
— producţia medie de grîu depăşeşte eu 400 kg. la — Dar momentul ăsta — vezi mata — trebuie să-i
hectar pe cea planificată. Lotul semincer a dat 3.000 găsească cu picioarele pe pămînt, că altminteri pieă_ numărul de 43.000 capete planifi
kg. la hectar. Vedeţi ce înseamnă agrotehnica ?"... La „Picioarele pe pămînt* 1 Vai cum ţi se mai potri cai* in acest an. Şt Ia un aseme-
cele două arii se fac amenajări pentru treieratul şi neo electiv mi s* semnalează In
pe timpul nopţii. Durata treierişului se va scurta cu veşte — mă gîndesc, uitîndu-mă fix la bibliotecară... prezent nici un caz de îmbolnă
şase zile... S-a început în mirişte semănatul porumbu Afară combinele au mai atacat încă 100 hectare, vire.
lui furajer... De aici ne duce gîndul spre sectorul la grajduri viţeii cresc mari, la sectorul viticol se
E m merit al colectiviştilor de
zootehnic. îngrijitorii de vaci au toţi angajamente in obţin, de asemenea, succese. Dar cine să le consemne
aici. pe care H consemnăm cu
dividuale afişate la vedere în perete. Constantin Sur- ze, cine ? mare plăcere, directorul căminului
du s-a angajat să obţină 3.500 litri pe cap de vacă Din 22 iunie bibliotecara care girează şi conducerea
N faţă de 2.600 planificaţi, Ion Stanciu 2.900 litri în in textul cel no* al brigăzii, iar
căminului cultural n-a mal văzut cîmpul, nici cîmpul noi fa pagina de lafâ a revistei.
loc de 2.500. Iar Lică Ionel, îngrijitor de tineret bo pe bibliotecară.
vin, face două zile-muncă într-o zî, datorită creşterii V. TOSO
Şt nimeni n-a susţinut şi, curios, nici bibliotecara,
rapide în greutate a viţeilor pe care îi are în grijă. cum că el, cîmpul, n-ar avea nevoie de... Soare;
A r putea sta faptele astea pe un panou, pe o foaie
