Page 22 - Albina_1962_07
P. 22
Cînd Gheorghiţa Şalău „Timpuri Noi" şi la Dar Margareta Gale
a plecat spre Bucureşti, G.A.C. ,„Drumul belşu sau Văncica Eugenia
în Dăbuleni a început gului". Pe întreaga co parcă nu sînt frun-<
recoltarea gogoşilor de mună sericicultura a dat taşe ? La fel Anica Epu
mătase. „Să spui la un venit de aproape re, Elena Hădulescu şi
Conferinţă — au ru 1.300.000 lei ! Şi asta nu altele care s-au străduit
gat-o dăbulencele — că mai în 40 de zile, într-o să crească viermii de
ne angajăm anul acesta perioadă cînd muncile mătase „cum scrie la
să predăm 30.000 kg. la cîmp nu reclamau carte". Agentele serici
gogoşi". In ziua cînd s-a prea multe braţe de cole, ori de cîte ori le-au
întors, nori de colb se muncă ! vizitat, au găsit curăţe
ridicau de pe urma celor Fotograful din comu nie perfectă în camerele
opt camioane ce nu pri nă este acum mai solici special amenajate, aş-
dideau transportul gogo tat ca orieînd. „Gata fo ternuturile curate la
şilor aurii. tografiile tovarăşe ? tre viermi, frunzele de dud
Femeile petreceau cu buie să le afişăm la proaspete. Seara, venind
ochii camioanele încăr panourile de onoare...". de la plivitul griului,
cate şi, cu sufletul la De fapt, a fost mare femeile aveau braţele
gură, aşteptau să se pro bătaie de cap cînd s-a încărcate cu pir. Chiar
nunţe contabilii. Ies pus problema alegerii şi această buruiană ne
30.000 kg. cit le-a fost fruntaşilor. Pe cine să trebnică a fost folosită
angajamentul în faţa evidenţiezi cînd mai de ele pentru îngogoşa-
Conferinţei Naţionale ? toate femeile din comu re, în lipsa foilor de ste
Veştile bune zboară pe nă au crescut viermi de jar. Ş-apoi, poţi să
aripi repezi. 33.000 ki mătase în condiţiuni din nu ţii seama de faptul
lograme ! La capitolul cele mai bune, partici- că dăbulencele au făcut
„venituri" contabilii au pînd în acelaşi timp la peste 43.000 de ore mun
înscris sume neaşteptat toate celelalte munci în că voluntară ?
de mari în registre. La gospodărie ? Aşa s-a discutat mult
gospodăria agricolă co timp în consiliile gospo
lectivă „1 Mai“ s-a rea Maria Terci, de pildă, dăriilor colective iş i
lizat un venit de peste este o femeie deosebit abia o hotărîre luatăj' *
de harnică. Dovadă că
400.000 lei din predarea
gogoşilor de mătase; are pînă acum peste iveau şi se ivesc me\
asemănător la G.A.C. 130 de zile - muncă. alte fruntaşe...
E scară. Se urcă la tribună o femeie mărnnţică, cu obrazul în
ra la Conferinţa Naţională a Femeilor, în penultima zi, spre
gust, cu ochii mari. Era Gheorghiţa Şalău, delegată din comuna
Dăbuleni, regiunea Oltenia. Delegata dăbulencelor purta un minunat P reocupări
costum oltenesc. Flşiul de borangic auriu ca mierea şi străveziu ca o
suflare, curgea pînă aproape de pămînt ca un val abia mişcat de o
adiere uşoară. „Desigur, îşi spuneau delegatele, dăbulcncele sînt ves
tite crescătoare de viermi de mătase, iar marama ţesută din boran m ultiple
gic le împodobeşte cu atît mai frumos". Gheorghiţa vorbea cu căldură
despre tovarăşele ei din Dăbuleni, despre felul în care au făcut din
creşterea viermilor de mătase o ramură rentabilă a gospodăriei, des — Secret I Deocamdată nu vă pot
pre fruntaşele din comuna ei, despre vrednicie şi pasiune. Vorbea spune nimic.
cu atîta convingere îneît ne-am simţit şi noi îndemnaţi să le vizităm Instructorul echipei de dans, Ştefan
acasă, la Dăbuleni... Bănui, e de neînduplecat. Nici în ruptul
capului nu vrea să spună o verbă despre
dansul nou pe care-l pregăteşte. Directo
rul căminului cultural, Florea Motaru, e
A venit o mamă din Drăgăşani, să-şi să se vorbească despre munca ei în la fel de misterios. „Nici mie nu vrea
vadă fiica, inginer agronom la Dăbuleni. termeni elogioşi. să-mi spună nimic" se apără el împotri
O cercetează, o răscercetează şi parcă — Mie mi se pare — spune ea — că va curioşilor. Totuşi, o parte din „secre
nu-i vine a crede. Subţirică şi cu obra faţă de anii trecuţi am foarte puţină tul" tinut cu atîta străşnicie a început
zul încă copilăros, o fată tinără şi totuşi treabă. Cînd am venit aici munca era să se dezvăluie. Şi unde î Tocmai Ia ariile
oamenii o ascultă. grea. Trei luni de zile, zi şi noapte, de treier. Veniseră pionierii să prezinte
— Mamă, Paraschivo, tu de unde ai împreună cu alţi specialişti am măsurat in pauza de prînz un dans. Aveau, prinse
atîta putere ? La fericirea ta personală terenurile, organizam gospodăria. Proble pe umeri, aripioare albe de fluturaşi.
nici n-ai vreme să te gîndeşti... mele de organizare ne-au dat multă — E un fragment din dansul cu tema : Preşedinta comitetului comunal al
femeilor găseşte timp ţi pentru
— Putere am, bătaie de cap. Să „Creşterea viermilor de mătase’ . Copiii studiu.
berechet, mamă. pui pe picioare sînt fluturaţii...
Iar la fericirea zeci şi zeci de bri Pulsează din plin viata culturală Ia ori ce crescătoare. In ziua de 8 mai s-d
mea, mă gîndesc găzi şi echipe, nu Dăbuleni şi femeile sînt participante ac organizat o citire in colectiv la bibliote- -
tive şi in acest domeniu. Pe scena cămi
tot timpul. Ştii, am ne-a fost uşor de nului au loc uneori adevărate intîlniri „de că despre avantajele creşterii viermilor '
fost primită mem loc. Acum patru ani, familie". Crescătoarea de păsări Niculina de mătase.
bră de partid. îna oamenii mai aveau Treanlă — membră in echipa de dans — Ziua femeii din 12 iunie a fost consa
îşi dăscăleşte adesea fiul, intre culise: crată secerişului. „Recoltlnd Ia timp, cişu
inte de a expira îndoieli în ce pri- „Vezi de umblă mai coclr/at. Aşa cere tlgăm” s-a numit jurnalul vorbit, susţi
stagiul de candi- ______________ ___________________ veşte eficacitatea roiul tău". Maria Glăvan, „mama Co- nui de trei prolesoare. Cecitia Morarii
dat. Aceasta e fe aplicării ştiinţei măncoaia" cum i se spune in comună, a vorbit despre perioada optimă de re
ricirea mea. în agricultură. Astăzi, însă, dacă noi in vîrstă de 65 de ani, dansează in coltare. Florica Vasilescu a făcut un
„Şi a mea" — spun ochii mamei. specialiştii greşim cu ceva, colectiviştii echipă cu nepoata ei, Paulina Boboşatu, calcul: cit se pierde prin scuturare dacă
Dacă a crescut o fată ca inginera agro ne atrag atenţia... elevă în clasa a VUI-a şi ca fratele, recoltarea este intîrziată, cit dacă spi
nom Paraschiva Dumitrescu, are tot Fără îndoială, aceste cuvinte sînt moş Mihalache Cebuc. cele rămase in urmă nu se culeg, cit
dreptul să fie fericită şi mîndră. Doar dictate de o excesivă modestie. înseşi Activitatea artistică nu epuizează insă se cîştigă dacă toate muncile se fac după
de patru ani a terminat facultatea şi faptele sînt de altă „părere" I Cum de sfera de preocupări culturale ale femei „carte". Cuvintu! Floricăl Vasilescu a
uite-o, cită încredere îi arată oamenii I s-au recoltat peste 600 hectare păioase lor. Comitetul comunal al femeilor (pre fost un apei călduros către femei: „Să
E membru în Consiliul Superior al Agri în trei zile ? Cum s-au obţinut la cele pa şedintă Gheorghifa Şalău) şi consiliul de ne arătăm hărnicia şl fa seceriş’ a spus
culturii, în consiliile agricole regional şi tru soiuri de grîu, o producţie medie de conducere al căminului cultural se stră ea. Şi, intr-adevăr femeile şi-au arătat-o.
raional, deputată în Marea Adunare Na peste 2.000 kg. grîu la hectar ? duiesc să organizeze astfel munca cul Au contribuit şi ele din plin ca Întrea
ţională. Numai că mama, vrind-nevrînd, turală de masă incit ea să ajute femeile ga recoltă de păioase din cele trei gos
trebuie să-şi impartă mîndria cu colec — Inginera noastră ne-a deschis ochii în dorinţa lor de a munci in toate sec podării (in jurul a IJ500 hectare) să fie
strinsă in 3 zile.
tiviştii de ia „Timpuri Noi“. asupra unor soiuri de grîu de mare toarele gospodăriei după „ştiinţă", să
— A venit la noi de-a dreptul de pe productivitate — spun tovarăşii din ştie să-fi crească copiii, să se ocupe de Problemele educative, hrăni rea raţio
băncile facultăţii. Aşa că e a noastră, conducerea gospodăriei. Noi, pînă gospodăria lor personală. Osebit de ma nală a copiilor interesează Îndeaproape
avem tot dreptul să ne mîndrim cu ea, nifestările culturale pentru toţi, femeile femeile. La gospodăria agricolă colectivă
acum semănăm cu seminţe luate la în- „Timpuri Nof” comisia femeilor (pre
spune preşedintele gospodăriei. Dumitru au la Dăbuleni o zi pe săptămină a lor.
tîmplare. Acum doi ani ea ne-a con Ce se discută la „zilele femeii“ ? Depinde şedintă Margareta Gale) s-a organizat
Pîrvănuş.
vins să semănăm pe cîte 5 hectare, de anotimp, de sarcinile de producţie. o in ti Inire a femeilor ca doctoriţa Po-
Colectiviştilor din Dăbuleni le place pentru încercare, soiuri diferite de grîu: In lunile martie, aprilie, mat problema pescu. S-a vorbit despre rohd vitamine
să-şi aducă aminte cum a venit Paras cea mai discutată a fost creşterea vier lor In alimentarea raţională a copiilor,
San Pastore, Wichita, Bezovstaia, Sco-
chiva Dumitrescu la ei. milor de mătase. Mai intli s-a tinut a Acţiuni interesante, pline de conţi
rospelca şi Bulgaria 301. Rezultatele au
— Arăta ca o fetişcană, şi noi, ce-i fost uimitoare, iar noi am extins acele consfătuire in care s-a vorbit despre nut, mărturie a preocupărilor culturală
drept, ne cam îndoiam că va şti să facă soiuri care s-au compor regulile de care trebuie să fină seama ale femeilor din Dăbuleni.
faţă la treburile multe dintr-o gospodă tat mai bine. Pe 33 hec
rie. Dar cit de plăcut ne-am înşelat! tare San Pastore — şi
care ne-au dat 3.000 kg.
Chiar din primele zile s-a apucat vîrtos
la hectar; cîte 5 hectare
de treabă. Ne-a sfătuit să plantăm vii
din Wichita, Scorospelca
în terenurile noastre nisipoase, să facem şi Bezovstaia, iar cea mai
grădină. A cerut din Bulgaria răsaduri mare parte a suprafeţei
de căpşuni şi a întemeiat la noi o plan cu Bulgaria 301 care, de
asemenea, a dat rezulta
taţie. La noi aşa ceva n-a fost niciodată.
te bune — 2.800 kg la
Munceşte fata asta fără să ştie de obo hectar. Inginera noastră
seală, cu atîta pasiune de ne-a molipsit e tot timpul pe cîmp,
pe toţi. supraveghează totul, de
la adîncimea arăturii,
Noroc că tovarăşa Dumitrescu n-a
îngrăşarea pămîntului,
fost de faţă cînd am ascultat aceste pă calitatea praşilelor, pli-
reri. Laudele nu-i plac, se roşeşte, de vitul, pînă la felul cum
vine timidă ori de cîte ori se-ntîmplă se înmagazinează griul,
orzul şi celelalte pro
duse. E neobosită pe
cîmp, ţine lecţii şi con
Pagină redactată ferinţe, lucrează cu tot
de E. ABRAHAM sufletul.
Foto: T. IOANEŞ Aşa vorbesc oamenii
despre una din femeile Un cuvînt de încurajare din partea unei iscusite dansatoare cum e Maria Glăvan, însufleţeşte
harnice de la Dăbuleni. „fluturaţii“ înainte de a intra pe scena improvizată în mijlocul ariei de treier.
