Page 29 - Albina_1962_07
P. 29
ntîmplarea a făcut ca dintre ze Asta-mi mai lipsea I Tocmai cînd mă la Bonţida, există o staţiune zootehnică
cile de colectivişti care şi-au ri bucuram că am scăpat de bombăneala experimentală. Poate că ai auzit de ea.
dicat în ultimii ani case noi în bătrînului ! Ei bine, au acolo o bălţată romînească
Bogdana noastră, eu sa fiu mai Piecai glonţ acasă. Mi-era să nu-mi recordistă pe ţară. Cît crezi că a dat
la vedere. Cum ieşi de la sediul facă tata, cît era de pornit, vreo bu vaca asta in ' 61 ?
gospodăriei, nu faci douăzeci de cată. Cînd am văzut curtea goală, am — Ştiu eu, te pomeneşti că a tre
paşi şi îndată dai de o poartă făcută răsuflat uşurat. cut de cinci mii, presupuse tata cu glas
din păzii aşezate în ape felurite şi — Iar avem oaspeţi, mi-a şoptit ne îndoielnic, dar continuînd a sta hotă-
vrîstate oa altiţele de pe umerii unei vasta din prag. rît în calea musafirilor ca să nu plece
ii. Acolo stau eu. Mai departe, se în — Unde-s ? aşa curînd.
şiră şi alte case noi, clădite pe loturile — In camera cea buna. Stau de vorba
repartizate de colectivă, dar nu mai cu tata. — Sa fii matale sănătos, rasera toţi,
are nimeni o poartă ca a mea, cu linii „Numai de nu i-ar fi repezit cumva îndreptîndu-se spre uşă. — A trecut de
care să joace în lumină ca spiţele de pe oameni" ma gîndii eu deschizînd douăsprezece mii', mai precis 12.142 li
la roata bicicletei. Toată lumea spune cu teamă uşa odăii. Vreo cinci-şase tri în 300 de zile de mulsoare. S-a
că e frumoasă poarta, dar nimeni n-a inşi stăteau liniştiţi, aşezaţi care cum scris şi prin ziare. Ei, ce zici ?
băgat de seamă că are un defect. Poate găsise loc. Tata, în picioare, înfipt în
că nici eu nu observam, dacă nu era faţa lor, tocmai se mira : — Aşa caz special mai zic şi e u !
discuţia cu tata. — Două mii nouă sute de litri pe răspunse unul dintre oaspeţi în lo
Cum intri în curtea noastră, pe cap de vacă furajată e o treabă bună, cul bătrînului meu, care nu mai avea
dreapta, acoperite cu solzi albicioşi de faţa de doua mii cinci sute ale noastre. glas.
eternit, se află magazia şi grajdul, iar Cum aţi reuşit ? I-am condus spre poartă, în lumina
în fund, ridicată pe o temelie de nă — Ne-a săltat mult porumbul verde
dejde, e casa, cu testemel argintiu de însilozat cu amestec de mazăre, lu- soarelui bun de vară. Din spate, auzii
tablă, cu „hulubar” ţuguiat pe frunte, cemă şi soia. Mai ales soia e grozavă cum tata i se destăinuia îngrijitorului
lucrat în tigheluri dantelate şi cu pic pentru lapte, îl lămuri un tinerel ne- celui tînăr că ai noştri au avut neca
turi pe pereţi, astea mi zuri cu nişte leguminoase
gălite de mina Lisavetei insilozate pe ploaie.
mele, care, la o adică, îl — Este leac şi pentru
bate şi pe cel mai isteţ asta, îl informă musafi
zugrav. Să nu credeţi că rul. — S-a experimentat o
vă spun atîtea ca să mă soluţie de 5 la sută acid
laud. Dacă vă închipuiţi formic şi a dat rezultate
una oa asta, sînteţi bune. O vom aplica şi
gînd la gînd cu cel ___ _ noi, dacă va fi cazul.
bătrîn, adică cu tata. , Cei din Gura Văii ple
— Mai, Ioane, sa ştii de la mine ca Schijă de AUREL LEON cară mai departe, pe uliţa satului.
îngîmfarea nu place nimănui, m-a luat Tata rămase între canaturile porţii,
batrînul dis-de-dimineaţa, pe nemîn- gricios, probabil îngrijitor, căci intră urmărindu-i mult timp cu privirea.
ririi romagnoli" din Lugo cate, semn că are de gînd să mă pre apoi în amănunte despre furajare şi Parcă ar mai fi avut de pus unele în
lucreze cu dichis, pe aşezatele. se vedea că-i priceput. trebări şi îi ■ părea rău că le-a uitat.
— Ştiu, tata, i-am răspuns. Bătrînul meu are dintotdeauna pa
— Pare-mi-se că te cam făloşeşti de tima vitelor şi, de altfel, toate zilele- După ce se hotărî în fine să intre în
"i'ii la o vreme şi-ţi place să tot primeşti muncă şi le face la grajd, Nu m-am curte, stete pe ginduri în timp ce um
la musafiri. Pînă să se încheie colecti mirat că era atît de atent, îneît cred bra lui clătina din cap, fel şi chip şi,
bl- vizarea, ba venea cîte-o delegaţie de că nici nu m-a observat intrînd. tîrziu, mi-a spus cu glas hotărît :
întovărăşiţi să vadă cum trăim, ba,
— Avem Şi noi douăzeci de vaci din — Ioane, trebuie să vorbim cu pre
(Din poezia populară greacă) # mai înainte, cîte-un grup de individu bălţata romînească, rasă din care aveţi şedintele să ne dea camionul. Il în
ntre trei frumoase mări, ali care cercetau prin toate ungherele, şi dumneavoastră cîteva, continuă dis
5 un turn de-argint în zări îţi măsurau agoniseala şi se mirau de cuţia un musafir voinic, cu privire des cărcăm cu oameni şi le întoarcem vi
3i o fată-n el vestită parcă tu ai fi cel mai breaz din sat chisă sub. sprîncene arcuite parcă a zita ăstora din Gura Văii. Cîte n-or
lu lumină-mpodobită. ♦ Şi îi fi avînd cine ştie ce castel. Numai fi avînd ei acolo de care nici nu ne-au
îalbe mari, douăsprezece, ♦ că se ştie, avem în sat colectivişti şi veşnică voie bună.
5a pe braţ şi le petrece, ♦ mai şi decît tine. — Nu prea dau rezultate, , îl între pomenit !
jtrălucinde, mîndre salbe, — Nu-s cel mai breaz, tată, şi nici rupse tata. M i se pare că şi dumneavoastră
)e mărgăritare albe. nu am castel, ducă-se pe pustii. Toc — Ba tocmai că ele ne-au săltat pla aţi avea de pus o întrebare. Ce-am fă
5a, din ele-şi pune şase mai de asta ne cearcă mulţi poarta, nul, zîmbi oacheşul. — Ne-am propus cut cu zăvorul ? Ştiu eu, pesemne ca
’e cosiţele frumoase I ca în '62 sa depăşim la balţate trei mii
>i-alte şase — pieptul ei să ne cunoască viaţa, aşa cum e. l-am pus bine undeva, pe vreo poli
■ îmbracă în seîntei. Fireşte, nu sîntem fruntaşii fruntaşilor. litri de lapte pe cap de vaca furajată. cioara, aşa ca daca, poftiţi pe la noi
îi de gît şi le petrece Sîntem aşa, mai de mijloc, cum zi Avem şi o refcordistă care trece de
>i cu soarele se-ntrece : ( seşi. - patru mii. Totul depinde de îngrijire nu-i nevoie să bateţi in poartă. Pof
— „Răsai soare ca din spume * — Oricum, prea ne calcă mereu. Pe şi furajare. tiţi cînd doriţi. Ghiar dacă n-oi fi eu
iă pornesc şi eu prin lume ; tine nu te doare gura să le tot explici — Patru mii ? Ei, cazuri speciale 1 —■ acasă, tata vă primeşte cu dragă
3ît de mult vei străluci, mereu cum lucrezi în brigadă, cît ai
CHi ca m: ie nu vei f i ! * primit de la gospodărie, cum merge cu dădu batrînul din cap cu oarecare ne inimă.
Străluci; ;a-mi plină-i toată praşila sau cum de ai scos cu nevas-
)e iubire-nvăpăiată ♦
>1 prin ea întineresc — tă-ta şi cu mine un vagon şi jumătate
Toţi flăcăii mi-o rîvnesc !“ de porumb de pe parcela de trei hec
tare ? Eu în ţeleg: vin oamenii în
♦ schimb de experienţă, îs colectivişti
4oi semănăm înfr-una * mai tineri, dar cum de se opresc şi
(Din poezia populară italiană) I cei cu schimbul de experienţă şi cei
întîmplaţi în vreo excursie, mai mult
semănăm într-una munţi de grîne, la tine ? Zi că ţi-a intrat fudulia în oap
pentru noi — o boabă nu rămîne. şi-ţi place să te grozăveşti. Nu te-am
aţi haini ni-l tot mănîncă ♦ auzit cum le spuneai celor veniţi ieri
e usucă foametea adîncă. ce planuri avem cu porumbul pentru
aşi destui, cu armele-ncărcate, 9 '62 ? De unde ştii tu daca reuşim, ca
rup din mină plinea de prin sate I s-o faci pe propagandistul ?
, casa noastră, ei ne sînt stăpînii 9
,e-au sleit din suflet gustul pîinii! - Nu mai întind vorba, că nu are rost.
ug din holda noastră grîu şi sînge I Bătrînul era pornit şi, pînă la urmă,
; pentru e l ,— bogatul şi-ar tot strînge! mi-a ridicat-o în cap şi pe Lisaveta,
împ şi vii tot cumpără vrăjmaşii, convingînd-o că s-ar putea să ne de
ii se sting de foame copilaşii! zicem faţă de vreun musafir, dacă n-o
s ale noastre-ntinsele ogoare! sa iasa aşa cum spunem noi. Ce era
s ale noastre holdele sub soare! » să fac ? Le-am promis că mă duc la .
imănăm într-una munţi de grîne,
pentru noi o boabă nu rămîne! preşedinte şi îl rog să-i mai îndrume
> pe vizitatori şi pe la alţi colectivişti.
Cînd ieşeam în uliţă, tata mi-a stri
gat din urma :
« — V ezi de treci şi pe la fierărie.
Am vorbit cu Petrache să ne facă un
zăvor pentru poartă. Că tu ai avut
grijă să o faci frumoasă, dar la zăvor
nu te-ai gîndit. Să nu mai intre aşa
fiecare cînd şi cum vrea, ca într-o
ogradă pustie.
a N-am mai zis nimic. In adevăr, por
ţii îi lipsea un zăvor. Mai înainte, noi
avusesem un gard obişnuit. Nu fusesem
obişnuiţi cu încuietori. Acum dacă tata
vrea aşa !...
Am trecut pe la fierărie să iau ză
vorul comandat. Pe drum, ma-ntîlnii încredere. — Dar, de ce
cu preşedintele. vă grăbiţi ? se repezi tata
— Bine că te văd Ioane, îmi spuse văzind că musafirii dau
el. — V ezi bre ca ne-a sosit o dele semne de plecare. — Aş
i gaţie de colectivişti din Gura Văii. vrea să vă mai întreb
Sînt în schimb de experienţă. Au v i cîte ceva.
zitat grajdurile cu de-amănuntul, au — Am dori să mai vi
stat de vorbă cu îngrijitorii noştri şi zităm şi alţi colectivişti,
) apoi au plecat cu vicepreşedintele prin tăicuţule, se scuză oas
sat. S-ar putea sa treaca şi pe la tine, petele cel voinic, aple-
ca eşti mai la îndemîna. Ei se intere cîndu-se către bătrîn. —
sează mai ales de sectorul zootehnic, Dacă ai pomenit de ca
'ăreafa din frunză Florica Mîzgoi din dar vor sa vada şi chiverniseala de pe zuri speciale să-ţi spun
comuna Bălrîni, raionul Teieajen la case, eu unul : lîngă Cluj, (Desen de RODICA MAR1NESCU)
