Page 1 - Albina_1962_08

Festivalul de folclor ol ţârilor balcanice
In sala primenită ca pentru sarbâtoare
E linişte adincâ şi numai aşteptare.
Priviri de foc se-ndreapta spre scenâ-nraânunchUte
Sa soarba astazi stihul artiştilor din sate.
A valurit cortina. Sub ploi de reflectoare
Surfd ortaci destoinici ai artei amatoare
Şi premiul cel mai mare, mai scump, In asta seara
Ll-i dragostea obşteasca ce cald li înconjoară.
A. BAGH1NA
• Cronică din Stoicăneşti — pag. a 3-a
• Dărnicia hectarului — de Dragoş
Vicol — pag* 4-5
• Lucrările Comitetului celor 18 state
pentru dezarmare — pag. a 7-a
şi din zona M arii Adriatice
De o săptam înă Bucureştiul a- toare au ten tică cu cîntece, jocuri
dăposteşte una din cele m ai pito­ şi strigături „de la ei din şal",,
reşti întilniri, aceea a creatorilor C reaţia folclorică a parcurs un
de frum useţi folclorice. drum de secole. Părticică din su­
fletul poporului, ea şi-a păstrat
V ineri după-am iază, în plin
neştirbita frum useţea. A ici pornim
centrul C apitalei, s-a desfăşurat
defilarea tu tu ro r form aţiilor p ar­ laolaltă cu interpreţii de la cîn-
ticipante la festival. A fost p ri­ tecelc rituale de nuntă, cu obîrşia
mul contact cu cetăţenii C apitalei, în n egura vrem urilor, la balada
prim ul schim b de zim bete şi flori. vorbită în susur de vioară, pină la
cîntecele de viată nouă ale fete­
C ortegiul folcloric a oferit cu d ăr­
nicie frum useţea cîntecelor şi lor din C ăpîlna de Jos. Dem on­
straţia de pe prispa casei ţărăneşti
dansurilor. Publicul nostru şi-a
m anifestat sim patia pe cit de evidenţiază d iversitatea folclorică
spontan, pe atît de sincer şi pu­ ca şl inepuizabila fantezie a crea­
ternic. A u fost tim p de un ceas torilor artei noastre populare. In­
m om ente em oţionante. Strada se voluţia din seara aceleiaşi zile a
contopea uneori cu coloana. Sc grupului folcloric I al ansam blu­
părea că ţara gazdă îşi îm brăţi­ lui R.P.R., ne-a încălzit inim ile.
O am enii au revăzut naiul de pe
şează oaspeţii.
afişul festivalului însufleţit în
M anifestările ulterioare din bo­
gatul program al festivalului au m ina tînărului interpret Dan Se-
bastian din taraful Casei raiona­
confirm at fiecare în parte m area le de cultură „N icolac Bălcescu".
pasiune pentru frum os a poporu­ M aria Drum en din Tism ana, re ­
lui nostru, înţelegerea în altă de giunea O ltenia, a interpretat
către acesţa a rolului artei în p ro -
m ovarea ideilor înţelegerii reci­ „H ăulita". C întecul este vechi. Ea
l-a în v ăţat de la bunica ei, Paulina
proce şi prieteniei între popoare.
M onda. care l-o fi ştiut şi ea la
E cunoscut faptul că folclorul vrem ea ei de la o bunică. A fost
ţărilor din această p arte a Euro­ c'intat la cererea publicului a
pei are unele trăsături com une. doua oară. Le m ulţum im celor
Festivalul a scos însă în evidenţă care au p ăstrat cu atîta gingăşie
şi o altă trăsătu ră com ună, de cîntecul, atîtea generaţii, pentru
factură contem porană, care este ca să ni-1 scoată astă-seară din
năzuinţa puternică spre pace a sipet ca pe un giuvaer, făcîndu-l
tuturor acestor popoare. Fiecare să lucească în lum ina reflectoa­
spectacol a adus o lum ină nouă relor.
întregind tabloul atît de bogat al
festivalului, in care dragostea „A sta e M oldova m ea’* cîntec
de viaţă, veşnica tinereţe a po­ din folclorul nou ne poartă pe la
Roman,
Bicaz, Paşcani, O neşti,
porului, prospeţim ea şi vigoarea locuri cîndva anonim e, a căror
lui, talentul nesecat al creatorilor faim ă străb ate astăzi ţara. E un
de folclor, s-au îm pletit de m i­
nune. cîntec din zilele noastre, închinat
acestor zile, plin dc exuberanţa,
N e-au desfătat din prim ele.cea­ optim ism şi m'indrie patriotică.
suri producţiile folclorice italiene A utorul lui : poporul.
„P rim ăvara” şi „B ucheţelul” şi
Am
cunoscuţii
de
am inti
gingaşa m elodie pentru adorm it noştri căluşari a căror apariţie a
copiii „N ina N ana”. Am ascultat făcut să se declanşeze toate apa­
străvechi m elodii sîrbe păstrate ratele de film at şi fotografice. De
cu grijă şi dragoste pină astăzi in la prim a la ultim a m ăsură — şi
form a lor iniţială. Faptele eroice dansul lor a fost lung şi nespus
ale haiducilor inspiră cele mai
m ulte cîntece si dansuri ale po­ de spectaculos — energia, vigoa­
rea, suflul nu le-a scăzut. „O a­
poarelor din Balcani. Cu m ultă m enii aceştia sînt inepuizabili"
forţă de sugestie ne-au apărut pe rem arca un oaspete. „Ei nu obo­
scenă, înfrum useţate cu elem ente sesc cîntînd frum useţea".
folclorice noi, îndrăgitele chipuri Şi am mai zice cile ceva, dragi
de baladă, in dansul haiducesc
„Z eibekikos” prezentat de an­ cititori, despre tulnicăresele clu­
jen e care au adus cu ele
ecoul
sam blul cipriot, în cîntecul haidu­ m unţilor ca şi despre oşenii din
cesc de pe vrem ea robiei tu r­
Bixad, înalţi, drepţi şi dirzi ca
ceşti, originar din Bulgaria de sud
stejarii din ţara lor dc piatră.
şi în altele.
M arţi, 31 iulie, în sala C ircu­
Pe estradele C apitalei şi-au p re­
zen tat pe rind program ele cunos­ lui de S tat a avut loc „Parada
cutele form aţii „C anterini Romag- costum ului popular", feerică prin
varietatea culorilor, prin dezvol­
noli” din Italia şi Edon din Cipru,
grupul asociaţiilor folcloriştilor tatul gust artistic al celor care îl
creează. Au prezentat toate dele­
din R.P.F. Iugoslavia, un grup din gaţiile de participanţi la festival.
ansam blul folcloric al R P. Romî-
Prilej de cunoaştere a culturii
ne, ansam blul folcloric al R. P. A l­ noastre, a vieţii poporului nostru,
bania, A sociaţia de cîntece şt şi totodată de stabilire a unor trai­
dansuri populare „P anegyris"- nice legături de prietenie au fost
G recia etc. vizitele form aţiilor de peste hotare
în decorul cum nu se poate mai la m uzeele şi instituţiile de artă
potrivit al M uzeului Satului a din C apitală, lai „C asa S cînteii", la
Studioul cinem atografic „Buftea",
avut Ioc dum inică dim ineaţa o cu­ la Fabrica de confecţii „Bucu­
legere experim entală de folclor în reşti" etc.
prezenta conducătorilor de form a­ în tot acest timp. pe estradele
ţii de peste hotare, observatori şi C apitalei dansul, cîntecul şi cos­
invitaţi. Pe prispa unei vechi case tum ul popular şi-au etalat splen­
ţărăneşti, fete şi băieţi din V iş- dorile în cadrul acestei m inunate
tea-B raşov au prezentat o şeză­ întilniri folclorice.