Page 27 - Albina_1962_07
P. 27
participe cu competenţa la făuri
^ c C c g a i i C a / rea vieţii noi.
Dintre delegaţii la testival, am
cunoscut şi doi colectivişti. Leon
Caiugăru, brigadier zootehnic ta
G.A.C. din comuna Urechent-Ra-
» câu şi Aurel Traiconâ, brigadier
de cîmp la gospodăria din BartSoc-
Timişoara. Aceşti doi tineri, că
rora în ciuda vîrstei, colectiviştii
le-au încredinţat sarcini de răs
pundere, au găsit repede subiect
comun de discuţie. Bineînţeles,
ţinînd la examen numai note de
o data o atenta preocupare pen
P este cîteva zile, la 28 iulie, tru obţinerea de recolte sporite 9 şi 10. despre gospodăria colectivă, dfts-
Finlandei —
în
capitala
pre munca lor.
Helsinki — va începe Fes pe ogoarele patriei, fapt care i-a Este fireşte o coincidenta ca Am prezentat şase delegaţi la
tivalul Mondial al Tineretului şi determinat pe tovărăşii ei de Aurel Tudose din comuna Stro- festival, din peste 300 ci ţi vor re
Studenţilor. Delegaţii ale tinere munca sa o aleaga delegata la eşti, raionul Curtea de Argeş, a prezenta tineretul patriei noastre.
tului de pe toate meridianele glo festival. intrat tot în anul IV la Facultatea Pîna ieri nici nu se cunoşteau, iar
bului pamîntesc şi-au dat întîlni- Fiecare dintre delegaţii Ia fes acum au devenit prieteni. La Hel
re în nordicul oraş. tival duce rn el o bună carte de de geologie-geografie. Dar nu este sinki, îrr zilele festivalului, vor
Delegaţia care va reprezenta vizită, pe care stă scris cuvîntul: o coincidenţa şi faptul ca a absol lega noi prietenii cu tineretul lu
ţara noastră Ia Festivalul Mon fruntaş. vit anul III cu note de 9 mii, dornic sâ înveţe şi sa mun
dial al Tineretului şi Studenţilor Maria Daiescu, studenta Ia Fa şi 10. Aşa înţeleg studenţii cească sub un cer senin.
este alcătuita din tineri din dife cultatea de mecanica agricola din să se pregătească pentru a deveni
rite colţuri ale patriei, din tineri
Craiova, a trecut în emul IV, ob- cadre de nădejde, capabile sa A. CROITORU
cu diferite preocupări. Muncitori
şi colectivişti, cercetători ştiinţi 'OOOOWOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOO'XSOC
fici şi studenţi, sportivi şi acti 8
8
vişti culturali, care pîna mai ieri 9
»
nici nu se cunoşteau, au devenit 9
X
acum prieteni, li uneşte hărnicia 9
9 Leon Călugâni, Zoia
şi entuziasmul manifestate în
8 Ţapii, Şerban Tănase, Ma-
munca.
Şerban Tănase nu-i egoist de 8 ria Dăiescu, Aurel Trai•
8
fel. Totuşi, ceva anume vrea sa 8 eoni şi Aurel Tudose,
păstreze numai pentru brigada de 9 şase dintre tinerii dele-
8
tractorişti pe care o conduce. E 8 gaţi Ia festival s-au foto-
8
vorba de steagul de brigada frun Xgraliat într-una din pri-
taşa pe staţiune, deţinut în pre
9 mele zile în care s-au
zent ca urmare a unor indiscuta 5
8 cunoscut.
bile succese. Şerban şi brigada sa
9
i-au mulţumit pe colectiviştii din 9
9
Neajlovu-Bucşani prin seriozita 9
tea cu care muncesc. Efectuînd lu 9
9
crări suplimentare la pregătirea 9
9
terenului pentru însamînţari şi 9
9
întreţinerea culturilor, au execu 9
9
tat 2.876 hantri în Ioc de 1.741 cit
era planificat. De asemenea, au ^ooaooooooooooooooowoooooooooooooc
făcut mari economii la piese de
schimb şi carburanţi. Tractoriştii
i-au promis lui Şerban Tanase ca
va găsi steagul tot la brigada lor,
cînd se va întoarce de la festival.
O promisiune asemănătoare —
că vor executa numai lucrări de
calitate — au făcut şi tinerii de înd a auzit, din prima dare de seamă pe 1962, că gos
la Institutul de cercetări din Fun- podăria lor totalizează 2.074 hectare, Ana Gruia a tre desfacere a crescut şi creşte mereu. Aşadar, s-a mun
dulea, secretarei Comitetului C sărit uimită : cit cu rîvnă, mai întîi Ia lărgirea sortimentelor. Verzei şi
ardeiului de toamnă Ii s-au adăugat : roşiile, ceapa, vine
U.T.M. — Zoia Ţapu. Aceasta, ca tele şi ardeii graşi In anii următori grădina se va întinde
cercetătoare ştiinţifica este per
- Cit? pe o suprafaţă de 400 hectare, asigurînd o producţie marfă
manent un bun exemplu de ceea Muncise şi ea la colectivizarea totală a comunei îm mult sporită faţă de cea actuală.
ce înseamnă conştiinciozitate în preună cu ceilalţi agitatori, dar uite că niciodată nu Străbatem cîmput întins şi bogat al tinerei gospodării şi
i-a trecut prin minte să calculeze cit de mare va fi obşteas
munca. Recent, participînd la e- poposim la izlaz. Ia tabăra de vară a animalelor. In jurul
ca întinsoare a Negoieştiului laolaltă cu satele Popeşti şi
laborarea unei lucrări în legătură Stejaru. padocului de tineret porcin, o droaie de copii curioşi.
cu comportarea soiurilor şi mate S-a întors spre Tudor Toma, un bărbat negricios, subţire, — Ce faceţi aici ? îi întreabă inginerul.
proaspăt ales şeful brigăzii a doua de cîmp, şi l-a întrebat:
rialului în curs de ameliorare la — 2.074 hectare ? Am auzit bine ? — Ne uităm. N-am mal văzut porci din ăştia, răspunde
atacul de boli, cercetătoarea şti — Ai auzit foarte bine, numai că au pus la socoteală şi o fetiţă.
inţifică Zoia Ţapu, a dovedit încă mărăcinişul... Ăsta-i pămînt neproductiv. Inginerul zîmbeşte.
— Atunci înseamnă, că arabil avem mai puţin... — N-aţi mai văzut, dar de-aici înainte numai din ăştia
— Păi... cu vreo sută de hectare... o să vedeţi. Porci din soiul Landras.
In dimineaţa următoare, s-au reîntîlnit pe cîmp, la mă- Cînd au aflat că materialul reproducător a fost adus cu
răcinişuri, cu sapele. Şi-au zîmbit, miraţi că s-au gîndit avionul, copiii au rămas muţi de mirare. Abia într-un tîrziu
am îndoi la acelaşi lucru ; dacă mărăcinişul a fost băgat Ia fetiţa care vorbise puţin mai înainte, a tras o concluzie :
socoteală, înseamnă că trebuie folosit. Şi ca să fie folosit, — Păi da, doar sîntem colectivişti !...
trebuie „luminat”, curăţit. Trebuie deschis, să intre tractoa Cuvintele acestea le-am auzit pe urmă, de nenumărate
rele, semănătorile, grapele. De fapt, ziua aceea a fost ori. Şi pe şantierul complexului zootehnic, şi în biroul gos
cea dintîi zi de muncă unită. Ieşiseră la cîmp toţi colecti podăriei, unde brigadierul Gheorghe Părăuţă mi-a înfăţişat
viştii. Trăgeau la sapă, vîrtos, să „lumineze” locurile pînă cifrele privind sporirea şeptelului.
atunci neproductive. Şi li se părea că, luminîndu-le, şi în La plecare, am privit incă o dată cîmpul întins şi bogat
inimile lor se adună din ce în ce mai multă lumină. In al negoieştenilor. Şi mi s-a părut că le zăresc undeva, prin
conştiinţa lor se năştea, încet-încet, o înţelegere nouă, o do tre culturi, pe Ana Gruia şi Vasilica C. Dumitru, cu baticu
E răgaz pa cimpuri; inserează rinţă nouă : să-i dea cîmpului, mai repede, o altă înfăţi rile lor colorate, fluturînd în vîntul molcom. Două femei din
Cum de mii de ani a inserat — şare : proaspătă, largă cît vezi cu ochii, o singură şi nes- mulţimea aceea de peste o mie de gospodari risipiţi pe toată
Şi din soare cea din urmă rază fîrşită legănare de grîne. întinderea. Două femei, şi în acelaşi timp, două fruntaşe ale
Către rodul muncii s-a uitat. Străbat acum cîmpul negoieştenilor, într-un docăraş, îm muncii şi ale rodului bogat. Chipurile lor exprimă o tine
preună cu inginerul agronom Vladimir Jelea. E dimineaţă reţe nouă, pe care, de fapt, pînă acum n-au putut-o trăi.
Gxîu am secerat cu rîvna-ntreagă tare şi miriştile sclipesc înrourate în soare. Tarlaua de sfe Ana Gruia a fost primită de curînd în rîndurile membrilor
Eu şi draga mea şi ceilalţi. clă de zahăr (negoieştenii au cultivat anul acesta pentru de partid fără stagiul de candidat, ca o încununare a dra
Hâzbâtind prin valuri marea largă întîia oară sfecla de zahăr) curge spre zare ca un fluviu gostei sale nestăvilite pentru munca unită.
A gospodăriei, însetaţi» cu unde tremurătoare. Lanurile de porumb dublu hibrid Din capătul locului unde muncea cu echipa ei. Ana ne-a
cu vrejuri de fasole Mikingam prin el îşi flutură săbiile petrecut cu privirile, surîzînd.
încet. Floarea-soarelui îşi întoarce chipul pletos, să bea din Poate că era acelaşi ogor pe care l-a curăţat tot ea de
Stelele clipind in clar de lună,
cupele de miere ale luminii. haturi şi de mărăciniş. Larg, inundat de lumină şi foşni
Preiireazâ strălucirea lor.
Poposim la grădina de legume şi zarzavat. Negoieştenii tor. Şi, bineînţeles, vestind o „piine bogată”. Ana zîmbea
Om cu om şi-urează noapte bună; au faima unor legumicultori vrednici. Aproape de oraş, cu toată faţa. Ştiam ce vrea să spună zîmbetul.
Ziua bună miine, fără nor ! doar 12 km îi despart de Ploieşti, au avut întotdeauna o Ştiam, pentru că peste tot ne-a fost tradus în cuvinte.
piaţă sigură de desfacere a produselor lor tradiţionale : varză Şi la cele 50 hectare cu „porumb 5.000” , la tarlaua de sfe
Se aştern tăceri. Dar cîntâ trează şi ardei de toamnă. Ca să smulgă pămîntului roade mai clă de zahăr („vom scoate cel puţin 25.000 kg la hectar !“),
Bucuria muncii-n cîmp unit bune, îşi irigaseră parte din ogoare. Unindu-se în colectivă, la sectorul zootehnic, pe şantierul complexului de grajduri,
Cind măiestru luna dirijează. şi-au pus însă problema înlocuirii vechiului sistem de iri pretutindeni. Şi cuvintele acestea, răspicate şi pline de în
Astrele cu harpe de argint. gaţie. O.R.I.F.-ul-Ploieşti le-a întocmit numaidecît proiec credere şi mîndrie, sună aşa : „Doar sîntem colectivişti ?...“■
tul. Noul sistem e mult mai avantajos decît cel de odinioară.
G E O R G E D E M E T R U P A N Producţia de legume şi zarzavat trebuie să crească mult D R A G O Ş V I C O L
peste vechiul nivel, adică peste ceea ce puteau da în tre
cut legumicultorii individuali. Şi asta pentru că piaţa de
' i i ? 5 ) ' •
