Page 31 - Albina_1962_07

ir.Jb * î itfjh'ftj'.': • hi»

Vorbind despre laptele, des­
SOLIDARI CU EROICUL POPOR (MN pre viaţa lor, tinerii din ţările
socialiste îi vor asculta po­
vestind, la rîndu-le, pe tinerii
Ziua de 26 iulie se înscrie cubani şi văd că numai pe
ca e dată glorioasă in istoria drumul pe care a mers Cuba din ţările în care oamenii
ca
duc o luptă dîrză pentru
poporului cuban. Cu nouă ani vor putea şi ele să-şi cîştige viitorul să însemne muncă şi
In urmă, în această n, un adevărata libertate şi indepen­ pîine pentru toţi. Tinerii ţă­
grup de patrioţi cubani, în­ denţă. rani din Ecuador vor povesti
flăcăraţi de dorinţa fierbinte Succesele Cubei revoluţio­ cum luptă ei împotriva com­
de »-şi elibera patria din că­ nare infirmă născocirile pro­ paniei nord-americane „Uni­
tuşele sîngerosului regim al pagandei imperialiste că Ame­ ted Fruit Company" (denumi­
dictatorului Batista, a atacat rica Latină nu s-ar putea tă şi „monstrul verde") care
fortăreaţa Moncada din oraşul lipsi, chipurile, de ajutorul plăteşte cîte un singur cent
Santiago de Cuba, unul din Statelor Unite, că naţionali­ (a suta parte dintr-un dolar
bastioanele odiosului dictator. zarea întreprinderilor monopo- american i) pentru fiecare ki­
In fruntea răsculaţilor se afla liştilor nord-americani ar duce logram de banane pe care ti­
Fidel Castro. Răsculaţii au aceste ţări la ruină economică. nerii le recoltează cu multă
fost înfrînţi. Superioritatea Cuba a obţinut marile sale trudă... Tinerii ţărani din Ita­
numerică a lacheilor lui Ba­ succese în economie, cultură lia vor povesti cum au orga­
tista i-a copleşit. Mulţi dintre etc., nu cu ajutorul Statelor nizat cei din regiunea Puglia
cei ce porniseră la asaltul for­ Unite ale Americii, ci chiar în lupta pentru ca pămînturile
tăreţe! au căzut în luptă. Cei ciuda acţiunilor ostile ale a- rechiziţionate pentru aerodro­
rămaşi în viaţă au fost ares­ cestora. Imperialiştii nord-a­ muri militare să fie împărţite
taţi, supuşi la chinuri barbare mericani nu s-au împăcat şi ţăranilor săraci... Tinerii ţă­
şi apoi condamnaţi la ani grei nu se împacă cu faptul că un rani din Argentina vor povesti
de temniţă. popor mic îşi făureşte o viaţă despre una din crudele reali­
Poporul nu şi-a uitat însă liberă şi independentă. Ei tăţi din ţara lor: 2.900 de mari
fiii. In întreaga ţară s-au or­ caută pe toate căile să împie­ moşieri stăpinesc mai mult
ganizat puternice demonstraţii dice construcţia paşnică a Cu­ pămînt decît întreaga supra­
de protest, cerîndu-se elibe­ bei. încercările lor sînt sor­ faţă a şapte ţări europene
rarea patrioţilor închişi, prin­ tite însă eşecului. luate laolaltă — Anglia, Bel­
tre care se afla şi Fidel Cas­ Ţările socialiste în frunte cu gia, Danemarca. Elveţia. Gre­
tro. Speriat de valul crescînd Uniunea Sovietică acordă Cu­ cia, Olanda şi Portugalia... Ti­
al revoltei populare, guvernul bei un ajutor multilateral şi nerii africani vor povesti des­
lui Batista l-a eliberat pe con­ dezinteresat. In cele mai grele pre felul în care tinerii din
ducătorul răsculaţilor, dar nu clipe ale existenţei sale, a- una din ultimele colonii ale
i-a permis să rămină in ţară, tunci cînd monopoliştii din continentului lor. Angola (a-
ci l-a exilat în Mexic. S.U.A. au trimis în Cuba ban­ parţinînd Portugaliei), gem sub
După trei ani însă Fidel de de contrarevoluţionari, po­
Castro s-a întors din nou în porul cuban a simţit puterni­ jugul stăpînilor ; ei lucrează
cîte 12-14 ore pe zi îndurînd
Cuba în fruntea unui grup de cul sprijin frăţesc al popoare­ arşiţa cumplită a soarelui ; în
răsculaţi. Şi de astă dată au lor ţărilor socialiste. Ajutorul
fiecare an mor a treia parte
din muncitorii de pe planta­
ţii... Dar cîte nu vor povesti
Atrş tipărit în Cuba tinerii ţărani care vin din
toate acele ţări în care oa­
iar
menii sint fără pămînt.
Tinereţea şi pacea pămîntul e fără oameni ?
Fireşte, stăpânii spun întot­
deauna : nu sînt bani. nu pu­
In lume se nasc in liecare pot fi altfel, că sînt de pe tem asigura hrană pentru
zi 180.000 de copii. Dintre a- acum altfel... toţi. Cită ipocrizie e în aceste
ceştia, în lumea capitalului, ca Acum în zilele în care tine­ cuvinte ! Nu demult, Orga­
urmare a lipsurilor pe care rii se întîlnesc la Festivalul nizaţia Mondială pentru A-
le-au îndurat părinţii lor, Mondial al Tineretului de la limentaţie şi Agricultură
40.000 mor doar după cîte- Helsinki, ei vor avea prilejul (F.A.O.) de pe lingă ON.U. a
va ceasuri de viaţă; alţi să-şi confrunte experienţele, întocmit planul unei campa­
100.000 de copii îngroaşă în năzuinţele, modurile de viaţă- nii împotriva foametei. Pla­
fiecare zi rîndurile celor care Veniţi din U.R.S.S, ţara în nul — care, fireşte, nu poate
ca adolescenţi şi apoi ca oa­ care în ultimii ani au fost re­ curma răul de la rădăcină,
meni maturi sînt hărăziţi să date agriculturii şi semănate dar poate salva totuşi pe unii
sufere de foame. Din cei 9.000 cu grîu şi porumb, teritorii în oameni de la moarte — pre­
de oameni care mor zilnic de caie ar intra multe ţări ale vede trimiterea de tehnicieni
foame în lume, cea mai mare lumii luate la un loc, tinerii şi maşini agricole în ţările
parte sînt tocmai copii şi ti­ sovietici vor apărea tuturor slab dezvoltate. Campania ar
neri... ca o adevărată generaţie a necesita aproximativ două mi­
Noi blocuri de locuinţe construite recent la Havana, capitala Să însemne oare aceasta că desţelenirilor, ca o generaţie lioane de dolari pe an.
Cubei. pămîntul seamănă cu acel
personaj din vechile legende,
căzut Baniţă dintre patrioţi în dat Cubei de aceste ţări a fă­ care-şi mînca copiii ? Specia­
lupta cu duşmanul. Cei rămaşi cut să fie ineficace blocada e-
în viaţă s-au refugiat în mun­ eonomîcă instituită de impe­ liştii au făcut socoteala că
ţii Sierra Maestra. De aici — rialiştii americani împotriva astăzi nu e cultivată nici mă­
sprijiniţi de forţele democra­ Cubei. car a zecea parte din supra­
tice şi de întregul popor eu- Revoluţia din Cuba are o faţa pămîntului. Iată, aşadar,
ban — ei an pornit insurecţia semnificaţie care depăşeşte cîte adevărate izvoare de
armată pentru eliberarea în­ graniţele ei. Ea a dovedit că hrană rămîn nefolosite. Asta
tregii ţări. De astă dată lupta pe continentul latino-american ca să nu mai vorbim despre
dreaptă a poporului cuban a popoarele pot lua puterea în faptul că acolo unde dom­
triumfat. La 1 ianuarie 1359 mîiniler lor, în ciuda oricăror neşte sirîmba orînduire capi­
odiosul regim al dictatorului manevre ale imperialismului. talistă roadele pămîntului a-
parţin celor puţini, în timp ce
Batista a fost înlăturat. Ea a marcat începutul elibe­ truditorii întinselor plantaţii
Alungarea de la pntere a rării întregii Americi Latine
Ini Batista şi preluarea con­ de sub jugul semicolonial. mor de foame lingă hamba­
ducerii treburilor obşteşti de Poporul nostru se bucură rele cu grîul cules de ei,
către un guvern naţional, la sincer de succesele dobîndite lingă munţii de fructe a căror
formarea căruia nu au fost de eroicul popor cuban şi îşi dulceaţă înseamnă pentru ei
consultaţi nici ambasadorul a- afirmă deplina solidaritate cu
merican şi nici vreun alt re­ lupta sa dreaptă pentru pace, doar cumplită amărăciune...
prezentant al S.U.A., a însem­ libertate, independenţă şi pro­ Există însă în lume nenu­
nat un pas hotăritor pe dra­ gres social. mărate dovezi că lucrurile
mul Înfăptuirii Cubei cu ade­
vărat libere şi independente.
Luîndu-şi soarta in propriile Piafa gării din Helsinki
sale mîini, poporul cuban a EU NU SÎNT POET
trecut cu hotărîre şi abnegaţie care dă exemple tuturor: iată — Nu sînt bani 1 — strigă
la muncă paşnieă p construc­ ie IGNAZtO BUTTITTA (italia) ce poate face tineretul însu­ însă capitaliştii.
tivă pentru înlăturarea grelei fleţit de marile idealuri ale Aşa să fie oare ? Dar un
moşteniri rămasă de ta de­ Eu nu sînt poet comunismului. bombardier cu reacţie, unul
functul regim. Revoluţia a ge­ daca poezie înseamnâ Tinerii din ţara noastră vor singur (şi cîte bombardiere fa­
nerat un mare progres eco­ luna care etirnâ de cer discuta la festival cu tinerii brică puterile apusene intr-un
nomic. Reforma agrară a li­ şi păleşte tetele îndrăgostiţilor . din alte ţări despre viaţa lor an ?) costă 8 milioane de do­
chidat latifundiile, a expro­ Eu nu sînt poet ; liberă şi fericită, despre roa­ lari.
priat pămînturile marilor mo­ totuşi aş putea li dacă poezie dele muncii lor, despre grija Tinerii ştiu : nu lipsa de
şieri, a dat pămîntul celor ce-1 înseamnă să-ţi afunzi mîinile părintească ce o poartă parti­ bani şi de mijloace este prb-
muncesc. In prezent, in Cuba în inima oamenilor care şuieră, dul şi guvernul nostru între­ cina relelor, ci orînduirea care
există peste 300 de coopera­ pentru a face să tîşnească lacrimile gului popor. cheltuieşte mult mai mulţi
tive şi 278 de gospodării ale şi deznădejdea Sosiţi de pe însoritele plaiuri bani pentru arme în stare să
poporului în care lucrează dacă poezie bulgare, tinerii vor purta că­ pîrjolească cîmpurile decît
235.000 de oameni ai muncii înseamnă să chemi din landul cocioabelor şi măşi albe ca zăpada, despre pentru maşinile, îngrăşăman-
de la sate. A fost lichidat peşterilor pe cei rătăciţi, părăsiţi, Snvinşi; care vor vorbi cu mîndrie: tele, mijloacele tehnice care
analfabetismul Numai în sâ-i chemi de la munci „sînt ţesute din bumbacul cul­ ar putea să sporească în pu­
cursul ultimilor trei ani, in pe ţăranii încovoiaţi tivat, udat şi cules de n oi; ţină vreme, de citeva ori, roa­
Cuba s-au construit peste deasupra pământului, acum recoltăm cu peste 250 de dele pe care oamenii le smulg
10.000 de şcoli noi. Statul a- care suge slnge şi sudoare, kilograme bumbac mai mult pămîntului. De aceea, la Hel­
cordă burse la peste 60.000 de pentru un dumicat de pîine la hectar decît înainte de eli­ sinki — acolo unde se întîl­
studenţi. A fost îmbunătăţit şi cîteva măsline sărate; berare". Vor veni şi tineri din nesc tinerii de pe toate meri­
sistemul asigurărilor sociale şi să smulgi din minele de sulf R.P. Ungaria la Helsinki. Ei dianele pămîntului, ei vor
al asistenţei medicale vor povesti despre lupta dusă căuta să înveţe, unul de la
trupurile care se irosesc, altul, nu numai cum se spu­
O atenţie deosebită se acor­ condamnate la chinuri de iad. de ei cu succes pentru fixarea ne cuvîntul „pîine" dar şi
dă in Cuba dezvoltării indus­ Atunci daţi tni un glas puternic şi ameliorarea terenurilor ni­ cum se spune „pace" în toate
triei grele şi creării unor noi pentru că mă simt poet; sipoase. Cîţiva dintre bunicii limbile pămîntului. Căci ori­
ramuri industriale, precum şi dati-mî un stindard de loc, celor de azi au început încă unde ar trăi tinerii şi orice
asigurării unor condiţii tot şi sclavii pămîntului să mă urmeze pe ia sfîrşitul secolului trecut culoare a pielii ar avea, de
mai bune de locuit pentru oa­ — torent de strigăte şi ciuturi, orice credinţă politică sau
menii muncii de la oraşe şi cu zdrenţele lor lluturinde spre cer, să se ocupe de această treabă, religioasă ar fi. viitorul tutu­
sate. dar numai puterea populară
udate cu lacrimi şi şînge. ror este legat de izbutea pă­
P»poarele din ţările Ameri- In nemureşte do s-a dovedit capabilă să facă cii pe întregul pămînt '
cii Latine urmăresc cu admi­ VASILE GHEORGHE pămîntul să se supună oa­
raţie realizările fraţilor lor
menilor... R A D U Ţ I U L E S C U