Page 25 - Albina_1962_07
P. 25

REVISTA  SAPTAMÎNALA  A AŞEZĂMINTELOR  CULTURALE




                ^  h iţttiL


             t i n e z e t i L



             Aşa  arată  tinereţea  în  socialism:  mîndră,
           cutezătoare,  cu  fericirea  întipărită  pe  chip.  Ea
           ştie,  dintr-o  bogată  experienţă proprie,  că  astăzi
           sînt  realizabile  şi  cele  mai  îndrăzneţe   visuri.
           Acestea îşi capătă împlinirea în şcoli  şi în uzine,
           pe  şantiere  şi  pe  ogoare,  pretutindeni  unde  ti­
           neretul,  prezent  cu  exuberanţa  şi  generozitatea
           vîrstei  sale,  contribuie  la  desăvîrşlrea  construc­
           ţiei  socialiste  în  patria  noastră.
             Exprimind  calda  preţuire  pe  care  partidul  o
           dă  muncii   tineretului,   tovarăşul   Gheorghe
           Gheorghiu-Dcj  a  arătat  în  Raportul  Comitetului
           Central  la  cel  de-al  treilea  Congres  al  partidu­
           lui :  „Alături  de  întregul  popor  muncitor,  mi­
           nunatul  tineret  al  patriei  noastre  muncind  în
           producţie şi învăţînd  în  şcoli şi în institute,  par­
           ticipă  cu  entuziasm  Ia  lupta  pentru  dezvoltarea
           economiei  şi  culturii,  aducînd  o  contribuţie  de
           preţ  la  obţinerea  tuturor  victoriilor  noastre”.
             Partidul  şi  guvernul  au  creat  tineretului  toate
           condiţiile  de  a  munci  şi  a  învăţa,  de  a  se  pre­
           găti  la  nivelul  înaltelor  cerinţe  ale  epocii  noas­
           tre.  In  şcoli  de  toate  gradele,  se  împărtăşesc  din
           lumina   ştiinţei  şi  culturii  peste  3.100.000  de
           copii  şi  tineri.   Alături  de  ceilalţi  oameni  ai
           muncii  din  întreprinderi,  mai  bine  de  470.000
           de  tineri  muncitori,  ingineri  şi  tehnicieni   iau
           parte  la  întrecerea  socialistă  organizată  de  sin­
           dicate.  Atitudinea  nouă  faţă  de  muncă  a  tinere­
           tului  îşi  găseşte  oglindirea  şi  în  faptul  că  la  ca­
           binetele  tehnice  din  fabrici  şi  uzine  şi-au  cu­
           cerit  lauri  de  pasionaţi  cercetători  şi  promotori
           ai  noului  in  producţie  peste  30.000  de  tineri ino­
           vatori  şi  raţionalizatori.
            Cu  cinste  ţine  pasul  în  ritmul  vremurilor  noi
           şi  minunatul  tineret  care  munceşte  în  agricul­
           tură.  El  şi-a  format  în  anii  noştri,  după  exem­
           plul  ortacilor  din  industrie,  o  nobilă  tradiţie  —
           a  muncii  patriotice.  Numai  în  anul  1961,  prin
           munca  patriotică  a  tineretului  sătesc  au  fost  re­
           date  agriculturii  15.000  de  hectare,  au  fost  îm­
           pădurite  15.000  de  hectare,  au  fost  plantaţi  peste
           3.650.000  de  pomi  fructiferi  şi  ornamentali,  au
           fost  curăţite  682.000  hectare  de  păşuni  şi  izla­
           zuri.
            Măsurile  stabilite  de  partid  şi  guvern  pentru
           înflorirea  agriculturii  socialiste  şi-au  găsit  un
           puternic  ecou  şi  în  rîndurile  tineretului.  După
           sesiunea  extraordinară  a  Marii  Adunări  Naţio- .
           naie,  s-a  înregistrat  o  trecere  masivă  a tinerilor
           în  sectoarele  de  greutate  ale  gospodăriilor  co­
           lective.   îndeosebi  în  ccl  zootehnic.   Numărul
           utemiştilor  care  au  fost  recomandaţi  şi  lucrea­
           ză  în  sectorul  zootehnic,  este  astăzi  de  ordinul
           zecilor  de  mii.  Mulţi  dintre  ei  şi-au  cîştigat  re­
           pede  faima  de  iscusiţi   crescători  dc  animale.
           Numele  tinerilor  soţi  Ştefan  şi  Tudoriţa  Cazacu,
           ambii  utemişti,  de  meserie  mulgători  la  G.A.C.-
          .Vînători,  a  ajuns   cunoscut  în  întregul  raion
           Galaţi.  îngrijind  împreună  un  lot  de  20  de  vaci,  !
          ei  au  efectuat  în  anul  trecut  960  zile-muncă  şi
           au  obţinut  peste  plan  800  litri  de  lapte  pe  cap
           de  vacă  furajată.  La  G.A.C.  Topraisar  din  re­
          giunea  Dobrogea,  unitate  cu  trei  ferme  de  vaci
          şi  o  producţie  ridicată  de  lapte,  mulgătorii  sînt
          cu  toţii  tineri.  Animaţi  de  un  legitim  sentiment
          de  mîndrie,  ei  au  ţinut  să  împărtăşească  şi  al­
          tora  din  experienţa lor.  Aşa a fost scrisă în  1961,   Tinereţe!                                                  Foto  T.  IOANEŞ
          broşura-conferinţă  „Din  experienţa  noastră  in
          îngrijirea  şi  furajarea  vacilor".
            Instructorul  raional  U.T.M.,  Andrei  Puşcaşu,                                                   GLASUL  PĂCII
          are notate  în carnetul său cîteva fapte de eroism   PARTIDULUI
          autentic  săvîrşite  la  începutul  acestui  an  de  că­
          tre  colectiviştii  din  comuna  23  August,  raionul
          Măcin.  In  luptă  cu  puhoaiele  revărsate  ale  Du­  De  la  tine-am  învăţat  certitudinea  victoriei   Eu  sînt  marele  cîntec  al  tuturor
                                                                                                                                 istoriilor
          nării,  tineri  şi  vîrstnici  au  acoperit  cu  piepturile   Noi,  ce  prin  tine-am  biruit  rafalele  furtunei:
          lor  spărturile  din  diguri.  Crescătorii  de  animale   Peste  toate  crestele  tocite-ale  istoriei   Sînt  cîntecul  în  cercuri,  al  mărilor
                                                                                                          Ce  cheamă  zările-adunate
          au  trebuit  să  însoţească  cirezile  şi  turmele  pe
          păşuni  depărtate,  ferite  de  inundaţie.  Muncind   Ne-ai  dezvăluit  tuturor  piscul  'nalt  al  Comunei.  Şi  mîinile  celui  mai  mare  şi  celui
                                                                                                                            mai  mic  frate.
          în  condiţii  grele,  ei  au  făcut  tot  ce  le-a  stat  în
          putinţă  ca  mortalitatea  la  vite  să  nu  treacă  de
          procentul  admis.   O  neţărmurită  grijă  pentru   Do  la  tine-am  învăţat  măreţia  cotidianului :   Pe sub  cerul  de  lumină  v-am  strigai
          avutul  obştesc  au  dovedit  în  acele  zile  tînăra   Zilele  noastre  sînt  tot  mai  bogate  ştiubee ;  In  tristeţi,  în  dureri  m-aţi  visat...
          tehniciană  veterinară  Margareta  Pica,  membră   In  forfota  şantierului,  în  nesfîrşirea  lanului   V-am  simţit  suflarea  bătînd  tare
        {  de  partid,  utemiştii  Marcel  Negruş,  Ion  Chiriiă   Primim  firesc  dimensiuni  de  epopee 1       Frămîntată  de-atîta  deşteptare.
        j  şi  alţii.  Au  fost  tineri,  ca  de  pildă  Ion  Şerban,
          care  n-au  pregetat  să  salveze  din  locurile  inun­
          date  pînă  şi  vînatul.   Cu  preţul  unor  eforturi                 ION  ACSAN                Vremea  strălucirea-şi  poartă
                                                                                                          Gestul  mîinii  te  modelează,  soartă
          extraordinare,  Ion  Şerban  a  evacuat  în  locuri
          ferite  sălbăticiunile  refugiate  pe  cite  o  unghie                                          Alături  de  fruntea  ce  veghează
          de  grind.  Toate  acestea  sînt  pilde  elocvente  de                                          Peste  inima  lumii  trează.
          ce  înseamnă  omenia,   dragostea  pentru  locul
          natal  şi  pentru  viaţă.  Şi  merită  subliniat  că  toţi   D  Ă  R  U  I R  E                         Mîini  albe,  galbene,  mîini  negre
          aceşti  tineri  nu  şi-au  neglijat  în  răstimpul  cu                                                  Sprijiniţi  cerul  imens.
          pricina  nici  îndatoririle  de  participanţi  la  con­  Mă  dărui  fericirii  cu  braţele  deschise ;   Adunate,
          cursul  „Iubiţi  cartea”.  In  afară  de  cărţile  pre­  Mi-e  tînără  privirea  şi  doldora  de  vise.   Veţi  simţi  căldura  de  frate.
          văzute  în  lista  obligatorie,  tinerii  colectivişti  au   Mi-e  patria  grădină  frumoasă,  roditoare   Azi  cînd  se  smulge  încă  şi  încă
          citit  la  alegere  romane  ca :  „Aşa  s-a  călit  oţe­                                                                       o  verigă
          lul”  şi  „Tînăra  gardă”.  latre  munca  lor  admira­  Şi-n  haina  asta nouă ce  demnă îmi  apare !   Din  strinsoarea  lanţului  ce  strigă.
          bilă  şi  comportamentul  eroilor  din  aceste  ro­                                                     Ciuperca  de  foc  şi  otravă
          mane  a  existat  o  înrudire  certă.  Cititorii  s-au   Partidului  îi  dărui  osîrdia-mi  deplină     Să  nu  cangreneze  cerul  ce  aripa-şi
          dovedit  demni  de  personajele  îndrăgite.     Cuvîntul  lui  îmi  este  tărie  şi  lumină.                                    dcsfacr
            Acesta  este  chipul  tinereţii,  în  bogata  şi  fru­  Sub steagul  lui  puternic  desfăşurat  în  vînt   Căci  cerul  e  născut  pentru  vis.
          moasa   noastră   patrie,   unde  stăpîn  e  omul   Am  învăţat,  prieteni,  să  năzui  şi  să  cînt.   Cerul  e  născut  pentru  pace.
          muncii,  liber,  destoinic  şi  cutezător.  .                                                                    MAR1A  OCTAVIAN
                 "liÎHÎ  •'..... .  '   '   :   ':  .:  -   ...liwillii; •  NICOLAE  GINGHINA
   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30