Page 8 - Albina_1962_07
P. 8

't V                               9
                                                                                                   I        ÎN  H O L D A                              I
                                                                                                                                                       I
                                                                                                   I    Pe  cele  două  loturi  cu  soiul  Sau  Pastore
                                                                                                        va-ncepe  recoltatul  cam  peste  două  ore™
                                                                                                        De-o  parte,  holdă  mlndrâ  plivită  ca  la  carte   I
                                                                                                   I    pe  sub  mustăţi  de  spice  surisuri  toi  Împarte,
                                                                                                        în  vreme  ce  alături,  stă  holda  cea  vecină
                                                                                                        avlnd  intr-insa  lire  de  pir  şl  de  neghină.  I
                                                                                                   f    —  Vecinătatea  voastră  mă  cam  incomodează I
                                                                                                        caladixi  să  spună  semeţ  şi  cu  emiazâ
                                                                                                        un  spic  cit  vrăbioiul,  din  lotul  cel  plivit.  I
                                                                                                   I    —  Voi  tăceţi  de  ocară  un  soi  aşa  vestit
                                                                                                        cum  este  San  Pastore.  Uiiaţi-vâ  la  e l:
                                                                                                        şi-au  întinat  veşmintul  cu  pir  şi  cu  costreL   F
                                                                                                        Şi-apoi,  oricine  ştie  că  lotul  nostru  are
                                                                                                        (precis  evaluată)  producţie  mal  mare.    A
                                                                                                        Mi-e  silă  holda  asta  să  o  mai  am  vecină
                                                                                                        şi  voi  pleca  de-aicea.  Chemaţi-mi  o  combină 1  B
                                                                                                        —  Să-mi  iie  cu  Iertare!  rosti  atunci  un  spic
                                                                                                   I    din  hoida-mpricinatâ.  —  N-al  înţeles  nimic  U
                                                                                                        şl  iţi  iniol  degeaba  mustăţile  bogate
                              în  comuna  Vînători,  raionul  Galaţi                               I    căci  după  cit  se  vede  râmas-ai  orb  la  toate.   L
                                                                                                        Cu  pirul  şi  neghina,  de-am  iosl  lăsaţi  pe  lame
                                                                                                        este  că  omul  Însuşi  aşa  a  vrut  anume.  Ă
                  Să  vă spun  ce  mi  g-a-ntîm-   vorba,  că  intră  pe  uşă  şi  Las-   şi  trebui  să  recunosc:   „Da,  I  Vei  şti  că  inginera  cea  nouă  z-a  glndit
                                                                                                        să  dovedească  practic  ce-nseamnâ  un  plivit.
                plat  mai  zilele  trecute.  Eram   căr  Talpău,  şeful  brigăzii  a   tovarăşe  Talpău.  Şi  dumneata
                la  sediul  colectivei,  cind  mă   doua.               ai  dreptate !“                 Smulgîndu-se  neghina  şl  pirul  dintre  voi,   I
                pomenii  cu  Oprea  Corciovei,   „Ia stai  puţin, tovarăşe, făcu   „Stai  bre !  —  îmi  strigă  din  I  s-a  procedat  asemeni  cu  iiecare  sol
                brigadierul  de  la  a-ntîia.  el  mirat.  Cum  de-i  dai  drep­  odaia  vecină  preşedintele  care   iar  ce-a  iâcut  oticul  pe  ctte-un  singur  lot
                  „Gata  graficul,  tovarăşe  so­  tate ?  Or  fi  scos  ei  cei  mai  urmărise  pe  semne   discuţia   la  anul  se  va  tace  pe  cimpu-acesta  tot   I
                cotitor ?  —  mă-ntrebă  el.  A-                        noastră — Nu se poate să aibă   1
                cum  că  terminarăm  cu  orzul,                         amîndoi  dreptate".             E  clar  că  pirul  lacom  ml-a  iost  lăsat  conviv
                poţi  să  treci  rezultatele".  FRUNTAŞII                La  care,  amintindu-mi  de  o   nu  pentru  alte  pricini,  cl-n  mod  domonstrailv.   I
                  Mă  interesai  care  brigadă-1                        snoavă,  spusei  rîzînd:  „Şi  I  Şi-acuma,  dolofane,  le  rog  să-mi  spui  tu  mie I
                fruntaşă.                                               dumnevoastră  aveţi  dreptate,   nu  ţi  se  cţrde  oare  mai  muliâ  modestie ?
                  „Păi care să fie ? — zise ve­  mulţi  oameni,  dar  noi,  la  a   tovarăşe  preşedinte !  Dar  dacă                                  I
                sel  Corciovei.  Eu  cred  că  a   doua,  am  isprăvit  orzul  eu  cî-   ţinem  seamă  că  cei  de  Ia  în-  I
                noastră. N-am scos noi cei mai   teva  ore  înaintea  lor".  tîia  au  venit  în  număr  mai
                mulţi   oameni  la  lucru?  Fă   Şi  Talpău  începu  să-mi  ex­  mare  şi  i-au  ajutat  pe  cei  de   Atunci,  brigadierul  voind  să  Ii  Împace   I
                bine  şl  trece  acolo :  brigada-   plice  cum  s-a   desfăşurat  de   la  a  doua,  iar  aceştia,  termi-  I
                a-tiia,  brigadă  fruntaşă".  fapt  Întrecerea.  Orzul  de  pe   nînd  primii,  au  trecut  la  ria­  (sau  doar  din  Intimpiare),  veni  chiar  lutracoace
                  „A i  dreptate"  spusei  eu.  tarlaua  brigăzii   intîia  a  lui   dul  lor  să-i  ajute  pe-ai  Ini   I  U  scoase  din  ţârinâ  cu  rădăcina  lor   I
                  Nici  nu  terminarăm   bine  Corciovei,  nu  dăduse  pe  de­  Corciovei,   înseamnă  că  slnt   şl  U  luă  ca  mostre  pentru  laborator.
                                            plin  în  pîrgă.  Oamenii  au  ho-   fruntaşe  ambele  brigăzi.  Aşa
                             A              tărit  să-l mai lase  şi au trecut   că... şi eu  am dreptate !!".
                                            să-l ajute  pe  cei de  la  a doua.
                                    I t     După  ee-au  isprăvit  acolo  Îm­
                                W t         preună,  s-au   Întors  cu  toţii        TRATAMENT  EFICACE
                                            la  holda  brigăzii
                                                             intiia.  In-
                        1**2 - -            tr-ajutorindu-se,  au  terminat
                                            cu  bine.                         t   De  cu  zori,  Sultana  Goga  şi  M aria  Gog a,  mă  doare  chiar   aşa   rău__   gata,  ml-a
                                              Mă  gîndii  eu  cit  mă  gindii  ■  cumnate,  se  prezentară   Ia  circumscripţia   trecut.
                                                                              '  sanitară.                             —  Atunci  nu   mai  ai  nevoie  de  scutire
                                                                                 —  Şi  ce  zici  Mărie,  de  data  asta  o  să   medicală.
                                                                              i  ne  dea?                              —  Ba  da,  că  nu pol  munci.  Braţele  astea
                                                                                 —  D-apăi  cum I  Doctoriţa  d-aia  a  făcut   mi-au  înţepenii  de  tot.
                                                                              :  şcoală,  ca să  dea  scutiri  medicale.  Doctorifa  se  uită  la  braţele  zdravene  ale
                                                                                 —  Bine,  dar  dacă   ne   întreabă  ce  n«   Măriei  Goga  şi  li  spuse   cu   îngrijorare
                                                                               doare,  ce-i  mai  spunem ?           prefăcută :
                                                                                 —  Uite  cum  facem.  Intru  eu  întîi şi  după   —  B  grav,  Intr-adevăr.  Un  caz  de  scle­
                                                                               aia  tu.  Cînd  te-o  întreba,  spui  că  al  ace­  rozare.  Trebuie  să  te  tratezi  neapărat.
                                                                               eaşi  boală  ca  şi  mine.              —  7ml  dafi  scutire ?
                                                                                 Zis  şi  făcut.  Maria  deschise  uşa  cabine-   —  Nu,  o  reţetă.  Să  iaci  dumneata  cit
                                                                              '  tului  medical  şi  intră  binişor.  mai  multă  mişcare.  Pofi  lucra  la  legatul
                                                                                 —  Vai  tovarăşă  doctor,  slnt  bolnavă   snopilor  şi  chiar  ca  afutoare  de  coşo-  la
                                                                               de-mi  dau  sufletul.                 batoză.  Cit  mai  multă  mişcare  In aei
                                                                                 —  Dar  ce  te  doare ?             s-a  Înţeles ?   Dar  cu  analiza  Z.  M.   cu-.
                                                                                 —  Păi...  totul...  adică  nu  chiar  totul...   stai ?  Te-am  întrebat  şt  data  trecută.  Mi-af
                                                                               ştifi,  capul...                      adus-o ?
                                                                                 —  Şi  cînd  te  doare t              —  Am  vrut  să-mi  lac  Ia  Tuluceştl,  dar
                                                                                 —  Dimineaţa,  cînd  trec  oamenii  Ia  cîmp   nimeni  nu  ştie  ce-i  aia.  Nici  eu  n-am
                                                                               şl  fac  larmă.                       priceput.
                                                                                 —  Dar  cînd  stal  la  taclale  cu  femeile  şl   —  Ţi-am  spus s-o  ceri  aici,  la  colectivă.
                                                                               vorbiţi  toate  deodată,  ce  simţi ?  Cile  zile-muncă  ai  pîn-acum ?
                                                                                 —  Ei,  atunci  parcă  nu  mă mai  doare.  —  Nici  una...
                                             Recoltarea,  după  cum  v-am        —  Aha,  înfeleg I  Altfel  eşti  sănătoasă t  — Perfect l  Rezultatul  e  negativ.  Asla-I
                                            spus,  şi  dacă  n-am  spus o  re­   —  Vai  de  mine,  cum  să  fiu  sănătoasă I   analiza  Z.  M.   Să  urmezi  neapărat  trata­
                                            pet, e bine să se facă la timpul   Eu  vreau  scutire  medicală.         mentul  prescris  şi  o  să  iie  bine.
                                            optim.  Da,  toate  trebuie  să  se   —  Pe  ce motiv ?                    Maria  ieşi  plouată.
                                            facă  la  timpul  lor.  Avea buni­   — Mă  doare.                          — M-am  lămurit  îl  spuse  ea  Sultanei.
                                            cul  meu  o  vorbă...  11  cunoaş­   - C e ?                             Hal  acasă.
                                            teţi  pe  bunicul   meu ?  Ştia      —  Ficatul.                           —  Păi,  eu  să  nu  mai  Intru t
                                            moşul  la  snoave!  Aţi  auzit-o     Doctoriţa  o  palpă,  dar  nu  în  partea   ,  — ,Nu-i  nevoie,  că  doar  al  aceeaşi  boală
                                            p-aia  Cu  calul ?   Da?  Bună,    dreaptă  unde-l  ficatul,  cI  in  partea  stingă.   ca  şl  mine.
                                            dom’le !
                                                                               Nici  nu  apucă  s-o  atingă,  că  Maria  sări   -   Si  ce  trebuie  să  facem ?
                     (caro  ar  putea  11  ţinută   Uite că  m-am  luat  cu vorba   ca  arsă.                          -   Ui  spun  eu.  O  să  urmăm  acelaşi  tra-
                     ad-hoe  de  directorul   şi  încă n-am  pomenit  mai  ni­   —  M-a  străpuns  ca  un  cufit I  V-am  spus   tament.
                     căminului  cultural)   mic  despre  recoltare.  Dar,  în   eu  că  ficatul...
                                            legătură  cu   problema  asta,       — Da,  lele  Mărie,  boala  dumitale  e  gra­
                  Ml  s-a  spus  g&  ţin  astăzi  o   căci  e  şi  recoltatul  o  proble­
                conferinţă  despre  strinsul  re­  mă,  cţ-i  drept  nu  ca  una  de   vă.  Trebuie  să  te  operăm.
                                                                                 —  Păcatele  mele,  să  nu  iaceţi  asta t  Nu
                coltei  la  timp.  In  planul  că­  matematică,  aş  vrea  să  amin­
                minului,  n-am  prevăzut  pînă   tesc  că  problemele  de  mate­
                acum  o  asemenea  conferinţă,   matică  se  rezolvă  la  tablă  sau
                iar  dacă  dumneavoastră  aţi   pe  caiet,  iar  recoltatul  pe
                început  să  recoltaţi,  foarte   cîmp.  Şi  are  la  cifre  matema­
                bine.  Eu  nu  sînt   ca  alţi  di­  tica  de  te  minunezi.  Să  vă
                rectori  de  cămin  care  Îşi  fac   spun  ce  mi  s-a  întîmplat  la  o
                un plan  şi nu se  ţin  de  el.  La   oră  de  matematică  pe.vremea
                mine planul e lege. Am prevă­  cînd eram mai mic şi mergeam
                zut  manifestări  despre  între­  la  şcoală.  Este  ştiut  că  fiecare
                ţinerea  culturilor?  S-au  ţinut.   copil merge la  şcoală,  aşa cum
                Despre sectorul zootehnic ?  La   dumneavoastră   mergeţi   la
                fel t   Ei  dar  cu  recoltarea,   muncă,  pe  cîmp,  ca  să  recol­
                deşi n-am  prevăzut nimic pînă   taţi.
                acum,  trebuie  să  vă  vorbesc
                                             Am  vorbit  însă prea mult şi
                totuşi  şi  despre  acest  subiect.   nu vreau să vă răpesc din pre­
                Am  auzit  că  aţi  strîns  orzul.   ţiosul  dumneavoastră  timp.  In
                Bravo,  foarte  frumos,  orzul  e   numele  activiştilor  culturali
                bun  mai  ales  pe  căldura  asta,   din  Vînători,  care  nu  se  poate
                fiindcă  din  el,  după  cum  ştiţi,
                se  face  berea,  iar  la  noi  la   apune  că  nu  fac  treabă,  dar
                                            cărora,  nu  ştiu  cum,  le-a  scă­
                bufet  o  o  bere  aşa  de  rece  că   pat  tocmai  recoltarea,  vă  urez
                dacă  o  bei  nu  poţi  să  nu  te   spor  la  lucru  în  campanie  şi
                gîndeşti  cu   recunoştinţă  la   vreau  să  vă  anunţ,  aşa  ca  să
                secerătorL   Cînd  sînteţi  prea   ştiţi,  că  acum  avem  în  plan
                încălziţi,  să  o  beţi  încet  pen­  o  conferinţă  pe  această  temă.
                tru  că  altminteri  faceţi  larin-   Există în plan, deci se va ţine.
                gitâ.  Deci,  asta  e  situaţia  cu
                laringita,  adică  nu,  cu  recol­  Dacă  pînă  atunci  o  să  termi­
                tarea,  căci  eu  despre  asta  tre­  naţi  cu  strinsul  recoltei,  noi
                buie  să  vă  vorbesc.      n-avem  nici o  vină.
               ^ j|              REDACŢIA j  Buourejtl  Pista  ..Sclntetl".  T A   17.60.10  Interior  1882.  ABONAMENTE:  7,60  iei  anual  Abonamentele  se  Jac  ie  oficiile
                                             poştele,  prin  factorii  poştali  şl  d Iluzorii  voluntari.  T IP A R U L î Combinatul  Poligrafic  C***  SotnteU
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13