Page 10 - Albina_1962_08

E xtinderea reţelei cinem atografice săteşti m ente principale. Periodic se organizează o
creează prem isele unei m ereu m ai bune folo­ seară model, la care după prezentare şi vi­
siri a forţei educative şi agitatorice a film e­ zionare, spectatorii, „prietenii film ului“, cu
lor docum entare agricole sau a unor reuşite cuvinte n u atît m eşteşugite cît pornite din
film e artistice. P rintr-o bună difuzare pînă suflet, discută despre ce i-a im presionat în ­
.lfl8flf l ga flgQQPPOQQP POOOOQPOooooonoooooooo
în cele m ai îndepărtate comune, filmele, deosebi în film ul văzut sau ce au în v ăţat din
legate de problem ele producţiei agricole îşi docum entarele care au ru la t în perioada p re­
capătă locul p rin tre cele m ai operative m ij­ cedentă.
loace de propagandă. U rm ărind cuvintele lor şi recapitulînd titlu ­
în regiunea A rgeş despre această extin­ rile film elor care au ru la t la G eam ăna, apare
dere care în ultim ii ani a căpătat un carac­ şi m ai clar rolul educativ al film ului şi al
te r sistem atic, vorbesc şi urm ătoarele : dacă unui „cinem atograf fruntaş" în viaţa satului.
pînă în 1944 existau aici doar cîteva cine­ „Am urm ărit pe ecran drum ul parcurs de
m atografe, astăzi în satele şi com unele regiu­ foştii clăcaşi din com una Stoicăneşti, din re­
nii funcţionează 277 de unităţi. N um ai în giunea noastră, pînă la viaţa lor îm belşugată Olga Cristescu, bibliotecară în com una D ăbuleni, regiunea Ol­
acest an au lu at fiinţă 74 de cinem atografe de azi. Este ceea ce înţeleg eu printr-un do­ tenia, citeşte în faţa colectiviştilor de la G.A.C. „Drumul bel-
săteşti noi. De curînd, prin inaugurarea cine­ cum entar bun agitatoric •— spune Ion Cos- şugului“ fragm ente ăintr-o broşură agrotehnică.
m atografelor din Slătioare şi Rîncăciov, raio­ tache, preşedintele gospodăriei colective
nu l P iteşti a devenit prim ul raion din regiu­ „D rum ul fericirii", vorbind despre film ul
nea A rgeş com plet cineficat. „în tr-u n sat din Argeş". „L-am reîn tîln it în
Din scriptele intreprinderii regionale cine­ film pe D um itru Tudose, preşedintele gospo­ Din scrisorile primite
m atografice reiese clar : cinem atografe fru n ­ dăriei din Stoicăneşti pe care l-am cunoscut
taşe pe raion — cele din M erişani, Tiţeşti, m ai înainte. Film ul a reuşit să stîm ească
G eam ăna, adică cele care îşi îndeplinesc şi entuziasm ul colectiviştilor noştri, dorinţa de la redacfie
depăşesc cu regularitate planul de spectatori, a se depăşi, de a -i ajunge pe eroii rep o rtaju ­
în sat la G eam ăna, de pildă, poţi pătrunde lui cinem atografic din Stoicăneşti". Şi acum,
bineînţelesul noţiunii de cinem atograf fru n ­ de m ulte ori cînd le vorbeşte colectiviştilor ScrieoiSe prim ite în ultim ele teni pentru construirea lui şl
taş : popularizarea film elor, recenzarea lor, despre diferite problem e la ordinea zilei, Ion zile la redacţie vorbesc d e s­ despre folosirea la maximum
organizarea de m anifestări culturale paralele, Costache citează cîte o secvenţă din film ul pre entuziasm ul unanim şl a resuieeloi locale, ne-a scris
etc. Şi m ai poţi rem arca totodată, prezenţa, „In tr-u n sat din Argeş". deepre realizările cu oare tovarăşul Vitalie M unteanu
alătu ri de ceilalţi activişti ai căm inului cul­ R eproducînd aspecte concrete ale vieţii şi colectiviştii din p atria n o as­ din Sebeş, reg iun ea C rişana.
care au d at rezultate
tu ral, a unui nou factor, m ereu m ai integrat reconstituind m etode film e docum entare care tră Inrtimpmă cea d e a opt­
pozitive, diferitele
în viaţa culturală
sprezecea aniversare a elibe­
a satului — operatorul
g 2 g gg g gg g g f l g g agg.& P ăun a devenit tre p tat în cei trei ani de m ănunchi de im agini pline de în v ăţăm in te fkxxtive din oele sem nalate de
cinem atografului
cinem atografic. Preocupat nu num ai de b u ­
rării de sub jugul fascist.
s-au succedat pe ecranul
din G eam ăna au fost un izvor de preţioase
nul m ers al aparatajului, com unistul Vasile
Spicuim oîteva fapte e&nmi-
învăţături. D ocum entarul „C onsfătuirea
pe
ţară a ţăranilor colectivişti" care a fost re ­
această funcţie, un ade­
cînd îndeplineşte
noştri
către
corespondenţii
luat la cererea sătenilor, a fost un adevărat
v ă ra t activist cultural.
voluntari.
P en tru popularizarea program elor cinem a­
D espre secvenţele film ate
la C îlnic-H une-
tografului sătesc s-au pus panouri în punc­
apropiatei
cinstea
• In
doara, în legătură cu creşterea ştiinţifică a
tele principale ale satului (la sediul gospo­
anim alelor, pot spune m ulte azi Stana Cos­
dăriei, la cooperativă, la „ram ificaţie" etc.).
sărbători echipele artistice a
tache sau Floarea Boboc, îngrijitoare fru n ­
în ain tea vizionării, cîte u n în v ăţăto r face o
din
4S de căm ine culturale
taşe. D espre „reţete" de furajare, despre „ar­
succintă prezentare,
arătîn d pe scurt ideea
• D espre rezultatele obţinu­
bore genealogic" etc. ele au în văţat şi din
de bază a film ului şi subliniind cîteva m o­
te înti-o
„ştafetă culturală".
broşurile de specialitate, d ar au raionul M ediaş sînt an g ren a­ te în m unca pentru strîngerea
văzut aceasta şi în docum entare­ D upă cum ne inform ează to­ prim ei recolte a familiei unite
le „C reşterea vitelor", „în treţi­ varăşul M arcel Grigoriu, di­ a colectiviştilor din întreag a
nerea vacilor cu lapte", „Porum ­ rectorul C asei raionale de com ună, ne scriu colectiviştii
bul siloz" ale căror nelipsite
spectatoare sînt. U nul din ulti­ cultură, ştafeta a plecat din A lexandru Creţu şi Zenobie
m ele film e vizionate — „Febra cinci extrem ităţi ale raionului, Bodiu de la G.A.C. „Drumul
aftoasă" — le-a învăţat m ulte în tn formă de etea. Artiştii a m a ­ b elşu gu lu i' din com una Fi-
legătură cu igiena la anim ale. tori din Bazna e-au d ep lasat liaşi-O ltenia. Scriind despre
B inevenit a fost şi docum entarul
„C reşterea păsărilor" acum cînd la Blăjel, cei din Şaroş la m unca av în tată a colectivişti­
la gospodăria colectivă „D rum ul Biertan, cei din Buia la B oaita lor din Filiaşi, corespondenţii
fericirii" se pun bazele sectorului etc. Program ele artistice p re­ subliniază organizarea chib­
avicol. zentate de oaspeţi şi de g az­ zuită a cam paniei de recolta­
D espre toate acestea afli stînd re care a durat num ai două
de vorbă cu A nghel Lupu, direc­ de în limbile rom înâ, m aghia­
torul căm inului cultural şi cu ră şi germ ană, preoedcrte de săptăm ini, de unde în anii
colectivistul Vasile Păun, opera­ scurte expuneri în oare se trecuţi dura peste două luni
to r cinem atografic. La sfîrşit îm ­ trec în revistă realizările ob­ de zile.
părtăşim o dorinţă a acestora : ţinute în com ună în anii regi­
„Am vrea m ai m ulte film e a rtis­ mului nostru, se bucură de o • Am m ai primit scrisori
tice care să descrie noua m enta­ prim ire entuziastă din p artea asem ăn ăto are de la tov. Va-
litate a ţăran u lu i colectivist, ati­ spectatorilor. lerian Florea — Horezu, Ar­
tudinea lui nouă faţă de m uncă geş ; T em a Dumitrescu —
şi de avutul obştesc". • A cesta este noul local al Leu, C ra io v a ; D ragom ii Cio-
E o invitaţie pentru cineaştii şcolii de 8 ani din Almaş b an u — Jimbolia, B a n a t; Ion
O peratorul Ion Tudose de la G.A.C. Botoşeşti-Paia la apara­ noştri. (Gurahonţ) recent terminat. Tioaiiuc — R ădăuţi, S uceava
tu l de proiecţie al gospodăriei. VLADIMJR PANĂ D espre sprijinul d at de să ­ şi alţii.
în atenţia direciorilor de căm ine cultural* cultural nr. 7/1961 şi „Noi victorii ■— Eusebiu Camilar : „Cocorii (Ga­
cucerim* din Îndrum ătorul cultural zeta literară, 24 mai 1962).
— Ion Bănuţă : „Sora soarelui" şi
Recomandări de repertoriu nr. 7/1962. „Steaua de aur" (Gazeta literară 24
Pentru recitatori mai 1962).
pentru sărbătorirea zilei de 23 August şi brigăzi artistice nii" (Gazeta literară, 26 aprilie 1962).
— Nieolae S toian: „In faţa pîi-
de agitaţie — Cezar Drăgoi : „Comuniştii şi
Ca în fiecare an, oamenii muncii — „Cîntec despre patria iubită" — Mihai B eniuc: „Partidului" steagul" (Gazeta literară, 26 aprilie
din întreaga ţară se pregătesc pen­ de I>. Profeta (Culegerea „Sub stea­ (Volumul „Partidului", E.S.P.L.A.- 1962).
tru sărbătorirea zilei de 23 August. gul partidului", Editura muzicală, 1954). „Timpul comuniştilor" (Con­ In afară de aceste poezii, recitato­
Pentru a veni în ajutorul activişti­ 1961). temporanul, 22 august 1961) şi „E rii şi brigăzile artistice de agitaţie
lor culturali de Ia sate, Consiliul — „Gloria clasei muncitoare" de bine, da !“ (Gazeta literară, 22 iunie, pot include în repertoriile lor şi alte
Aşezămintelor Culturale din Comi­ FI. Comişel (Culegerea „Bogată şi 1962). poezii închinate partidului, eliberă­
tetul de Stat pentru Cultură şi Artă tînără-i ţara", editată de Casa cen­ — Cicerone Theodorescu : „Ziua rii patriei noastre dc sub jugul fas­
face următoarele recomandări de trală a creaţiei populare, 1961). cea mare" (Gazeta literară, 23 Au­ cist, desăvîrşirii construcţiei socia­
repertoriu pentru m anifestările cul- gust. 1961). liste a ţării, luptei pentru pace etc.,
— „Partidului" de A. Mendelsohn
tural-artistice care se vor organiza (Broşura „Partidului", editată de — M aria Banuş ; „Partidului" şi apărute în ultimele numere ale pu­
cu acest prilej la căminele cultu­ „Noaptea eliberării* (volumul „Poe­ blicaţiilor şi revistelor de speciali­
rale : Casa centrală a creaţiei populare, zii", Biblioteca pentru toţi, 1961). tate.
1960). — Mareei Breslaşu : „Stanţe pen­
Se recomandă oa brigăzile artisti­
— „Cîntec
de dragoste
pentru
Pentru formaţiile Ţara Sovietică* de D. Botez (Cule­ tru m area sărbătoare" (volumul ce de agitaţie să-şi întocmească
corale gerea „23 August 1944—1959", edita­ „Partidului", E.S.P.L.A., 1954). programe festive, în care să prezinte
— Al. Andriţoiu ; „Un steag se
tă de Casa centrală a creaţiei popu­ ridică" (Contemporanul 22 august aspectele cele mai semnificative din
— „Patrie, păm int de aur* de Gh. lare, 1959). 1961) şi „Acum" (Gazeta literară, 3 lupta eroică a poporului nostru, sub
conducerea partidului, pentru desă­
Bazavan (Culegerea „Patrie, păm înt — „înfloreşti, păm int al bucuriei" mai, 1962). vârşirea construcţiei socialiste, as­
de aur", editată de Casa centrală a de Gh. Dumitrescu; „Hora marilor — Eugen Jebeleanu ; „Pe lespedea pecte din realizările obţinute în sa­
creaţiei populare, 1961). câmpii" de I. C hirescu; „Colectiva eroilor" şi „Drum de 23 August" (vo­ tul şi comuna respectivă, de Ia eli­
— „Hora pentru 23 August" de noastră dragă" de M. Neagu ; „Cîmp lumul „Partidului", E.S.P.L.A., berarea patriei noastre şi pînă as­
Gr. Macovei, „Cîntec despre elibe­ de aur înfrăţit" de V. Timiş şi 1954). tăzi, aspecte din munca şi viaţa
rare" de Gh. Danga şi „Să fii parti­ „Cîntă-n inimi bucuria" de Liviu — Letuy Lajos : „23 August" (Vo­ nouă a colectiviştilor.
dului oştean" de M. Socor (Culege­ lonescu (Culegerea „înfloreşti pă­ lumul „Partidului", E.S.P.L.A., 1954).
rea „Te cîntăm, patrie liberă", edi­ m înt al bucuriei", editată de Casa — Alfred M argul-Sperber : „Cînd Programele artistice organizate cu
tată de E.S.I.P., 1959). centrală a creaţiei populare 1962). ■punem partid" (volumul „Cele mai prilejul sărbătoririi zilei de 23 Au­
— „Ţară scumpă să trăieşti" de — „Pace, prietenie* de Victor Po- frumoase versuri". Editura tinere­ gust pot cuprinde şi piese de teatru
A. Vieru (Culegerea „Sub steagul pescu şi „Păcii de strajă vom sta" tului). Inspirate din actualitate, fie din cele
partidului", Editura muzicală, 1961). de C. Romaşoanu (Culegerea „Pa­ — Dan Deşliu : „Sub flam ura lui incluse in recomandările de reper­
— „Din temelii noi te-am clădit* August" (volumul „Partidului", edi­ toriu pentru al III-lea Festival bie­
de Sabin Drăgol (Culegerea „Bel­ trie, păm înt de aur", editată de Casa tat de Casa centrală a creaţiei popu­ nal de teatru „I. L. Caragiale", Ne
şugul holdelor unite", editată de centrală a creaţiei populară, 1961). lare, 1960). apărute în ultimele culegeri ale Oa­
Casa centrală a creaţiei populare, — Medalioane muzicale „Te iu­ — Victor Tulbure : „Proverbe" zei centrale a creaţiei populare sau
1960). besc, patria mea", din îndrum ătorul (Gazeta literară, 3 mai 1962). in revista îndrum ătorul cultural.