Page 19 - Albina_1962_07

Qălusavii

Poarlă-n iuga lot arome largi de pline
Se-nmlâdie-ntr-una biciuiţi de soare.
Fulgerată mina alergînd pe strane
Nu mai poate dansul să-l coboare.
Snopii sar în braţe şi ta fel fecioare
înlr-un rls de clopoţel copilăresc t
Cîtu-i colectiva, s-or ciocni paham
Căci ninsori de aur tot mai tare cresc—
ION CRINGULEANU

* Da jur-împrejur, aici a prins contur şl grupul
ne privesc portre­ tot mai numeros, mai entuzi­
tele unor iluştri ast al cursanţilor la învăţă-
oameni de ştiinţă mintul agrotehnic de masă.
şi cercetători pe Şi, in ciţiva ani, nu mai La gospodăria agricolă colectivă Celei, raionul Corabia, treierişul este în toi
degetele mîinii,
mulţi decît
tărîmul progresu­
a lui : Timiriazev, ajuns să depăşească 30.000
a
zestrea
casei-laborator
lei, iar producţia
Ion Ionescu, de la medie de Intr-unui din cele mai Am vizitat şi celelalte
II Brad, Miciuria. porumb boabe s-a ridicat la pitoreşti locuri de la laboratoare: de cultu­
rai Toţi aceştia, piuă Acest succes l-a adus gos­ marginea Orşovei, acolo ra dudului, de creştere
peste cinci tone la hectar.
şi ameliorare a albine­
unde Cerna îşi revarsă
nu de mult, erau
necunoscuţi ţăra­ podăriei colective din co­ apele în Dunăre, se află lor etc. In felul lor, fie­
nilor de aici. A- muna Plopu, regiunea Galaţi, staţiunea experimentală cricicola care sînt interesante.
A cum se intilnesc cinstea de a li citată în sericicolă-apicolă cunos­ n oi: omcros-
Raportul
prezentat de tova­
zilnic, tntr-un iei
numele de DE PE MALUL CERN E/ aparate'
cută sub
iiresc, ca şi cum răşul Gheorghe Gheorghiu- sericicola de pe malul --------" - coape care măresc de
s-ar cunoaşte şi Dej la Consfătuirea pe ţară Cernel. Zăreşti de de­ 1.200 ori, diferite ma­
ar conlucra de a fruntaşilor agriculturii noas­ parte zidurile de piatră care înconjoară o su­ şini, instalaţii frigorifice, termostate, dinamo-
cînd lumea — în tre socialiste. prafaţă de vreo 5 hectare — cîmpul experi­ metre, balanţe de torsiune etc.
acest cadru al e- S.044 kg. de porumb boabe mental — iar în interior „castelul" — sediul Dintre toate, hala de înfluturări (de prelu­
prubetelor, probe­ la hectar tn teren neirigat, staţiunii. crare a seminţele»- de viermi de mătase) e
Din afară, nici un zgomot nu trădează ac­
lor de soluri, mu- atît a fost producţia în medie tivitatea intensă ce se desfăşoară în curtea cea mai mare. Aici sint aduse gogoşile tutu­
ror crescătoriilor — circa 15—20.000 kg. Cam
E lor de plante din Cit va fi la toamnă 7 Răs­ şi în interiorul clădirii. Dincolo de ziduri ducerea seminţei industriale, iar restul se
lajelor şi mostre­
obţinută la Plopu
1961.
33 la sută din gogoşi sînt alese pentru pro­
casa-laborator a
însă, doi cercetători pasionaţi — soţii Marin
punsul colectiviştilor e sigur:
gospodăriei
co­
obţine din eie frumosul fir de borangic.
cieni şi doi laboranţi, desfăşoară o febrilă
lective cel puţin cit in anul trecut. şi Eufrosina Craiciu, ajutaţi de cîţiva tehni­ usucă şi se trimit filaturii din Lugoj, care
„Drum
Nou". învăţăceii inginerului Mun- muncă ştiinţifică de cercetare a biologiei Plantaţiile staţiunii sînt vestite. Pe ele sînt
De aici, din a- teanu cunosc pe de rost viermilor de mătase, de producere a celor experimentate diferite soiuri de dud în di­
ceastâ casă-kt- întreaga listă a lucrărilor mai valoroase soiuri de dud şi de elaborare ferite forme de plantare. Prin culturile in­
borator perfect u- a unor metode eficace de întreţinere a fami­ tensive se urmăreşte ca pe o suprafaţă mică
tilată, începe şi minuţios efectuate in temeiul liilor de albine în stupi tipizaţi. Parcă nu-ţi să se cuprindă un număr mare de duzi, care
istoria marilor re­ cărora, din mina de aur a vine să crezi şi totuşi staţiunea aceasta obţi­ să dea o producţie ridicată de frunză intr-un
colte de porumb tarlalelor cu porumb, se va ne o treime din producţia de seminţe de timp scurt
obţinute in ultimii viermi de mătase a ţării. Cu sămînţa produsă Soţii Craiciu au obţinut rezultate frumoa­
ani la Plopu. Tn extrage negreşit roada scon­ intr-un an de sericicola de pe malul Cernei se şi aici. Ei au realizat un soi de dud cu o
1956, a venit aici tată. Astă-vară, s-a arat se acoperă necesarul creşterii viermilor de frunză care pe lingă faptul că atinge 18 cm.
un tinâr inginer la 30—35 cm. adincime. mătase în regiunile Banat, Crişana şi Ol­ lungime, e rezistentă şi are calităţi nutritive
agronom, proas­ Fiind Întreţinută plnă in tenia. deosebite.
păt absolvent al toamnă prin discuiri şi cul­ Ingineşul Marin Craiciu împreună cu so­ Cit despre stupină... In 1961, la Expoziţia
institutului. Nume­ ţia sa Eufrosina, lucrează cu sîrguinţă de internaţională de la Erfurt (R.D.G.), mierea
le lui va putea ii tivări, arăturii 1 s-a mărit mai bine de 17 ani, zi de zi, în această aşe­ de albine a staţiunii a luat medalia de aur.
citit curînd pe coperta unei capacitatea de reţinere a zare ideală pentru cercetări ştiinţifice. D. MINCULESCU
broşuri aliată în lucru apei. înainte de insâminţari, — Dintr-un singur gram de ouă ies cam
la Editura Agro-Silvlcă. U terenul a mai fost lucrat de 1.500 viermi de mătase — ne spune inginerul.
cheamă Nicolae Munteanu Dintr-un kilogram — 1.500.000 viermi. Ei pro­
şl are o pasiune : cultura po­ două ori cu cultivatorul duc vreo 3.000 kg. gogoşi. Exprimîndu-ne
rumbului. Aceasta este de urmat de grapă. Pe lingă gu­ plastic, asta înseamnă 300 kg fire de mătase
naturală sau... 3.000 m.p. ţesături.
altfel şi tema broşurii sale noiul de grajd, au fost în­
în curs de apariţie. Iar isto­ corporate 85 tone de super- In staţiune se fac cercetări pentru obţine­
ria broşurii începe toi de rea de noi rase de viermi de mătase hibrizi
aici, din casa-laborator. fosfat şl azotat de amoniu. simpli şi dubli. Se studiază şi se elabo­
Iată cum s-au petrecut lucru­ Nu s-a folosit dectt sâmtnţâ rează metode noi de alimentaţie şi creştere.
rile. dublu-hibrldâ din generaţia Pe lingă creşterile experimentale, în staţiune
In 1956, casa-laborator nu I, a cărei productivitate a se fac şi selecţii pentru obţinerea seminţei
exista. de elită. Aceasta se realizează in urma unei
Tlnârul inginer era la fost verificată şl in G.A.S.- selecţiuni riguroase, cu ajutorul unor aparate
primii paşi in practica pro­ uriie vecine. Crusta şi buru­ fine, de precizie. Cit de greu se obţine acea­
ducţiei agricole. ienile au iost distruse in stă sămînţă, reiese şi din exemplul următor:
dintr-un kilogram de sămînţă industrială,
In ce priveşte agroteh­ faşă prin trei praşile meca­
nica porumbului, şi in gene­ nice şi manuale» doar 3 la sută reprezintă sămînţa de elită.
Cit despre sămînţa industrială, aceasta se
ral a vegetalelor, colecti­ obţine din gogoşile produse tn crescătoriile
viştii erau şi ei la primii Iar lista, cupprlnzind Încă o
paşi. Abia se convingeau de praşilâ — una mai mult faţă din raza raioanelor Orşova, Moldova Nouă
şi Caransebeş, care aparţin tot de sericicolă.
caracterul dăunător al muşur de anul trecut — se încheie
roitului. Auzeau pentru prima ea polenizarea suplimeaUză. Vizităm staţiunea. Laboratorul de creş­
dată de densitatea optimă, tere a viermilor de mătase. Pe 40 de paturi
de polenizare suplimentară Aceasta e mina de aur de suprapuse stau aşezaţi 150.000 de „meşteri ţe­
la coardă. Despre toate la Plopu. Pe 800 de hectare, sători" — numeroase rase şi tipuri de viermi
acestea au Începui să afle peste 5600 kg. de porumb de mătase ce se experimentează aici.
In primitoarea casâ-labo- boabe la hectar. Un tren oa — In trei zile — ne spune inginera Eufro-i
rator pe care inginerul, ajutai şina Craiciu, fiecare vierme de mătase „toar­
temeinic de conducerea co­ patru sute de vagoane I ce" un fir lung de._ 1.000 metri. La un loc
lectivei în frunte cu comu­ meşterii noştri „fabrică" un fir de 150 milin
niştii, o înzestra stăruitor ca a ANATOL «ane metri I Aşa-i că gini neîntrecuţi 7.
tot materialul necesar. Tot
i 5 * ' . , ' r i i sM *waţm ş g f& tto I
ir* ■*0$:’’.* •ţjŞţr&pSt'S? Şf V * s* r* S - ţ - * 1 'An de o » sporesc cunoştinţele
** JTÎ *_ ■ *11 !ş.i agrotehnice ale colectiviştilor.
! . ♦ * , * f , •*** &: In acest scop un rol însemnat
, st Ia '*•>, ? » »•*'’* > - ; îl au casele-laborator. In fo­
f*d,. i n i + tografie: un grup de colecti­
* :!■ S* *"* : vişti din Hărman, regiunea
Braşov, ascultînd cu atenţie
explicaţiile inginerului despre
soiurile de gr iu cele mai pro­
ductive..
S t S M W -M ţ
Au pornit tractoare­
le pe mirişti. In ur­
ma lor intră semâ-
nătorile. Colectiviş­
tii din Vişina Veche,
regiunea Oltenia, vor
semăna în acest an
o mare suprafaţă de
teren cu porumb fu­
rajer.