Page 4 - Albina_1962_07
P. 4

■Ta*?               "  *&'!s*r*■•r-™                              "  ,-r-
                    Cîrstec de pace                         ^  Stoluri, albe stoluri

                    Mie-mi  place,  lumii-i  place,              Frunză  verde  mărgărint
                    Să  trăiască  numa-n  pace  —                Stoluri,  stoluri  de  argint,
                    Fără  ea,  frumoase  flori,                  Porumbeii-n  lume  zboară,
                    Ofilite-ar  fi  in  zori ;                   Petrecînd  ţară  cu  ţară,
                    Brazii  munţilor  cărunţi                    Porumbeii  gîndului,
                    A r  avea  ciuntite  frunţi,                 Pe  faţa  pămîntuiuL
                    Ierburile  prin  imaşe                       Uite-i  cum  se  due  pe  vis,
                    Le-ar  paşte  focuri  vrăjmaşe  —            Nimeni  calea  nu  le-a-nchia  —
                    Ochii  unde  i-ai  întoarce,                 Nu  le-a-nchls-o  că  nu  poate,
                    Numai  lacrimă  s-ar  stoaree...             Trec  de  tunuri  încărcate
                    Pace,  pace,  unde  creşti                   Şi  de  bombe  blestemate  —
                    Plaiurile-ntincreşti,                        Şi  din  ambra  lor  se-anină
                    Oamenii  ii  fericeşti !                     Pe  oţele  reci,  rngină.
                                                                 Stoluri,  stoluri  călătoare,
                          Auzit  în   comuna   Tăuţii            Duc  zb’ju-î.i l  în  lumea  mare
                         Măgheruş, regiunea Baia Măre            Dorul  omului  ee  ară,
                                                                 Să  erească  grîu  şi  seeară;
                                                                 Dorul  omului  ce  scoate
                                                                 Fler  de  plug  şi  cîte  toate.
                                                                 Stoluri,  stoluri,  albe  stoluri,
                                                                 Peste  lume  fac  ocoluri
                                                                 Şi  dfti  olnd  in  etnd  se  lasă
                    cit^ gînduri  are—                           Tot  pe-a  inimilor  leasă,
                                                                 Om  cn  om  să  ne-nfrăţeaecă,
                    Foaie Verde  fir  cicoare                    Pacea  lumii  să-nflorească.
                    OmtMMsîte  gloduri  are                             Auzit  In  comuna  Şoimuş,
                    dwţe,  toate-s  roditoare...                  f   _  vec h ea   Hunedoara.
                    Cit  & fkămîntni  «Kg  lang,
                    Gtnduriie  flori  ne  sînt
                    Pe  crengi  legănate-a  viat.
                    N-on*  lăsa  norul  nebun                    ^chu mei
                    Să  dea  grindini  pe  cătun
                    N-om  lăoa  bruma  să  eadă
                    Peste  floare,  peste  roadă,             n multe văzură
                    Ci  si  păcii  soare  viu,
                    Cerni  snegmii  colilia                      F m ic . .verde  şi-o  mătură
                    L-o  topoddbl  orieind,                      Ochii  mei «m ite  văzură,
                    Ziie-nşir  şi  anii  la  riad.               C-am  fost  cătană-n  război
                                                                 tinde  veneau  plumbii  roi  •*—
                          AusSt  - în  comuna  Orleşti,          Şi  se-abăteau  tot  pe  aah
                         repunea.  Argeşi                        N *  era  oasă  în  ţară                    FRANS  MASEREEL                           .Sădim  ai
                                                                 Să  n-aibă  votate  să  piară.
                                                                 Pica  unul,  pica  altul.
                                                                 Pica  jumătate  satul.
                                                                 Mtnee-te  regina  plumb,
                    Adie un vini                                 N-ai  cosit  lan  de  porumb
                                                                 Şl  nici  grîna  de  pe  şes.
                    pe lume                                      Ci  doar  tineri  pe  ales.
                                                                 Ochii  mei  multe  mar ştiu.
                                                                 Că  n-am  coală  să  le  seri*.
                    Adie  un  vînt  pe  lume,
                    Vint  plăeut  cu  mludni  nume               Plîngean  fete  şi  neveste
                                                                 De  urcau' neguri  pe  creste,
                    Şi  undezi  petrece  zborul                  PUngeau  fraţi,  plîngean  surorii,
                    Se  zftslşte  viitorul,                      Lacrima  făcea  viitori.
                    Z i  cu  ki  tot  mai  aproape                                                                                     La  Moscova  va  avea
                    Ca  lumina  lingă  pleoape,                  Piingeau  taţi  şi  plîngean -mame,                                 -loc  In  cwînd  Congresul
                        de' pace,  vînt  blajin,                 De  se-ancea  peste  lumeţ
              ,€                                                 Rămii  pace  lingă  nai
                    Zvîntă  lacrima  de  ehin,                                                                                       mondial  pentru   dezar­
                    Flori  răsar  sub  unda  lui,                Să  cosim  Sa  şl  trifoi.                                          mare  generală  şl  pace.
                                                                 Rămii  pace,  hal  răniţi,
                    Cum  ii  e  drag  omului.                    Să  te-avem  la  căpătîi,                                           Către  capitala  Uniunii
                    Şi  pe  aripa-i  voinică                     Să  te-avem  moale  perină                 Sovietice  se  îndreaptă  delegaţi  din  toate  colţurile
                    Mindru  cîntec  se  ridică                                                              lumii,  spre  a  face  să  răsune  acolo  glasul  tuturor  po­
                    Din  hotară  in  hotară,                     De  nădejde  şi  lumină.                   poarelor,  al  tuturor  oamenilor  cinstiţi,  indiferent   de
                    Vestitor  de  primăvară,                     Pace,  paoe,  ne  eşti  dragă.             are-dinţele  lor  politice  sau  religioase,  indiferent  de
                    Primăvară  nesfîrşită                        Novă  şi  la lumea-ntreagă.                rasă  sau  de  sex.  Niciodată  omenirea  n-a  cunoscut,
                    Omenirii  dăruită.                                  Auzit  în   comuna  Dobric,         de-a  lungul  zbuciumatei  sale  istorii,  o  mişcare  mai
                                                                      regiunea  Cluj.                       largă,  o  mobilizare  mai  spontană  şi  mai  activă,  o
                           Auzit  în  comuna  Dom a,  re­                                                   acţiune  mai  solidară,  decît  aceea  care  se  desfăşoară
                         giunea  Suceava.                                Culese  de  l.  SOCOL
                                                                                                            acum  sub  lozinca :  „Dezarmare  şl  pace !“  In  ciuda
                                                                                                            ameninţărilor  şi  pregătirilor  de  război  pe  oare  le  fac
                                                                                                            cercurile   imperialiste,  sau  poate  tocmai  de  aceea,
                                                                                                            omenirea  e  trează,  ea  are  ochiul  limpede şi e hotărîtă
                                                                                                            să împiedice  dezastrul  care ameninţă  propria ei fiinţă.
                                                                                                            In  timp  ce  militari  isterici  şi  anonimi,  sprijiniţi  de  ob­
                                                                                                            sedaţii  „diavolului  galben",  bancheri  şi  magnaţi  de
                                                                                                            industrie,  tot  atît  de  anonimi  pe  cît  de  bogaţi,  pre­
                                                                                                            gătesc  încărcătura  care  să  arunce  omenirea  in  haos,
                                                                                                            —  numele  cele  mai  ilustre,  minţile  cele  mai  luminate,
                                                                                                            reprezentând  gîndirea  şi  năzuinţele  popoarelor,  Îşi  fac
                                                                                                            auzit  glasul  lor,  pătruns  de  grijă  pentru  omenire,  de
                                                                                                            dragoste  pentru  tinerele  noaslre  vlăstare  ce  au  drep­
                                                                                                            tul  la  un  viitor  fericit.  Oameni  de  ştiinţă,  filozofi,  ar­
                                                                                                            tişti,  oameni  politici  lucizi,  activişti  pe  tărîm  social,
                                                                                                            reprezentanţi  al  cultelor  religioase,  chiar  şi  unii  co­
                                                                                                            mandanţi  militari  care  au  cunoscut  din  plin  ororile
                                                                                                            războaielor, se ridică în apărarea  păcii  bunul  cel mai
                                                                                                            'de  preţ  al  omenirii  în  veacul  acesta  al  marilor  pro­
                                                                                                            grese  tehnice  şi  al  marilor  bătălii  pentru  libertatea
                                                                                                            omului.
                                                                                                              Pentru  poporul  nostru  care  a  sîngerat  mult  în  ulti­
                                                                                                            mul  război  mondial,  pentru  noi,  oameni  care  cons­
                                                                                                            truim  socialismul,  ideea  războiului  apare  absurdă,  de
                                                                                                            neînţeles.  Noi  nu  putem  concepe  că  problemele  lumii,
                                                                                                            oricrît  de  grele  ar  fi,  nu  pot  fi  rezolvate  prin  tratative
                                                                                                            cinstite.  Noi  cei  care,  asemeni  tuturor  popoarelor  din
                                                                                                            lagărul  socialist,  am  pus  capăt  nedreptăţii  sociale  şi
                                                                                                            creăm o civilizaţie  nouă,  socotim  că  pacea  este  starea
                                                                                                            normală  a  omenirii,  singura  stare  prielnică  progresu­
                                                                                                            lui,  singura  condiţie  în  care  omenirea  poate  scăpa  de
                                                                                                            mizerie,  de  foame  şi  de  teamă.
                                                                                                              Noi  făurim  o  industrie  puternică,  am  sărbătorit  co­
                                                                                                            lectivizarea  agriculturii,  înălţăm  oraşe  şl  monumente,
                                                                                                            faoem  şcoli  şi  spitale,  pregătim  pentru  generaţiile  vii­
                                                                                                            toare  o  viaţă  la  care  străbunii  noştri  n-au  putut  visa.
                                                                                                              Noi  am  lichidat  analfabetismul  şi  mizeria,  şi  vrem
                                                                                                            ca  milioanele  de  oameni  care  au  ieşit  la  lumină  să
                                                                                                             aibă  parte  pe  deplin  de  marile  bucurii  ale  vieţii.  De
   1   2   3   4   5   6   7   8   9