Page 28 - Albina_1962_07

nire 27 iulie şi 4 august a.c., capitala pa­ ar fi buhaiul, capra, ursul, căiuţii. Obiceiuri de Mălinaş, floare
triei noastre va găzdui o minunată sărbă­ iarnă vor mai prezenta şi două formaţii arde­
toare a cintecului, poeziei şi jocului popular. leneşti, cea din Almăş Sălişte-Ilia şi cea din
Potrivit unei rezoluţii adoptată în una­ Săcalu de Pădure. Un grup de şase bănăţence albastră
nimitate la a XlV-a conferinţă anuală a din Borlovenii Vechi-Bozovici va interpreta
Consiliului Internaţional de Muzică Popu­ cîntecul tradiţional de nuntă al locului şi alte — Mălinaş, floare albastră,
lară (C.I.M.P.), ţinută in vara anului trecut la cîntări pe două voci, iar un grup folcloric din înflorit în poarta noastră.
Quebec (Canada). Comitetul Naţional Romîn Viştea-Făgăraş va înfăţişa cîteva interesante Ce te văd aşa voios
pentru C.I.M.P. organizează în aceste zile un obiceiuri de şezătoare. Taraful de Ia Pătroaia- Cu dulceaţă la miros ?
festival folcloric menit să înlesnească cunoaş­ Găcşti, orchestra populară a Casei raionale de
terea reciprocă a folclorului autentic al ţărilor cultură „Nicolae Bălcescu” din Bucureşti şi un — An de an cînd înfloresc
participante. O seamă din cele mai alese creaţii însemnat număr de solişti instrumentişti vor Tot mai mult mă-nveselesc.
artistice ale făuritorilor de frumos din Balcani interpreta un bogat buchet de creaţii populare. Că mereu văd alte case,
şi din zona Mării Adriatice vor fi înfăţişate Spectatorii îl vor putea admira pe neîntrecutul
spectatorilor de către valoroase formaţii şi în- executant din tilincă Mihai Lăcătuş din Cîmpu- Case noi, tot mai frumoase.
Şi mereu văd sate noi
Şi oameni fără nevoi.
Dragu mi-i a mă uita
Că frumoasă-i uliţa
Şi cine calcă pe ea.
Auzit în satul Rogoz, regi­
unea Maramureş, de CHIRA
VERA.

Grupul folcloric Italia.
Pădure, pădure dragă 1
Cînd vei mirosi a fragă C î N T E C
Şi cînd teii, mîndrii tei
Grei vor ii de floare, grei, DE L E A G Ă N
Voi veni din nou la tine
Printre ramuri şi tulpine. (Din poezia populară sîrba
Dor îmi e de fagii tăi, Vine iar pe uliţă tiptil
De gingaşii clopoţei ; . Somnişorul scumpului copil.
De izvoare şi poiene, „Nani, pui de soare pe pămînt,
Dor de doine moldovene. Cîntec drag de leagăn vreau
Să mă culc, s-aud tălăngi să-ţi cîn
Cerul să-l privesc prin crengi. Haide, să adormi, copil iubit
Să mă prindă-n tine sara Dormi uşor, odor nepreţuit!
Să-ţi ascult privighetoarea. Mîine-n zori la joc porni-vei iar
Iar cînd vîntu-o clătina Ca un pui mlădiu de telegar.
Vîrfu-ncet, poala abia, Hai, adormi uşor, că maică-ta
Fluierul să scot, să-ţi cînt Somnul tău şi pacea ţi-o veghea
Ce-i mai mîndru pe pămînt.
Port în fluier şesenale,
Munţii — lîngă ei furnale.
Bărăganul plin de soare,
Bistriţa şopotitoare.
Să-ţi aduc Bicazu-aproape (Din poezia populară croată
Cu-ale mării sale ape.
Poit şi artă populară din comuna Doseşti, raionul Sighet, regiunea Maramureş Şi tu să priveşti frumos O, tu brădişor verziu,
Alt Ceahlău, cu vîrfu-n Jos. Pleacă-ţi crengile mlădiu,
cercaţi interpreţi populari. Este o cinste pentru lung-Suceava, pe vestitul solist din solz de Tu, în cîntecu-mi aprins Umbra unde-ţi va cădea.
poporul nostru, iubitor de pace şi harnic creator peşte Marin Toma din Victoria-Brăila, pe iscu­ Să simţi omu-n muncă prins. Cu mioarele om sta.
de bunuri materiale şi spirituale, să facă loc sita cîntăreaţă din frunză Florica Mîzgoi din Pe-acolo, prin poeniţă, -
în inima ţării sale acestui festival al melodiilor, Bătrîni-Teleajen, pe cimpoierul Anton Bivolaru Ţi-oi cînta pădure bună Le-o veghea o ciobăniţă.
Zborul omului spre Lună.
stihurilor şi dansurilor izvodite în grădina pre­ din Şotrile-Cîmpina, pe buciumaşul Alexandru Iar în vers ţi-oi pune stele Brîul ei nu-i de mătasă,
tutindeni însorită a folclorului. Puică din Calu-Buhuşi, pe tînărul interpret din Nici din piele arătoasă ;
La festival vor lua parte numeroase formaţii nai Dan Sebastian din Bucureşti, pe Petrică Cum îs dorurile mele.
Brîu-i neasemuit,
artistice şi solişti de peste hotare : o formaţie Popescu din Tcga Zahareşti-Cislău, adevă­ E din aur împletit.
folclorică din R.P. Bulgaria şi una din R.P. rat maestru al fluierului şi pe mulţi alţii. In Auzit în satul Unţeştl, ra­
Albania, o formaţie a Uniunii ansamblurilor vreme ce Marin Căpăţînă şi Dumitru Candoi ionul Bîrlad, regiunea Iaşi, Este brîul muncii ei
folclorice din R.P.F. Iugoslavia ; trei formaţii din Celei-Corabia vor da glas unor străvechi de SANDU TĂCU. Şi e plin ca de seîntei.
italiene şi anume cea a Asociaţiei naţionale de balade create de poporul nostru, un grup de
asistenţă muncitorească „Enal“, Ansamblul tinere fete din comuna Bătrîni - Teleajen va
„Canterini romagnoli” şi un grup folcloric care cînta un ales mănunchi din vestitele lor cintece
prezintă cintece muncitoreşti, apoi ansamblu­ noi, de un dinamism exuberant şi pline de opti­
rile „Edon“ din Cipru şi „Ntora Stratou" din mismul caracteristic zilelor noastre. Alţi cîntă-
Grecia. reţi vor interpreta din cele mai alese cîntări
Ţara noastră va fi bogat reprezentată de mai ale ţinuturilor de baştină : Maria Precup din
multe formaţii artistice, muzicale şi coregrafice, Leşu-Năsăud, Maria Bohotici din Crăceşti-Si-
precum şi de o seamă de solişti vocali şi instru- ghet, Lenuţa Vîlcu din Lupşa de Jos-Stre-
haia etc.
La festival vor asista, in calitate de observa­
tori, numeroşi folclorişti din Anglia, Belgia,
R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, Elveţia, R. D.
Germană, R. F. Germană, Grecia, Irlanda, Ita­
lia, R.P.F. Iugoslavia, S.U.A., R. P. Ungară. Spe­
cialiştii vor avea prilejul să cunoască nemijlo­
cit creaţia artistică a popoarelor din această
parte a lumii.
Bucureştiul va fi martorul unei adevărate re­
vărsări de cintece, ritmuri şi culori. Artiştii
populari participanţi la festival vor susţine spec­
tacole în aer liber, pe scenele teatrelor de vară
„Herăstrău", „23 August" şi „Nicolae Bălcescu",
la Clubul C.F.R. „Griviţa Roşie" şi grădina
„Boema". In magnifica arenă a Circului de Stat
se va desfăşura „parada costumelor naţionale", Echipa de dansuri populare „Edon“ din Nicosia-Cipru
iar în vasta sală a Palatului R.P.R. va avea loc
— ca o încununare a festivalului — un spectacol CREANGA DE MĂSLIN
dat de cele mai valoroase formaţii şi cei mai de
seamă solişti din ţările participante. Cu acest
prilej, se vor împărţi premiile şi menţiunile : Adormi, frumoasa, lingă mare
Sub măslinul verde, pe răcoare.
pentru cea mai bună formaţie de dansuri, pen­
Şi un vini din larg suilind.
tru cele mai originale formaţii muzicale, pentru Din copac o ramură a frînt.
cei mai buni solişti vocali, pentru cele mai fru­ Elencuţâ, Elencuţâ Peste mîndra iată adormită
Neintrecutui cintăref din fluier Petrică Popescu moase costume populare, celui mai tînăr şl celui Nu mai lăcrima drăguţă A căzut crenguţa înverzită.
din comuna Tega Zahareşti, raionul Cislău Că de-ajuns cci plîns cindva, Ochişorii ei rotind in sus
mai vîrstnic participant la festival. Cînd călăul ne-nrobea. Mindira noastră vintului l-a spui
mentişti, numărînd aproape 250 de persoane, Spectacolele de artă populară date de forma­ — Bade vint, de ce mă aridici
îşi vor arăta măestria echipele de dansuri popu­ ţiile şi soliştii din ţările balcanice şi din zona Elencuţâ, mîndrâ fată, C-am visat un vis cu trei voinic
lare' din Dumitreşti-Rîmnicu Sărat, Căpîlna- Mării Adriatice, ca şi lucrările ştiinţifice din ca­ Adă apă în găleată ; Ăl dinţii un mâr mi-a dăruit
Tîrnăvcni, Săcalu de Pădure-Reghin, Borlova- drul festivalului, vor constitui o nouă şi însem­ Apă proaspătă, curată — Crească el ca mărul înflorit 1
Caransebeş, Bixad-Oaş, căluşarii din Pădureţi- Că sosiră partizanii Şi al doilea un inel mi-a dat, luci<
Costeşti şi din Frumoasa-Zimnicea. Un intere­ nată contribuţie la întărirea păcii şi prieteniei Ce luptară ca vultanii; Fie el ca aurul frumos 1
sant grup folcloric din nordul Moldovei (co­ între popoare. Slobod cîntec duc pe văi Iar al treilea doar m-a sărutat;
munele Tudora-Fălticeni, Fundu Moldovei, Bo- Pentru mîndrii anii tăi. Cit l-aş vrea să-mi fie el bărbă
toş şi Cîmpulung, regiunea Suceava), va înfăţişa TIBERIU ALEXANDRU
cîteva din obiceiurile de iarnă ale locului, cum cercetător principal la Institutul de folclor (Din poezia populară bulgară)