Page 9 - Albina_1962_07
P. 9
PUTERNIC RĂSUNĂ
GLASUL POPOARELOR
m răim In aceste zile un eveniment de ex
cepţională semnificaţie şi însemnătate
T pentru întreaga omenire: Congresul
■ mondial pentru dezarmare şi pace, ale
9 cărui lucrări s-au deschis la Moscova In ziua
H de 9 iulie a.c.
B 2.300 de delegaţi din 120 de ţări s-au întrunit
| In marele forum simbolic găzduit de patria lui
I Lenin, cea care încă din prima zi a existentei
9 sale ca stat al muncitorilor şi ţăranilor, s-a a-
# dresat lumii întregi cu neuitatul Decret asupra
| păcii. 2.300 de delegaţi fac să răsune puternic,
H de la înalta tribună a Congresului, glasul po-
B poarelor iubitoare de pace. Niciodată nu s-a
3 înălţat mai mobilizator stindardul păcii avînd
■ ca emblemă porumbelul cu ramura de măslin.
B Această emblemă este astăzi universală. Ea
B întruchipează lupta întregii omeniri doritoare
■ de pace. Lozincile partizanilor păcii, însufleţind
B în orice parte a globului mase de milioane şi
H milioane de oameni, au devenit o forţă materia-
■ lă. „Să nu se mai repete 1* „Pline, nu tunuri 1“,
„Nu, bombelor atomice 1“ — şînt avertismente
rostite şi scrise în toate limbile Pămîntulul, şi de
care atîţătorii la noi măceluri se văd din ce în
ce mai mult nevoiţi să ţină seama.
Cu un val de neasemuită indignare au primit
oamenii muncii de pretutindeni ştirea că Statele
Unite au efectuat o explozie nucleară la mare
altitudine. Omenirea califică dementul act de
contaminare a spaţiului cosmic drept o nouă şi
mare fărădelege a capetelor înfierbîntate din
S.U.A. care intensifică cursa înarmărilor, soco
tind aşa cum a spus prof. John Bernal, preşedin
tele executiv al Prezidiului Consiliului Mondial
al Păcii, că „producţia de armament este afa
cerea cea mai rentabilă". Nici câ se poate un
bussines mai murdar ca acesta 1
„Ca delegat al S.U.A., îmi vine astăzi greu să
iau cuvîntul după ştirea pe care a adus-o a-
dineauri telegraful" — a declarat cu amărăciune
şi mînie prof. Dale Pontiez, referindu-se la explo
zia în Cosmos a bombei americane. Iar C. B.
.Goodlet, conducătorul delegaţiei S.U.A. la Con
gresul mondial pentru dezarmare şi pace, a
spus printre altele :
„Am mai declarat aici că ne pronunţăm în
mod consecvent împotriva tuturor experienţelor
nucleare. Acum, după ce explozia la mare alti
tudine efectuată în ziua de 8 iulie a devenit din
vina guvernului nostru un fapt împlinit, conside
răm câ avem datoria sfîntâ ca în această zi,
în ziua deschiderii Congresului mondial, sâ
condamnăm cu hotărîre această acţiune a gu
vernului Statelor Unite".
Nici unul dintre delegaţii înscrişi la cuvînt,
indiferent de tura pe care o reprezintă, de ca
tegoria socială căreia îi aparţine şi de poziţia
ideologică pe care se situează, nu a putut sâ nu
înfiereze vehement această nouă acţiune nesă
buită a militariştilor din S.U.A., sfidător îndrep
tată contra omenirii. PACEA Desen de N. HILOHl
Covîrşitoare este influenta pe care Congresul
o exercită asupra opiniei publice mondiale. Pe La desfăşurarea rodnică a lucrărilor Congre movează în mod consecvent în politica inter
adresa sediului Comitetului internaţional de pre sului, îşi aduce contribuţia, într-o aleasă alcă naţională".
gătire a Congresului, aflat în clădirea cu nr. tuire, şi delegaţia mişcării pentru pace din tura Propunerile guvernului Republicii Populare
20 de pe bulevardul Rojdestvenski, au sosit şi noastră. Alături de oameni de ştiinţă şi artă, Romîne privind transformarea Balcanilor lntr-o
sosesc, într-un număr impresionant, mesaje de cunoscuţi pretutindeni, ca acad. Mihail Ralea, zonă fără arme racheto-nucleare, o zonă a
salut şi urări de succes din toate colţurile plane scriitorii Ion Pas şi Geo Bogza, acad. Horia Hu muncii paşnice, s-au bucurat de preţuirea oa
tei noastre. Din milioane şi milioane de inimi lubei, pictorul Corneliu Baba, artist al'jpoporului, menilor de bună credinţă din întreaga lume.
pornesc tot atîtea fire incandescente spre Pala ne reprezintă la Congres Eroii Muncii Socialiste Iniţiativa guvernului Republicii Populare Romlne
tul congreselor de la Kremlin. Toate popoarele Ştefan Tripşa, maistru otelar şi Dumitru Tudose, în această direcţie a făcut ca prestigiul tării
sînt prezente aici, ele iau cuvîntul prin manda preşedintele G.A.C. Stoicâneşti, soli ai muncii noastre sâ crească în ochii tuturor popoarelor.
tarii lor şi dau în felul acesta Congresului un paşnice pe care o desfăşurăm în uzine şi pe Sîntem gata a sădi în grădina balcanică flori
caracter profund reprezentativ. Militarismul de ogoare. Marile succese obţinute de poporul nos le păcii şi prieteniei.
oriunde şi oricum s-ar manifesta el, fâ{iş sau tru muncitor, sub conducerea partidului, în dez
„Aceste propuneri
îşi păstrează pe deplin
pe ascuns, va primi încă o lovitură de moarte. voltarea economiei naUpMfîe, în înflozitea şti actualitatea — a subliniat tovarăşul Gheorghe
Asistăm la unul dintre cele mai răsunătoare inţei şLxtftWurii, sînj/'ejqpvente priveşte^ Gheorghiu-Dej. Militînd cu consecvenţă pentru
procese intentate războiului cu tot bagajul oro năzijufta^irferbinte io Adlao a opodnpfui tg realizarea lor, considerăm câ toate statele bal-
rilor sale. 2.300 de reprezentanţi ai popoarelor Cin# pDsfttruieşte/a]» .nevoie Mor n/fce. R#mjing
vor susţine rechizitoriul îndreptat împotriva ne tma şi ^neabătut în spnjT- canigfl-d^fbuie să-şi unească eforturile în ve-
guţătorilor de moarte. ^bpunerilăi'Jld' dezarmme prezenj«m/de îSrair'ufcheierii unui tratat de înţelegere şi se-
HtqhB colectivă a acestei regiuni ; trebuie sâ
Omenirea este strălucit reprezentată la şedin-r TS.Ş, şi ageracjt, fermţlate <nrincj©iur^leni-.. se nană capăt orientării periculoase, pe care
fele plenare şi în comisiile de lucru ale Congre icipalele puteri ale N.A.T.O. caută s-o impri
sului. Savanţi, oameni de artă şi cultură BlisteN me ţărilor balcanice — membre ale acestei or
nalităţi de seamă pe târîmul vieţii DjdRree, dez a proţ ganizaţii, sâ se asigure o largă dezvoltare a
bat acum cea mai importantă pişUşmâ a con peNpî^ilkea de schimburilor comerciale reciproc avantajoase şi
temporaneităţii : Problema păcuiFşi a războiu suri p^yKTO'vpromoŞ a legăturilor culturale între aceste ţări. De o
lui. „Numai dezarmarea totală fpoale salva lu a ideilăPtopmlfc^ ro-ip»» ţal«- deosebită importantă ar fi acceptarea propune
mea de nenorocirile cursei înarmărilor 1“ — a gerii între popoare" şi „Acţiuni pe plan regional rilor U.R.S.S. cu privire la garantarea în comun,
în vederea îmbunătăţirii relaţiilor de bună ve de către marile puteri, a securităţii şi indepen
subliniat John Bernal In aplauzele tuturor dele cinătate între state europene aparţinînd unor
gaţilor. sisteme social-politice diferite". dentei ţârilor acestei zone şi la transformarea
Mării Negre într-o
mare a păcii şi prieteniei
Congresul de la Moscova învederează pro In răspunsurile la întrebările ziarului „Izves- între popoare".
cesul de creştere viguroasă a rîndurilor forţe tia" şi postului de radio Moscova, tovarăşul Delegaţia care ne reprezintă la marele Con
lor păcii. Participanţii la Congres, imprimînd Gheorghe Gheorghiu-Dej a amintit că : „Pentru gres va face lumii întregi cunoscută, o dată
menţinerea şi consolidarea păcii în lume există
discuţiilor un caracter de sinceritate, competen o cale sigură : înfăptuirea dezarmării generale mai mult, solia de pace a poporului romîn.
ţă şi răspundere, dezbat cele mai acute proble şi totale, soluţionarea exclusiv pe cale paşnică Unind glasul nostru cu al tuturor popoarelor,
condamnăm reluarea experienţelor nucleare de
me ale vieţii Internationale şi caută modalităţile a problemelor litigioase, dezvoltarea colaboră către S.U.A. şi efectuarea unei asemenea expe
eficiente pentru coordonarea şi înmânuncherea rii între toate ţările fără deosebire de sistem
social, pe baza principiilor coexistenţei paşnice. rienţe în Cosmos.
eforturilor partizanilor păcii, pentru intensifica Aceasta este linia pe care Republica Populară
rea acţiunilor lor. Romînâ ca şi celelalte state socialiste, o pro (Continuare In pag. 4—5/
M
