Page 2 - Albina_1962_07
P. 2

UN SCHIMB DE EXPERIENŢA
                                                                                                                                                 I

                                                                                 Foaia  de  întrecere  e  un  mic  bu­  spre  ce  le-a  vorbit  conferenţiarul,   N
                                                                               letin  al  lucrărilor,  cu  atît  mai  au­  unii  au  răspuns  scurt :   „Despre
                                                                               dă.  La  întocmirea  foii  colaborează  conferinţei,  în  cîteva  cuvinte  sim­ T
                                                                               tentic  cu  cit  se  naşte  aici  pe  braz­ munca  noastră”,  dînd  în  acest  fel,
                                                                               strîns  cele  două  cadre  didactice  şi  ple,  cea  mai  mare  notă.
                                                                               brigadierul.  Din  colaborarea  aceas­  Titlurile  viitoarelor  conferinţe  au   R
                                                                               ta  rezultă:                    fost  stabilite  în  urma  unui  sondaj
                                                                                 1.  specializarea  treptată  a  cadre­  făcut  de  colectivul  de  conferenţiari   E
                 Cam  o  dată  Ia  trei  luni,  prin  gri­  portanţa   economică  a  sectorului  lor  didactice  în  problemele   pro­  în  rîndurile  colectiviştilor.  Iată  cî­
               ja  Casei   raionale  de  cultură  din  zootehnic,  despre  misiunea  îngriji­  ducţiei ;       teva :  „Mărirea  efectivului  de  ani­
               Buzău,  activiştii  culturali  din  două  torului  ca  şi  de  datoria  sa  de   a   2.  atragerea  —  tot  treptată  —  a   male” ;  „Legumicultura  —  ramură
               comune  ale  raionului  fac  schimb  păstra  ca  pe  ochii  din  cap  averea  brigadierilor  şi  şefilor  de   echipă   rentabilă” ;  „Disciplina  în  muncă—
               de  experienţă.   Vin  în  această  zi,  pe  care  i-o  încredinţează  gospodă­ spre  treburile  căminului  cultural.  datorie  de  căpetenie  a  colectivişti­  C
               pregătiţi   pentru  a  face  referate,  ria.                     De  fiecare  dată  sînt  menţionaţi   lor”.  Tehnica  redactării  conferinţe­  w
                                                                                                               succesul  lor  am  putea  face  de  pe  A
               directorii  de  cămine  din  comunele                           fruntaşii.  Auzim  numele  lui  Gheor-   lor  am  descris-o  mai  sus.  Despre
               gazdă  şi  oaspete,  bibliotecarii,  con­                       ghe  Petcu,  Măiţă  Ghiveci,   Vasile
               ferenţiarii  şi  chiar  preşedinţii   de                        Sandu.                          acum  pronosticuri.
               sfaturi  populare  care,  după  cum  se                                                                                          M
               ştie,  sînt  direct  interesaţi  în  buna   In  întreg  raionul  Buzău  ia  ex­  Informările  la  cîmp  şi  foaia  de
               desfăşurare  a  activităţii  culturale.  tindere   această  formă  de  muncă   întrecere  marchează  de  la  un  nu­  &e de e<mcăo2jo  I
                                                                               măr  la  altul  multe
                                                                                                  transformări
               Comunele  sînt  alese  cu  chibzuială.  culturală,  aplicare  pe  plan  local  a
               In cazul  de faţă,  Cîndeşti  are expe­  unei  preţioase  metode  din  expe­  petrecute  în  conştiinţa  colectivişti­
               rienţă  mai  îndelungată  şi  o  gospo­  rienţa   cluburilor  colhoznice   din   lor.  Aşa  se  explică  faptul  că  la  ur­  Discuţiile  participanţilor  au  fost   N
               dărie  colectivă  în  plină  dezvoltare.  Uniunea  Sovietică.  Caracterul  com­  mătoarea  revenire  a  „lectorilor”  la  nivelul  acestei  zile  bogate  în  im­
                                                                               brigadierul  Constantin  Costache  ii
               La  Pleşcoi  gospodăria  colectivă  a  plex  şi  eficacitatea  ei  din  punct  de               presii.  Redăm  spicuiri  din  ele.  E
               luat  fiinţă în primăvară.  Ea benefi­  vedere  educativ,  explică  îndeajuns   roagă  pe  învăţători  să  adauge  pe   Ion  Mocanu,  profesor,   Cîndeşti,
               ciază  Insă  de  experienţa  gospodă­  larga  răspîndire  pe  care  o  are,  pre­  lista  nuntaşilor  pe  Potîmiche,  pe
               riilor  mai  vechi.  Mijlocul  de  trans­  cum  şi  aprecierile  din  partea  co­  Ştefan  Moise,  pe  Gheorghe  Duţă  şi  apreciind  referatele:  „Nu  s-a  po­  L
               port  al  acestei  experienţe  este  că­  lectiviştilor.   Directorul  căminului   pe alţii. Dar şcoala cîmpidui cu lec­  menit  nici  un  cuvînt  despre  forma­
               minul  cultural.                cultural  din  Cîndeşti  şi  ceilalţi  vor­  ţiile  ei  inalte,  acţionează  şi  asupra   ţiile  artistice.  Ele  n-au  oare  nici   E
                 In  sala  de  şedinţe  din   Pleşcoi  bitori  au  arătat  că  „lectorul,  prin   „lectorilor”  înşişi.  Ei  au  îndrăgit   un  cuvînt  de  spus  in  campanie ?”
               pot  fi  văzuţi  In  clipa  aceasta  lao­  mobilitatea  lui,  e  un  mijloc  cum   munca  aceasta,  şi  e  inutil  să  spu­  Voci  din  sală :  Just!
               laltă  activişti  culturali,  cadre  di­  nu  se  poate  mai  indicat  pentru pe­  nem  că  nici  unul  n-o  uită.   Fapt
               dactice,  brigadieri  din  gospodăriile  rioada  lucrărilor  de  vară.  Şi  fimd   care  reiese  şi  din  următoarea  mică   „La  noi,  colectiviştii,  preocupaţi
               colective.   întîlnirea  are  un  strict  vorba  aici  de  un  schimb  de  expe­  întîmplare.   în  timpul  concediilor   de  folosirea  apei  Buzăului  pentru   D
               caracter  de  lucru,  dar  ea  degajă  rienţă,  vom  da  şi  cîteva  detalii  de   de  vară  care  coincid  cu  perioada   irigarea  întregii  suprafeţe  de  gră­
               şi  un  aer  festiv.            ordin  tehnic.                  de  vîrf  a  lucrărilor  campaniei,  în­  dină,  au  găsit  un  ajutor  preţios  în
                                                La  fiecare  din  cele  şapte  brigăzi   văţătorii  din  Cîndeşti  au  avut  grijă   echipa  de  teatru. Orientată  la timp,   I
                                               ale  gospodăriei  colective  din  Cîn­  să-şi  eşaloneze  astfel  plecările  in­
                                               deşti,  se  deplasează,  după  un  pro­  cit  activitatea  culturală  la  cîmp  să   echipa  a  pus  in  scenă  piesa  „Risul   N
                                               gram  întocmit  potrivit  cu  cerinţele   nu  sufere.           pămîntului”.
                 Cu  totul  intîmplător,  Gruia  Nicu-   căminului  cultural  şi  ale  şcolii,  cîte            Manole Mircea, învăţător, Pleşcoi:
               lescu,  preşedintele  comitetului  exe­                          Semnificativ,  nu ?           „Planul  săptămînal   al   activităţii
               cutiv  al  sfatului  popular  din  Cîn­  două  cadre  didactice.  Frecvenţa
               deşti  a  fost  cîndva  şi  director  de  deplasărilor  Ia  cîmp  este  în  medie              culturale,   defalcat  din  cel  lunar,   C
               cămin.  Multe  noţiuni  îi  sînt  ca  a-  de  14  pe  lună.  Cadrele  didactice    ăO&â&Oci.   nu  poate  fi  socotit  util  şi  valabil
               tare  familiare.  Dar  chiar  de  n-ar   sînt  repartizate  ţinîndu-se   seama                 bleme  care  se  ivesc  pe  parcurs.  Lu­ î
                                                                                                              dacă nu  ţine  seama  de multele  pro­
               fi  fost  director,  tot  le-ar  fi  cunos­                      In  capitolul  acesta  învăţăm  de
               cut,  —  ne  asigură  el.  Un preşedin­  de  preferinţele  fiecăruia.  La   bri­  la  gazdele  mai  tinere.   Colectivul
               te  de  sfat  trebuie  să  ştie  rostul  că­  gada  întîia   din   cultura  mare  îi           cru  pe  care  îl  şi  facem  punîndu-1   N
                                                                               de  conferenţiari  din  Pleşcoi  ne  co­
               minului  cultural  şi  să  se  bizuie  pe  aflăm  pe  învăţătorii  Dumitru  Băl-               la  începutul  fiecărei  săptămîni  în
               el.  La  întîlnirea  din  Pleşcoi,  Gruia   tăceanu  şi  Mihai  Grigore.  Primul  a   munică,  prin  gura  responsabilului   acord  cu  situaţia  la  zi  a  gospodă­
               Niculescu  a  ţinut  referatul:  ..Con­                         său,  Chira  Dima,  lucruri  pe  care                            D
               tribuţia  muncii  cultural-educative   făcut   informarea  politică  asupra   ceilalţi  le  ascultă  şi  le  cîntăresc  cu   riei  colective”.
                                                                                                                Constantin  Costache,  brigadier  la
               la  întărirea  continuă  a  gospodăriei   problemelor  internaţionale.  A  ur­  atenţie.                                         E
               colective”.  El  a  captat  atenţia. Avea   mat informarea despre :  „Vizita  de­  La  conferinţa  din  29  aprilie,  ţi­  gospodăria  agricolă  colectivă  Cîn­
               o  calitate  de  bază :  fiecare  paragraf   legaţiei  de  partid  şi  guvernamenta­  nută   la   căminul   cultural   din   deşti :  „A  crescut  simţul  de   răs­  Ş
               rezuma  o  activitate  interesantă.  Se   le  a  Uniunii  Sovietice  în  ţara  noas­  Pleşcoi,  au  participat  200  de  colec­  pundere  al  colectiviştilor.  Văd  eu
               revenea  frecvent  în  referat  asupra   tră”.                  tivişti,  cu  toate  că  ea  n-a  fost  ur­  asta  după  cum  participă  la  muncă.   T
               atribuţiilor  comitetului  executiv  al   Mihai  Grigore  a  vorbit  despre:                   Fac  lucrările  la  timp,  iar  culturile
                                               „Mai  multe  praşile,  mai  multă  pro­  mată  de  obişnuitul  program  artis­  sînt  acum  „brazdă  curată”,  nu  îm-
               sfatului  popular  în  legătură  cu                                                                                               I
                                               ducţie”.  (Oamenii  se  aflau  taman   tic.   Tema  conferinţei:  „Întărirea   buruienite  cum  se  mai  întîmpla  în
               munca  culturală.  Anul  trecut   în
                                               la  o  astfel  de  lucrare).  Totul  n-a   economică  şi  organizatorică  a  gos­  alţi  ani.  Vă  mulţumim  tovarăşi  lec­
               comuna  Cîndeşti  activitatea  cultu­                           podăriei  —  factor  important  pen­
               rală  a  fost  analizată  în  trei  sesiuni   durat  mai  mult  de  zece  minute.              tori  pentru  învăţăturile  pe  care  ni
                                               La  urmă  s-a  citit:           tru  creşterea  bunăstării  colectiviş­  le  daţi  la  cîmp.  Din  partea  noastră
               ordinare  ale  sfatului  popular  şi  în
                                                                               tilor”. Redactorii conferinţei au fost   o  să  aveţi  tot  sprijinul".  Ş
               şapte  şedinţe  de  comitet  executiv.                          învăţătorii  Florea  Vlădoiu,  Mircea
               Au  păstrat  obiceiul  şi  anul  acesta.   tjj& Q AXl/ d e Z w tk e e e / c e                    Cornelia  Marinoiu,   învăţătoare,   I
                                                                               Manole  şi  Maria  Cristian,  care  au
               Analiza  se  face  de  fiecare  dată  pe                                                       Cîndeşti,  (face  o  propunere):  „Mă
                                                                               luat  legătură  în  prealabil  cu preşe­  gîndesc  că  ar fi  util  să  consemnăm
               probleme.   De  pildă :  „activitatea   Ea  cuprinde  situaţia  succintă  a  dintele  gospodăriei  colective,   Şte­
               culturală   în  sprijinul   dezvoltării                                                        cu  regularitate  eficienţa  unei  ac­
                                               lucrărilor  la  zi  şi  o  privire   spre  fan  Antonică  şi  cu  Harea  Boris,   ţiuni  sau  a  alteia  întreprinsă  pe   P
               zootehniei,  legumiculturii,  pomicul-   cele  ce  vor  urma.  Se  accentuează  inginerul  agronom,  oameni  cu  o
               turii",  fără  însă  să  se   neglijeze                                                        plan  cultural-educativ,  prin  măsu­
                                               asupra  culturilor  intercalate,  bos­  bogată experienţă  şi care vin de re­  rile care s-au luat la locul  de mun­  L
               problemele  de  sezon.  Ultima  dată                            gulă  cu  sugestii  preţioase.   După
               căminul  cultural  a  apărut  în  faţa   tan  şi  fasole  şi  rolul  lor  în  ridica­          că   şi  rezultatele  obţinute.  Ar  fi
                                               rea  rentabilităţii  la  hectar.  Mai  ci­  realizarea  conferinţei,  ea  a  fost  »             E
               sesiunii  la  9  mai.  S-au  dezbătut  a-                                                      pentru  noi  un  indiciu  de  felul  cum
                                               tim  despre  praşila  a  treia  mecani­  nunţată  prin  afişe  şi  elevilor  şco­  ne  desfăşurăm   activitatea  şi  tot­
               tunci  cu  precădere  problema  atitu­  că  la  porumb :  plivitul  şi  secări tul  lii.   Expunerea  făcută  de  Mircea
               dinii  noi  faţă  de  muncă,  combate­                                                         odată  o  satisfacţie”.           Ş
                                               la  lotul  semincer de grîu;  pregătiri  Manole  a  fost  interesantă  şi  atră­
               rea  rămăşiţelor  individualiste,  for­
                                               pentru  recoltarea  păioaselor.  gătoare.  Cînd  au  fost  întrebaţi  de­          V.  TOSO      c
               marea   conştiinţei  colectiviste  şi,
               fireşte,  contribuţia  muncii  cultural-
               educative  în  această  direcţie. Cităm                                                                                          0
               din  referat:  „Nu  a  fost  uşor  să-i
               convingem  că  redînd   agriculturii                                                                       j r   4  *             1
               terenurile  ocupate  cu  vie  hibridă,                                                              <  &%.   fi  A
               neproductivă,  gospodăria  foloseşte
               incomparabil  mai  mult.  Am  reuşit
               însă   printr-o   muncă   educativă                                                                         ,   i ' j ? r    <f  '>•:*. fi-'* . * y
                                                                                                                                             (f? yŞsy.ţfi.-M
               (s-au  folosit  mult  serile  de  calcule)
               să  le  explicăm  şi  să-i atragem chiar
               la  înfăptuirea  acestui  lucru”.
                 Realitatea  a zi:   50  de   hectare,
               slab  productive  cîndva,  sînt  plan­
               tate  cu  pomi  fructiferi  de  varietăţi
               superioare,   iar  alte  8  hectare  cu
               vie  nobilă.
                 La  ultima   sesiune,   brigadierul
               Mihai  Marinoiu  a  cerut  căminului
               cultural  sprijin.   Să-l   ascultăm:
               „De  ce  unii  colectivişti îngrijesc de
               vacile proprii de ţi-i mai mare dra­
               gul  şi  aceiaşi  ca  îngrijitori  de  vite
               la  gospodărie,  fac  treabă  demîntu-
               ială ?  Şi  l-a  dat  exemplu  pe  Gh.
               Vasilache,  care  mai  face  şi  risipă
               de  nutreţ...  „că  nu  dă  de  la  el”.
               După  sesiune,  căminul  cultural  a
               ţinut,  cu  sprijinul  organizaţiei  de
               partid  şi  al  comitetului  executiv,  o
               consfătuire  cu  lucrătorii  din  secto­  Gruia  Niculescu,  preşedintele  stalului  popular  comunal  Cîndeşti,  ‘dlscutind  cu  activiştii  culturali  şi  cadrele  di­
               rul zootehnic.  S-a vorbit despre im­                           dactice rozul latele  schimbului  de  experienţă.
   1   2   3   4   5   6   7