Page 26 - Albina_1962_07
P. 26
• «***■' .1*1 . - • , •
///nmenl poclic la mmp
„Unde fi-s pruncii, Hiroshima ? Poate
în oceanul
de argint nepăsător».
Poate-n cavoul infinit
al cerului...
San, poate, chiar pe acest pămînt
pe care-I calc...”
Versurile aiul ascultate într-o linişte deplină. Doar vintul
adie uşor peste cîmp purtînd departe cuvintele rostite cu multă
simţire.
E într-o pauză de masă pe o tarla a gospodăriei colective!
din Băţanii Mari-Braşov. Fragmentele din volumul „Surîsol
Hiroshimei” de Eugen Jebeleanu, pe care tînăra bibliotecară
Benkd Piroska, le recită atît de frumos, merg la inimile oame
nilor. Sânt în jurul ei vreo 30 de colectivişti şi pe feţele lor
arse de soare se citeşte o emoţie profundă.
0 parte din ciobanii de ia G.AS. Lipova, regiunea Banal, ascultind cu interes iniormarea poli
tică ţinută de ciobanul şei, Constantin Tabacu. Au prăşit pînă la amiaz o bună bucată de pe tarlaua de
130 hectare cu cartofi şi acum ascultă versuri. Versuri în care
poetul evocă monstruoasa crimă săvîrşită de către imperialiştii
americani la Hiroshima. Versurile care se recită pe cîmp nu an
fost alese la întimplare. Ele au completat o scurtă informare
u m i a l v o i » t » î t despre experienţele cu arma nucleară, efectuate in Cosmos de
mondiale împotriva
S.U-A., despre protestele opiniei publice
acestor acţiuni nesăbuite ale imperialiştilor. Pe cimpoi unde
oamenii au lucrat cu alîta însufleţire pentru belşug, versurile
poetului răsunau impresionant.
Pornise discuţia. Colectiviştii care ascultaseră expunerea şl
timp atît de scurt. El a vorbit de pianuî de
n comuna Săuceştâ din raionul Bacău,
] panou mare. Pe acest panoa, care su recoltare şi treieriş al gospodăriei, de ce tre versurile despre Hiroshima se interesau de multe lucruri. Olah
la încrucişarea a două uliţe se află un
Maria şi Simon Andrei voiau să ştie amănunte despre Con
buie recoltat şi treierat doar în cîteva zile
gerează o carte deschisă, se afişează calen grîul de pe cele 407 hectare. Deoarece ma gresul mondial pentru dezarmare generală şi pace de la Mosc
cova. Alţii întrebau de efectele dăunătoare ale experienţelor
darul muncilor agricole pe săptămîna în curs nifestarea s-a desfăşurat în faţa colectiviş nueleare efectuate de S.U.A. în Cosmos etc.
şi manifestările culturale ce au loc în aceeaşi tilor care secerau orzul, preşedintele gospo In ziua cînd pe tarlaua gospodăriei se desfăşura manifesta--
perioadă. dăriei le-a arătat că e necesar ca orzul să rea amintită, metodistul casei raionale de cultură aducea la
In ziua de 13 iulie pe acest calendar al fie secerat în cel mult două zile pe toată su Băţanii Mari steagul de fruntaş pentru cel mai bun cămin cul
muncilor din gospodărie, erau trecute, printre prafaţa de 51 hectare, pentru a se putea lucra tural din raion. La decernarea acestui steag căminului cultural
altele, recoltatul orzului şi praşila a 3-a la imediat terenul şi a-1 însămînţa cu porumb din Băţanii Mari, s-a luat în considerare şi activitatea desfă
porumb. La activităţile culturale figura un siloz. şurată la locul de muncă. Căminul cultural din Băţanii Mari a
„jurnal vorbit" ia seceriş. — Şi acum, hai să calculăm împreună re dobîndit o bună experienţă în această direcţie. Numai în luna
Pe la amiază, porni de la sediu spre cîmp colta din lanul pe care-1 seceraţi — se adresă iunie căminul cultural şi biblioteca au organizat peste sece
un grup de oameni. Erau printre ei preşe inginerul colectiviştilor, după ce Constantin asemenea manifestări. Activiştii culturali din comună au orga
dintele gospodăriei colective, Vasile Ivan, in Cioată, unul din cei mai buni conferenţiari nizat cîteva manifestări la brigada de construcţii a gospodăriei,
ginerii gospodăriei şi bibliotecara. Inginerul ai căminului, trecu în revistă cele mai impor unde s-au citit in timpul pauzei scurte fragmente din cărţi de
agronom Victor Constantinescu avea la el o tante ştiri externe. specialitate despre construirea de adăposturi ieftine pentru ani
ramă metrică, iar bibliotecara un patefon. Inginerpl explică cum se face evaluarea male. La brigăzile de cîmp s-an ţinut informări politice, lee-
Pînă la tarlaua de orz, cale de vreun kilo recoltei în lan, la ce foloseşte rama metrică tnri literare, s-au organizat scurte convorbiri ştiinţifice şi
metru. discutară despre amănuntele mani şi invită pe cîţiva colectivişti să facă expe altele.
festării. rienţa împreună. Cineva aşeză rama în lan şi La Băţanii Mari, In aceste zile de campanie, căminul coltural
— Zici că terminăm în 15 minute ? se a- numără spicele de pe un sfert de metru pă
dresă Vasile Ivan, preşedintele, bibliotecarei. trat. Alţii desfăceau cîteva spice ca să afle e deseori închis. Pe uşă găseşti insă întotdeauna un bileţel
— Nici o secundă mai mult. tovarăşe pre cîte boabe au rodit. In scurt timp, colectivis semnat de Clara Pasztor, directoarea căminului: „Azi e pro
şedinte, răspunse bibliotecara. — Timpul « tul Constantin Avădanei raportă cu glas gram la Jocul de muncă. Sîntem la câmp”. Şi dacă porneşti la
calculat exact : 5 minute pentru problemele tare : „312 spice pe metrul pătrat", apoi se locul indicat, vei găsi intr-un răgaz de odihnă o scurtă mani
recoltării, 5 minute pentru ştirile externe, tot auzi şî vocea unui alt colectivist : „29 boabe
5 minute au ia dispoziţie şi inginerii pentru în medie pe spic, tovarăşe inginer". înmulţiră festare culturală urmărită cu interes de colectivişti.
aplicaţia practică pe care o au de făcut O şi calculară împreună. Rez.ulta o recoltă
scurtă manifestare intr-un răgaz de odihnă. bună • 2.500 kg. medie ţie hectar.
Ceva mai în urmă. oei doi ingineri se sfă — Aveţi grijă — spuse zîmbind Ion Ena-
tuiau cum să facă experienţa. che, şeful de echipă — cu rama metrică se
— N-ar fi oare mai bine dacă operaţiile mai poate calcula şi altceva.
le-am face împreună cu colectiviştii ? — în — Cum adică ? — Interveni Gheorghe
trebă inginerul pe colega sa. Hriban
— Ar fi chiar foarte bine şi mult mai in — Apoi, foarte bine. Pui rama pe ogorul
teresant — răspunse Lucia Chirilă. — Unii secerat şi numeri spicele risipite pe un metru Tovarăşului ION GHINES- Tovarăşei BC A TERI NA A N -
-să numere spicele, alţii boabele, iar calculele pătrat înmulţeşti şi capeţi cifra exactă a CU, Cîmpulung-MusoeL GHELESCU. Vidra.
■aă ie facem împreună. pierderi ior de pe un hectar. Vorbele lui Enaehe
FV; cîmp, oamenii tocmai se îndreptau spre Corespondenţa dv. menţio Materialul pe care ni l-aţi
e margine a tarlalei, în răgazul de prînz. Bi aveau tîlcul lor. Colectiviştii se aflau în toiul nează că unele brigăzi au în trimis ii vom folosi pentru o
culesului şi ele sunau ca un fel de îndemn
bliotecara puse patefonul şi melodia strînse împotriva risipei ceput pregătirea unor progra caricatură. Ne însuşim suges
repede oamenii Se adunaseră peste 30 de me noi, îmbogăţind textul tri tia dv. de a publica în revis
colectivişti, cînd bibliotecara anunţă conţi Jurnalul vorbit la locul de muncă a fost a- tă materiale privind activita
nutul jurnalului vorbit: expunerea preşedin scultat cu mult interes. A fost o scurtă şi in mis de casa raională de cultu tea unor colective de la sta
telui gospodăriei despre lucrările de recoltat structivă manifestare legată de preocuparea ră. V-aţi oprit aici, ori pe noi ţiile de mdvoficare. Un prim
şi treieriş. o scurtă informare politică după oamenilor de a strînge în cit mai bune con tocmai felul în care acest pro articol ar putea fi scris chiar
care demonstraţia inginerilor despre evalua diţii recolta. „Vă mulţumim şi să mai veniţi gram a fost adaptat la condi de do-, arătînd cum vă docu
rea recoltei în lan. Pe urmă cîteva bucăţi şi altă dată în mijlocul nostru", spuseră oa mentaţi pentru „ovele locale",
muzicale. menii aproape în cor, cînd se termină şi ul ţiile locale ne-ar fi interesat cum lucraţi cu corespondenţii,
tima melodie
Preşedintele gospodăriei s-a mirat foarte mai mult. Vă rugăm să ne tri ce eficienţă au articolele di
mult de cîte lucruri se pot spune într-un R_ IARA1 miteţi completări în acest sens. fuzate de dv. etc.
Tovarăşei AURELIA MOst
Cresc mai mindie şi mai mari Aceştia sînt membrii brigăzii. Şi cind GOŞ, comuna Filimon Sîrbu,
Cînd sînt meşteri grădinari. cîntă gospodăria şi fruntaşii ei, cîntă şi regiunea Dobrogea.
Grădinari fruntaşi, cum ştiti munca lor, hotărî rea lor de a înflori şi
Şi la Hemeiuşi găsiţi..." dezvolta încontinuu gospodăria : Ne scrieţi despre alcătuirea
unui panou de onoare în gos
Colectiviştii asistă ta un scurt program .,Să jnnecim ca ei, fruntaşii podăria agricolă colectivă din
prezentai în „premieră" în -grădina gos Avuţia să ne crească ne-ncetat comuna dv. Despre faptele
scris
podăriei. Straşnic să se întărească fruntaşilor însă în aţi termeni
şi
puţin
«uri
Dar cine sini tinerii care cîntă cu atîta Colectiva noastră mîndră-n sat._*
însufleţire munca grădinarilor, succesele foarte generali. Desigur e
foarte greu de scris amănunţit
obţinute de gospodărie ? Cine sînt inter Cînd şi ultimul cîntec s-a terminat, un despre toţi fruntaşii. Scrieţi
preţii care îi îndeamnă pe colectivişti să om mărunţel, cu pârul alb s-a ridicat din însă măcar despre unul dintre
dezvolte mereu gospodăria ? De oe sună tre aeoeMcrto». Era Cristea Şteian.
atît de convingător versurile şi cîsrtecele — Vă mulţumesc, tovarăşi, pentru cin ei. De exemplu, despre mulgă-
tocmi Maria Păpuşoi; cum
despre munca în gospodărie, despre creş stea oare ne-aţi făcut-o — spuse el, stă- reuşeşte ea să depăşească sar
terea fondului ei de bază ? pînindu-şi cu greu emoţia. — Am muncit cinile de plan, ce broşuri stu
Sînt toţi tovarăşi de muncă ai celor săr ou toţii destul de bine. Grădina noastră e diază, cum vine în ajutorul
bătoriţi, grădinari şi ei, sau colectivişti frumoasă, îngrijită şi încărcată de rod. O celorlalte mulgătoare.
Iu grădina gospodăriei colective din din brigăzile de cîmp. Solista care a cru să scoatem o recoltă bogată. Dar pentru
Hesreiuşi, vorbeşte oamenilor un om de ţai aşa de frumos meritele iui Cristea Şte oa anul ăsta veniturile grădinii să fie mai Tovarăşilor: Iancu Moldo
vreo 80 de ani. fan e colectivista Elena Bozez, setă de mari oa anul trecut, trebuie să muncim cu veana — Bucureşti ; Leon A l-
— Ne-am adunat aici in pauza de amia echipă în brigada a 2-a. Fata aceea fru toţii şi mei bine. drofean — comuna Dumitra,
ză —- spune Anton Gherghef grădina ml moasă care cîntă şi joacă ca atîta foc şi Şi Ştefan Cristea povesti ceva din viaţa raionul Năsăud ; Ion lowescu,
şei — ca să cinstim şi să serbăm pe însufleţeşte întreaga brigadă, e Silvia Te- lui din trecut, cînd muncea la boierul Ca comuna Botonaga, raionul
fruntaşii noştri de la grădina de legume, renteac şi lucrează cot la cot cu cei săr pii, apoi de viaţa lui fericită de colecti
pe Şteian Cristea şi Ion Coteanu. bătoriţi. Intre membrii brigăzii din Heme vist. A povestii oamenilor cum a devenit Drăgăneşti — Vlaşca ; Vasile
Moldovean, comuna Şopteriu,
Şi Anton Gherghel înfăţişează oameni iuşi, care au venit să prezinte programul grădinar şi cum învaţă şi acum mereu raionul Luduş ; Petre Maria,
lor «sm sar muncit fruntaşii amintiţi, cum la grădină, se află şi soţii Fălcută. Şteian din oăaji ca să cunoască cît mai bine comuna Doclin, raionul Reşi
au. lucrai la răsadniţe, la plantatul in Fălcuţă e fierar la S.M.T.-ul din comună, viaţa plantelor, posibilitatea ca ele să dea ţa ; loan Simedru, comuna
ciiup şi cum îngrijesc culturile -de le iar Efena, soţia lui, lucrează în brigada roade tot mai bogate... Vinerea, regiunea Hunedoara;
giune. a 3-a. Şi soţii Dimitriu, care au interpretat La ospăţul grădinii, unde se sărbăto Aurel Turcuş, comuna Ucu-
— Aici unde muncesc sâ-i şi cinstim — un duet frumos, sini oameni de bază ai reau fruntaşii, curgea Bistricioara. Purta riş, raionul Salonta ; Alexan
Dpvme el — în grădina noastră frumoasă brigăzii. Constantin Dimitriu e mecanic la
în -mus Fiecare colţişor vorbeşte şi de S.M.T., iar Elena lucrează în grădină pe undele ea cîrvtecul şi veselia oare au dru Florea, comuna Broşteni,
hărnicia lor. Abia terminase prezentarea Interpreţii brigăzii erau în haine de lu domnit în această zi la grădină. raionul Mediaş; Alexandru
timulti>11 In cind melodia unui cîntec, in- cru ca şi ceilalţi colectivişti, doar feţele După scurtul program artistic, colecti Fechete, comuna Dolhenâ, ra
l l ipwtsi de brigada artistică, răsună in lor trădau ceva din emoţia ,.premierei". viştii şi artiştii amatori s-au Întors îm ionul Dej. Poeziile trimise de
grădină-: dv. nu întrunesc condiţiile ne
Programul pe oare l-au prezentat, l-au preună la lucru cu torţe sporite.
„Foaie verde şi-o sulfinâ învăţat Beri de-a rîndul după zfle de pro cesare publicării. Aşteptăm al
Florile dintr-o grădină fila sau de seceriş. 1. R. tele mai realizate.
