Page 23 - Albina_1962_07
P. 23
2Rscr!tnitiărl Tn numeroase gfiere. ÎSe aceea, spune pre
oraşe din sudul Statelor Unite şedintele, se simte nevoia de
există hoteluri, gări, tramvaie, creşe şi de grădiniţe de copii.
autobuze unde negrii nu au Ce sumă propune însă pen
dreptul să intre. Dacă „în tru acest scop preşedintele
drăznesc" totuşi să facă acest S.U.A. ? Atîta cît se cheltu
lucru, ei sînt maltrataţi, brus ieşte în 40 de minute în sco
caţi şi adesea chiar ucişi de puri militare.
elementele rasiste. Poliţia a-
restează în aceste cazuri, de Legi reacţionare
obicei, nu pe făptaşi, ci victi împotriva celor
mele. Există, de asemenea, în
parcuri bănci pe care negrii ce cer pline ţi pace
nu se pot aşeza. Mai mult, ibertatea şi drepturile de
sint cimitire unde un negru
nu poate fi îngropat. L care se vorbeşte în
S.U.A. sînt de fapt li
Revista americană „Look" bertatea şi dreptul capitalişti
arată că în 100 de districte lor de a exploata fără milă
ftdeţitttotafajidfe
din statele sudice „negrii sînt pe muncitori, libertatea mun
împiedecaţi să voteze, refu- citorilor de a fi şomeri sau
zîndu-li-se dreptul de vot". de a fi aruncaţi pe drumuri
Aceeaşi revistă arată că ne atunci cînd nu mai pot să-şi
grii sînt concediaţi cei dintîi. plătească ratele pentru locu
Situaţia copiilor negri este inţele construite pe credit etc.
şi ea foarte grea. Ce-i drept, împotriva scăderii continue
Curtea Supremă a S.U.A. a
adoptat cu şapte ani în urmă a nivelului de trai, împotriva
o hotărîre potrivit căreia se politicii agresive promovată
gregaţia în şcoli era declarată de conducătorii S.U.A., ma
neconstituţională. Cu toate a- sele populare se ridică tot mai
In faţa oficiilor, de plasare din «naşele americane cozile de şomeri devin tot mai lungi. cestea numai 7,3 la sută din des la luptă. Se ţin lanţ gre
copiii negrilor pot frecventa vele şi manifestaţiile cercu
ropagandiştii imperialis la concluzia că în Statele Uj aproximativ încă 39 milioane şcolile. De ce ? Că ar fi in rilor largi ale opiniei publice
mului nu încetează o nite există 40—50 milioane de de americani „suferă din cau care se pronunţă pentru de
P clipă să ridice în slăvi oameni care duc o existenţă za lipsurilor" sau, după cum capabili ? Nu ! Pentru că au
„binefacerile" aşa-zisului mod mizeră. Aceşti oameni, scrie explică autorii broşurii, „tră pielea neagră 1 zarmare generală şi pace, îm
de viaţă american. Unul din el, sînt distruşi în prezent din iesc nu în mizerie, dar nu au Iată cum arată „libertatea" potriva experienţelor nucle
tre aceşti propovăduitori este punct de vedere fizic şi spi nici un minimum de mijloace Şi „egalitatea" în S.U.A. 1 are, pentru drepturi şi liber
şi Arthur Schlesinger, profe pentru o viaţă îndestu tăţi cu adevărat democratice.
sor de istorie la Universitatea lătoare şi mulţumitoa
Harvard şi consilier al pre re". Este vorba deci de „Profituri de pe urma In fruntea acestei lupte se
şedintelui Statelor Unite. El a 77 milioane de ameri suferinţelor află Partidul Comunist din
publicat recent în revista cani. S.U.A. Iată de ce reacţiunea
„Saturday Evening Post" un Legenda despre „ca oamenilor" americană a pornit o campa
amplu articol în care afirmă pitalismul popular", des
că în secolul al XX-lea capi pre „belşugul" şi „liber ă te tratezi, cînd eşti nie furibundă împotriva co
talismul s-ar fi transformat tăţile" din S.U.A. se S bolnav e o problemă muniştilor, căutînd să înăbuşe
total. După spusele lui mister destramă atunci cînd se foarte grea în S. U. A. glasul cel mai puternic care
Schlesinger, lupul ar fi înce face o analiză obiectivă Spitalul costă enorm, iar se ridică în apărarea dreptu
tat, chipurile, să mai fie lup a situaţiei existente. A- medicamentele sînt mai scum
nu numai ca înfăţişare exte devărul constă în faptul pe ca oriunde în lume. rilor celor ce muncesc, împo
rioară dar şi în interiorul său. că mizeria în care se „Unele medicamente — a- triva ofensivei patronale, şi a
Mai departe, profesorul citat zbate o bună parte a rată revista americană „Fe- politicii nefaste a cercurilor
afirmă că în Statele Unite — populaţiei din S.U.A. în derationist" — costă de 17
pe care le numeşte „ţara ce soţeşte inevitabil capita ori mai mult decît pre agresive.
lor mai depline libertăţi" — ţul lor de cost. De mulţi ani Legea reacţionară Mc Carran
aj fi avut loc „redistribuirea lismul chiar într-o ţară !— adaugă revista citată :— pune de fapt Partidul Comu.
bunurilor materiale", şi că po_ atît de bogată şi dezvol preţurile la medica
—■ivit acestei stări de lucruri tată industrial ca Stat& mente au crescut pes
în S.U.A. mizeria a rămas de te măsură, iar socie
domeniul trecutului. le Unite ale Americii. tăţile producătoare de
Aceste afirmaţii, bineînţe medicamente au scos
les, nu sînt noi. Dar să vedem Negrii — cetăţeni profituri fabuloase de
cum stau lucrurile în reali de categoria pe urma suferinţelor
tate. oamenilor".
a doua
Despre tratamentul
La un pol — luxul, ată un alt aspect medical şi cum poate
la celalalt — mizeria I al „modului de fi plătit el în S.U.A.
Unul din milioanele de americani viaţă american" i scrie şi revista ame
aflaţi în mizerie. Ca să-şi poată asi discriminarea rasială. ricană „Newsweek",
ără îndoială că în State
F le Unite ale Americii, gura existenţa de azi pe mîine el milioane de negri. Po care arată mai ales
In S. U. A. trăiesc 19
situaţia grea în care
«iude pe străzi diverse obiecte găsite
ca de altfel şi în alte
ţări capitaliste, a avut loc o în locurile unde se aruncă gunoaiele. trivit Constituţiei, ei se află bătrînii din
cauza costului ridi
„redistribuire a bunurilor ma sînt egali în drep cat al tratamentului
teriale". Aceasta însă nu în ritual, nivelul lor de trai este turi cu toţi ceilalţi cetăţeni ai medical. Spaima de
favoarea maselor celor ce mai scăzut decît acela pe care Statelor Unite. Realitatea însă a se îmbolnăvi otră
muncesc, ci în favoarea celor îl impune demnitatea omului. este cu totul alta. Deşi au tre
bogaţi. Potrivit acestei redis Dacă aceşti oameni nu mor veşte — potrivit rela
tribuiri, bogaţii au devenit de foame, ei suferă de foame. cut o sută de ani de la pro tărilor revistei citate
mai bogaţi, iar săracii — mai Ei nu au locuinţă corespunză clamarea emancipării negrilor, f— nu numai viaţa
săraci. în S.U.A. există desi toare, n-au posibilitatea să populaţia de culoare continuă bătrînilor, ci şi pe
gur belşug. El este hărăzit înveţe în şcoli şi nu se bucură să fie supusă la tot felul de cea a tinerilor, care
însă unui pumn de bancheri, de asistenţa medicală. Auto (Caricatură de V. TIMOC)
industriaşi şi financiari ca rul descrie situaţia a milioa trebuie să-şi întreţi
nă părinţii îmbătrîniţi sau
Nelson Rockefeller sau cei din ne de şomeri, a multor mili alte rude. nist din S.U.A. în afara legii,
în S.U.A. există, de aseme
oane de muncitori necalificaţi
familiile Morganilor, Dupon- nea, o serie de legi antimun-
ţilor şi alţii. care muncesc din greu pentru Cîteva cifre citoreşti ca legea Taft-Hartley
un salariu mult mai mic de
Ziarele americane şi din alte cît cel prevăzut de minimul şi Landrum-Griffin, care re-
ţâri occidentale scriu adesea de existenţă stabilit oficial. ste greu să spui cît se strîng dreptul la grevă al
cu lux de amănunte despre fe In cartea sa, Harrington vor E cheltuieşte în S.U.A. muncitorilor. Potrivit acestor
lul cum trăiesc marii magnaţi beşte despre tragedia celor pentru înarmări, deoa legi, cînd un sindicat inten
ai finanţelor şi industriei din două milioane de muncitori rece sumele destinate fabri ţionează să declare grevă, tre
S.U.A., despre banchetele date agricoli flotanţi care trăiesc cării de tunuri, tancuri, avi buie să anunţe dinainte, altfel
de ei, despre „salata de limbi sub cerul liber sau în cocioa oane, rachete, bombe etc. greviştii sint pasibili de pe
de privighetoare" servită la be necorespunzătoare, despre cresc neîncetat. In exerciţiul
seratele bogătaşilor de la milioane de familii de fermieri financiar 1962—1963 aceste deapsă.
Miami. O astfel de serată a (ţărani) a căror soartă este cheltuieli ating fabuloasa su Faptele arată că mişcarea
fost descrisă nu de mult de ruina şi sărăcia, despre cele 8 mă de 73 miliarde de dolari. grevistă şi lupta oamenilor
ziarele americane. Se arată că milioane de bătrîni lăsaţi în Desigur, aceste cheltuieli sînt muncii din S.U.A. nu pot fi
ea a fost dată de un oafecare voia soartei, care n-au nici suportate de cei ce muncesc, stăvilite prin nici un fel de
mister Bymes, că a costat 20.090 locuinţe corespunzătoare, nici în timp ce monopolurile rea
de dolari (adică atîta cît ar fi lizează profituri fabuloase. legi antimuncitoreşti. Numai
necesar pentru hrana a cinci hrană îndestulătoare şi nici a- Dacă pentru înarmări sînt în luna aprilie a acestui an,
Tabloul
medicală.
iistenţă
familii de muncitori şomeri prevăzute 73 miliarde de do în S.U.A. au avut loc 460 de
pe timp de un an), că la ea a mizeriei în care se zbat mi lari, în acelaşi buget pentru greve, la care au participat
participat o oarecare doamnă lioane de oameni din Statele asigurările sociale sînt prevă
Johnson, care purta un colier Unite, zugrăvit de Harrington zute doar 5,1 miliarde dolari. sute de mii de oameni ai
în valoare de 8.000 de dolari. este confirmat şi în broşura Preşedintele Kennedy a cerut muncii. Alte zeci şi zeci de
De curînd, în S.U.A. a apă „Mizeria şi lipsurile in State însă chiar şi reducerea aces mii de americani simpli au
rut o carte Intitulată : „Cea le Unite : situaţia a două cin tei alocaţii cu suma de 191 participat la manifestaţiile
laltă Americă". Autorul ei este cimi a naţiunii", editată în Huligani rasişti au atacat pe milioane de dolari. In mesa
jul preşedintelui se arată că
Michael Harrington. absolvent S.U.A. de „Conferinţa progre negrii ce se aflau într-o bise în S.U.A. există 3 milioane pentru dezarmare generală şi
pace, împotriva experienţelor
al Facultăţii juridice a Uni sului economic". Potrivit date rică din Montgomery (S.U.A.). de americani care au copii
versităţii Yale, care a studiat lor din această broşură, apro In fotografie: micuţa Gloria sub 6 ani şi că în timp ce nucleare efectuate de milita-
mult timp viaţa Americii. în ximativ 38 milioane de ame Floyd, de 9 ani, una di» mamele lor muncesc, copiii riştii americani.
cartea sa, Harrington ajunge ricani trăiesc în mizerie; victimele acestui atac mişelese. acestora rămîn fără suprave- N. PLOPEANU
