Page 30 - Albina_1962_07
P. 30

Un  deget  de  la
                                                       mină  învăluit   în
                                                       descărcări  de înal­
                                                       tă  frecvenţă.  Fo­
                                                       tografia   a   fost
                                                       realizată cu ajuto­
                                                       rul  microscopului
                                                       de  electromecani­
                                                       cul  Semion  K irli-
                                                       an   din   oraşul
               fy g r fh y lr a                          Krasnodar  —
                                                           U.R.S.S.
                                                         (Revista  „Uniu­
                                                         nea   Sovietică"
                                                           Nr.  6/1962)

                                                            C


                        y    t  i  i                   nul,  conţinind  culturi  de  baeilus  megathe-
                                                       rium.                                    IZOTOPII RADIOACTIVI
                                                         Prin  activitatea  acestor  bacterii,  fosforul
                                                       din  sol,  care  nu  poate  fi  asimilat  de  plante,   în  zootehnie  şi  zoologie
                 •   Ingrăşămintele   microbiene   concu­  este  prelucrat  chimic  în  compuşi  asimilabili.
               rează  pe  cele   chimice  •   Microorganis­  Totodată,  bacteriile  din  fosfobacterin  stimu­  In  prezent,  nu  există  aproape  nici  un  domeniu  al  biologiei
               mele  şi  plantele   superioare  •   Aplicaţii   lează  creşterea  şi  activitatea  bacteriilor  fixa-   în  care  să  nu  se  fi  făcut  cercetări  privind  aplicarea  izotopiloi
                       practice  în  agricultura.      toare  de  azot.                        radioactivi.
                                                                                                 Datorită  acestora  cercetătorii  au  putut  studia  o  serie  de
                 Ştiaţi  că  într-nn  hectar  de  pămînt  fertil   Silicobacterinul  este  un  îngrăşămint  bacte­  fenomene   biologice  din  organism   care  nu  sînt   accesibile
               trăieşte  pînă  la  adîncimea  de  39-40  cm.  •   rian  care  se  fabrică  şi  Ia  noi  iu  ţară  înce-   observaţiilor  cu  ajutorul  altor  metode.
               „populaţie"  de  microorganisme  care  cîntăresc   pînd  incă  din  anal  1956.  Prezenţa  sa  in  sol  Iată  cîteva  din  acestea :
               cel  puţin  7.000  de  kilograme ?  Dacă  i-am  a-   duce  Ia  „furnizarea"  către  plante  a  „rezerve­
               şeza  unul  lingă  altul,  aceşti  microbi  ar  aco­                            „Atomii marcaţi44 pe urmele medicamentelor
               peri  o  suprafaţă  de  aproximativ  590  de  hec­  lor"  de  potasiu  conţinute  în  silicaţi.  Bacterii­                            \
               tare.                                   le  din  îngrăşămînt  secretă  multe  substanţe   Interesante   sînt   studiile  efectuate  de  biologii   sovietic»'»   ^
                 Cercetătorii  au  descoperit  că  aceste  minus­  stimulatoare  pentru  plante  şi  pentru   alte   P.  şi  V.  Kartaşov  pentru  identificarea  substanţelor  toxice  din   4*
               cule  „bucăţele  de  viaţă"  trăiesc  mai  ales  in                             produse  lactate,  carne  etc.  Cu  ajutorul  izotopilor  radioactivi
               jurul  rădăcinilor  plantelor.  Numărul  lor  este   microorganisme  utile  din  sol  şi  contribuie  la   substanţele  chimice  toxice  ce  râmîn  în  produsele  alimentare
               aei  de  zeci  şi  de  sute  de  ori  mai  mare  decît   mărirea  rezistenţei  plantelor  faţă  de  boli.  provenite  de  la  animalele  tratate cu insecticide, pot fi uşor  iden­
               în  restul  solului.                      fngrăşămintele  bacteriene  au  relaţii  de  „a-   tificate.  Se  pot  astfel  elabora  metode  mai  precise  pentru  utili­
                 Care  este  explicaţia ?                                jutor-reciproc"  între ele.   zarea  D.D.T.-ului,  H.C.H.-ului  şi  a  altor  insecticide.
               Primul  om   de  ştiin­                                   Fosfobacterinul   stimu­  In mod  asemănător  se  pot  controla  şi  alte  substanţe  chimice
               ţă  care  s-a  ocupat  de              s tâ jn u i& a jz â ,  lează,  de  pildă,  culturile   din  organismul  animal,  sau  se  poate  aprecia  conţinutul  uno*
               această  problemă  a  fost                                de azotoleacter, de  aceea   iactori  vitali,  ca  vitamine,  hormoni,  microelemente  etc.
               biologul  rus  S.  N.  Vino-           C R E Ş T E R E A  asocierea  acestor   două   Cu  ajutorul  „atomilor  marcaţi"  s-a  putut  studia  şi  acţiunea
               gradski.   El   a  arătat              P LA N T ELO R     preparate dă  recolte mai   unor  medicamente   folosite  în  practica  veterinară  precum  şi
               că   rădăcinile   secretă                                 mari  decît  aplicarea  lor   modul  cum  ele  împiedică  sau  accelerează  anumite  procese.
               diferite  substanţe  foar­                                în  mod  separat.      Astfel,  de  pildă,  s-a  adăugat  sulf  radioactiv   unei  doze  de
               te  utile  in  „bucătăria"  bacteriilor.  La  rîridul                            penicilină  şi  s-a  urmărit  drumul  său  prin  corpul  animalelor  şi
               lor,  acestea  dau  plantei  o  serie  de  substan­  Microbii  şi...  nutreţul   modul  cum  lucrează.
               ţe  prelucrate,  foarte  necesare  creşterii  şi  dez­  Dar  microbii  sînt  utili  nu  namai  plantelor
               voltării  lor.                                                                                Migraţii-,  radioactive
                                                       vii,  ci  şi  celor  moarte,  adică  acelora  care,
                   Microbii  secretă  vitamine,        după  ce  au  fost  recoltate,  servesc  ca  nutreţ   In  zoologie  izotopii  radioactivi  sg  utilizează  pentru   cerce­
                                                       pentru  vite.                            tarea  hranei,  arealului  de  răspîndire  şi  migraţiei  animalelor.
                     antibiotice  şi  hormoni            O  specie  microbiană  de  acest  fel,  microbul   Hrănind  şobolani  cu  mincare  ce  conţinea  fosfor  radioactiv,
                                                        „suis“,  descoperită  de  cercetătorul  sovietic   cercetătorul  sovietic  Şura-Bura  a  putut  detecta  drumurile  de
                 Datorită  „îngrăşămintelor  microbiene**  care   1  -irobinski  de  la  Institutul  agricol  din  Kras-   migratie  ale  acestor  animale.
               concurează  în  multe  privinţe  pe  cele  chimi­  noiarsk,  are  proprietăţi  uimitoare.  Crescut   Alţi  cercetători  au  utilizat  izotopii  radioactivi  pentru  studiul
               ce,  s-a  obţinut  în  Uniunea  Sovietică  sporuri   pe  nutreţ,  microbul   „fabrică"   importante   viermilor  de  mătase,  pentru  determinarea  distanţei  migraţiei
               însemnate  de  produse  agricole.       cantităţi  de  albnmină  folosind  drept  „mate­  la  păsări,  pentru  studierea  relaţiei  dintre  animale.
                 Introducind  in  sol   nişte  „chimişti  vii"   rie  primă"  aer  şi  hidraţi  de  carbon  din  masa   Ca  şi  în  alte  domenii  ale  biologiei,  aplicarea   izotopilor
               foarte  pricepuţi,  noile  îngrăşăminte  au  pro­  furajeră.  Cantitatea  de  albumină  sporeşte  în   radioactivi  în  zootehnie  şi' zoologie  va  contribui  la  o  şi  mai
               prietatea  de  a  oferi  plantelor  un  „meniu"   acest mod de la  1-2  la sută  cit e normal,  pînă   bună  cunoaştere  a  animalelor,  a  modului  lor  de  viaţă,  g  fo­
               consistent  şi  adaptat  nevoilor  fieeărei  specii.   la  5  şi  chiar  9  la  sută.  loaselor  sau  pagubelor  pe  care  le  pot  aduce  omului.   ‘ ţ.
               Astfel,  există  bacterii  care  îmbogăţesc  solul   Acest  microb  minunat  mai  are  şi  alte  ca­
               în  azot.  altele  care  intensifică  formarea  com­  lităţi  remarcabile.  „Suiş"  produce  un  antibio­              EM.  ROMAN      s.
               puşilor  organici  ai  fosforului  etc.  tic  care  distruge  microorganismele  dăunătoa­
                 Azolobacler  chroocccum,  cunoscut  sub  de­  re  din  nutreţ,  menţinîndu-1  proaspăt  un  timp
               numirea  „industrială"  de  Azotobaeierin,  pe   îndelungat.. Microbul  îmbogăţeşte,  de  aseme­
               lingă  îmbogăţirea  solurilor  in  azot,  mai  are   nea,  conţinutul  nutreţului  In  acid  tactic, vita­
               şi  alte  „activităţi"  utile  pentru  plantele  su­  mine,  stimulatori  ai  creşterii  organismului  şi
               perioare.  Ajungind  in  sol.  microbii  secretă   alte  elemente  valoroase.
               în  jurul  lor  o  serie  de  substanţe  ca  vitami­  Acestea  sînt  numai  cîteva  din  aspectele
               nele  Bi  şi  B-’,  antibiotice  de  tipul  biotinei,   utilizării  microbilor în  practica  agricolă.  Spe­
               hormoni  de  tipul  auxinei  care  influenţează   cialiştii  afirmă  însă  eă  prin  cercetări  perse­
               favorabil  atit  dezvoltarea  plantelor  —  mai
               ales  în  primele   faze  —  cit  şi  a  celorlalte   verente  asupra  relaţiilor  dintre  microorganis­
               microorganisme  din  sol.               me  şi  plante  se  vor  putea  realiza  în  viitor
                                                       procedee  şi  măsuri  agrotehnice  menite  să
                  Ajutor  reciproc...  bacterion
                                                       aducă  sporuri  nebănuite  de  recolte.  Motonava  sovietică  „Cometa",  cm  aripi  subacvatice.  Realizată
                 Un  alt  îngrăşămînt  bacterian  „specializat"                                 în  întregime  din  aliaje  de  aluminiu  şi  magneziu  poate  trans­
               in  prelucrarea  fosforului  este  fosfbbaeteri-           Dr.  E.  ROŞIANU           porta  188  persoane  cu  o  viteză  de  75  km  pe  oră.


                                                 zite  de  om.  Cîinele  poate  auzi  pînă   „Moartea  acustică"  te,  specialiştii  sovietici  au  pus  la
                                                 la  37.000  de  vibraţii,  iar  alte  anima­                     punct  aparate  ingenioase  de  diag­  ■ >
                                                 le  aud  pînă  la  100.000  de  vibraţii   Asupra  celor  mai  mici  reprezen­  nostic  în  medicina  umană  şi  vete­
                                                 pe  secundă.                     tanţi  ai  regnului  vegetal  —  bacte­  rinară.                  !>
            i»                                                                    riile  —  ultrasunetele  au  o  acţiune   Ultrasunetele  pot  pune astfel  diag­
            <>                                     Ultrasunetele  şi  plantele    distrugătoare.  Ultrasunetele  distrug   calculi  (pietre),  preeizînd  sediul  lor   iî
                                                                                                                   nosticul  unor  tumori  sau  al  unor
                                                                                  chiar  şi  bacilul  tuberculos  cunoscut
            !> 111       (((€»)      m       i   „ultrasunete", cum  sînt  cunoscute  în   prin  rezistenţa  sa  faţă  de  acţiunea   chiar  la  începutul  bolii.
                                                   Aceste  sunete  care  nu  se  aud  sau
                                                                                  altor  agenţi  fizici.
                                                                                                                    O  utilizare  ingenioasă  a  ultrasu­
                                                 ştiinţă,  pot  fi  produse  cu  ajutorul
                                                                                   La  anumite  intensităţi  ale  ultra­
                                                 unor  aparate  şi  folosite  în  practică.  sunetelor  distrugerea  celulelor  vii   netelor  o  constituie  cea  pentru...
                                                                                                                  cîntărirea  grăsimii  animalelor.  Ul­
                                                   Dintre   utilizările   ultrasunetelor   se  face  instantaneu  în  cîteva  miimi   trasunetele indică  astfel  foarte exact
            i'                                   puse  la  punct  în  ultima  vreme,  spi­  de  secundă.  Această  distrugere  prin   stratul  de  ţesut  gras  la  porci,  iar
            i»                                   cuim  doar  cîteva  din  domeniul  a-   ultrasonare  —  „moartea  acustică"   dacă  in  acest  strat  există  unele  fîşii
                                                 griculturii  şi  zootehniei.     —  permite  extragerea  din  celule  a   de  „carne",  acest  lucru   apare  pe
            !>                                    Ultrasunetele şi-au  dovedit  în  pri­                          ecranul  luminos  al  aparatului  cu
            <>                                   mul  rînd  o influenţă  deosebit  de  fa­  compuşilor biologici  activi,  fermenţi,   ultrasunete.'
                                                 vorabilă  asupra  creşterii  şi  dezvol­  vitamine,  antigeni  etc.  In  Uniunea  Sovietică  au  fost  con­
                                                 tării  plantelor.                 în  industria  alimentară  această   struite  recent  diferite  tipuri  de  a-
                •   „Sunetele  care  nu  se  aud"  în
                                                  Cercetările   biologilor   sovietici   acţiune  a  ultrasunetelor  poate  fi  u-   parate  emiţătoare  de   ultrasunete.
                agricultură  •   Ultrasunetele   mai   O.  Istomina  şi  N.  Ostrovski  asupra                    Unul  din  acestea,  UTP-1,  fiind  de
                tari  decît  antibioticele ? •   Medici­  recoltelor  de  cartofi  şi  mazăre, au a-   tilizată  la   sterilizarea  alimentelor   dimensiuni  mici  şi  cîntărind  doar
                na  are   la   dispoziţie  o  nouă   rătat  că  producţia  la  hectar  creşte   pentru  conservare.  Se  pot  trata  ast­  12  kg.  este  un  aparat  portativ  care
                            tehnică.             dacă  seminţele  sînt  „tratate"   cu   fel  şi  laptele  sau  mustul  pentru  îm­  poate  fi  folosit  în  orice  ocazii.  Alt
                                                 ultrasunete.                    piedicarea  fermentării,  iar  producă­  aparat  UZD-4  este  indicat  în  sco­
                 Ceea  ce  percepem  cu  urechea,  me­  Şi  la  noi  în  ţară  au  fost  obţinute   torii  de  vinuri  pot  produce  o  „înve­  puri  diagnostice.  El  va  permite  lăr­  i'
                lodii  plăcute,  foşnet  de  frunze,  zgo­  rezultate  asemănătoare  de  către  un   chire  artificială"  a  vinului  cu  aju­  girea  cercetărilor  în  domeniul  diag­
                motul  sau  graiul,  sînt,  de  fapt,  fe­  colectiv  condus  de  acad.  E.  Bădărău.   torul  ultrasunetelor.
                nomene  fizice  de  vibrare  mecanică   Greutatea  boabelor  de  grîu  obţinute                   nosticului  ultrasonic,  şi  va  crea  po­  i»
                                                                                                                  sibilitatea  de  a  se  introduce  aceas­
                a  sunetelor.   Ele  sînt  auzite  dacă   la  o  plantă  provenită  din  seminţe   Diagnosticul  ultrasonor  tă  metodă  în  biologie,  pe  scară   <»
            t   de   vibraţii  . pe   secundă.   Peste   supuse  ultrasunetelor  a  fost  o  dată   Bazaţi  pe  faptul  că  undele  uttr.a-   largă.
                au  cel  puţin  16  şi  cel  mult  20.000
           i    această  limită  vibraţiile  nu  sînt  au­  şi  jumătate  mai  mare  decît  la  plan­  sonore  „traversînd"  un  ţesut  orga­  R.  IRIM ESCU  i»
                                                 tele  „martor".
                                                                                 nic  au  viteză  şi  absorbţie  diferi­
   25   26   27   28   29   30   31   32