Page 11 - Albina_1962_08
P. 11
Farmecul şi roada muncii laolaltă
La începutul acestui an co de miere Ia plus la fiecare îngrăşăm inte din belşug.
lectiviştii din Ianca, raionul stup. Dacă-d dăm, ne va da şi el.
Făurei, s-au angajat să livreze Cu migală şi eforturi repe I s-a dat porumbului un pat
statului, peste cantităţile con tate, s-a făcut şi toaleta po
tractate, 340 tone de porumb rumbului. „Zea Mads“, crăiasa germ inativ pregătit ca la carte,
şi floarea soarelui. A ngaja toamnei, se va prezenta bine un grăpat şi o sapă rotativă
m entul lor a fost adus la la praznicul culesului. Colecti îndată după semănat, apoi
cunoştinţa sesiunii extraordi viştii i-au dat tot ce trebuie. trei praşile mecanice şi manu
nare a Marii Adunări N aţio Pe 860 de hectare s-au împrăş
nale, de către preşedintele tiat 1.100 tone de îngrăşămine ale. Oamenii au m uncit la în
Fătu Şocariceanu. Armele cu naturale (cu 80 de vagoane treţinere in mod exemplar. Ei
care colectiviştii din Ianca au mai mult decît în 1961) şi ştiu din proprie experienţă :
luptat între timp ca să-şi poată 13 tone de azotat, superfosfat cu cît îi dai porumbului mari
îndeplini şi chiar depăşi anga şi sare potasică. Oamenii din
jam entul, le-au fost puse la Ianca spun despre porumb : mult, cu atît te răsplăteşte
Indem înă de ştiinţa agroteh „Dacă-i dai, îţi dă“. Au învă mai bine.
nică. ţat să-i cunoască slăbiciunile V înzînd statului, pe bază de
Sîntem acum după răstim pul şi preferinţele. Au învăţat din contract, în 1961, o mare can
eînd colectiviştii au încheiat cărţi şi din sfaturile ingineru
una dintre acele munci, care, lui Mihai Petrică, dar mai ales titate de cereale, dintre care
fără a fi de mare anvergură, din practică. numai porumb 1.040 tone, co
este plină de p o ezie: poleni In 1961, brigada a patra ob lectiva din Ianca şi-a chivirni-
zarea culturilor de floarea ţinuse, pe o tarla de 98 hecta sit astfel veniturile încît să
soarelui cu ajutorul albinelor. re, cîte 6.200 kg. porumb boabe sporească şi valoarea zileri- La G.A.C. „'Al lll-lea Congres al P.M.R." din Băleşti, raionul
Stupii au fost transportaţi la la hectar. Explicaţia acestei muncă, dar şi fondul de bază. R. Sărat, se execută polenizarea suplimentară artificială Ia floa-
rea-soarelul.
raiul melifer al lanurilor înflo producţii superioare Ie-a dat-o Pentru acesta din urm ă s-au
rite ce rotesc spre soare mii in gin erul: pe tarlaua cu pri repartizat 15 la sută din veni
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
de ochd cu pleoape galbene. cina, de 15 ani încoace, nu se turile băneşti realizate anul
Liniştea cîmpiei a găzduit că cultivaseră decît păioase. trecut, în timp ce valoarea
răuşia delicată a albinelor. Terenul era aşadar suprasatu zilei-muncă a putut fi săltată «r COLECTIVIŞTI! \
Foloasele acestei polenizări rat cu elem ente fertilizante — la 31,50 lei.
suplim entare se cunosc : un fosfor, azot şi potasiu — atît Pentru depăşirile de produc
spor de circa 300 kg. seminţe de necesare porumbului. Con ţie, gospodăria colectivă a îm îmbogăţindu-vă nivelul de cu
la hectar şi cel puţin 10 kg. cluzia ? Să-l dăm lui Zea Mais părţit în toamna trecută premii * >*
substanţiale. Soţii Alexandru *< noştinţe agrozootehnice veţi putea
şi Florrica Badiu, care au obţi •< >*
nut pe 4,20 hectare cîte 5.700 «< obţine recolte îmbelşugate.
kg. de porumb boabe la hec *c în sprijinul activităţii voastre
tar, au primit 3.942 lei. Comu «c *
nista Georgeta Drăghici a cules apar numeroase cărţi care vorbesc
•c
5.800 kg. la hectar pe 1,70
hectare şi a fost prem iată cu despre: lucrarea pămîntului» îngrijirea >»
1.690 lei. Familia Nastasiei >»
M ărgineanu a primit 4.720 lei, culturilor} creşterea vitelor şi multe
şi asem enea exemple se pot *
cita cu zecille. „Dacă-i dai, *î alte sfaturi practice folositoare* v s
te.
îţi dă“. Cărţile respective le puteţi pro s»
Planificat, este ca porumbul >»
să dea la Ianca, în teren neiri *« cura de la : >*
gat, o producţie medie de >k
5.000 kg. boabe la hectar. Co «r Librăriile şi magazinele coope Si
lectiviştii i-au dat tot ce cere îs
agrotehnica, mai bine şi mai * rativelor de consum şi ***
*c
mult ca în 1961. Porumbul îi s
va răsplăti şi de această dată. - Difuzorii de cărţi de la sate*
La G.A.C. „1 Mai“ din comuna Otopenl, regiunea Bucureşti, *
'echipa legumicolă condusă de Pascu Scarlat, lucrează Ia recol * V
s
tarea roşiilor. IM. CULCEA w***************************************
O COLABORARE RODNICĂ
C am pania de recoltare s-a
C ăm inul cultural din co pe m arginea broşurii : .C aile ducţia de lap te pe cap de term inat ou trei zile m ai ra re a bazei furajere, v a fl o
de sporire a producţiei d e
m anifestare care v a pune in
oaie v a ii m ai m are.
m una Limanu, regiunea
devrem e faţă de d a ta planifi
discuţie o problem ă de m are
N-a trecut nici o săptăm înâ
lapte" de C. Boideiamu.
D obrogea, are o b o g ată
experienţa în o rganizarea de Peste două săptăm ini a avut de la ac e a stă m anifestare şi cată. F ără îndoială, meritul im portantă pentru colectivişti.
m anifestări care să sprijine loc consfătuirea. îngrijitorii au cîţiva colectivişti au şi cerut revine în primul rînd colecti De asem enea, o se a ra Închi
îndeplinirea sarcinilor de pro pus difearite întrebări. Unele să lucreze la ferm a de oi. viştilor, dar şi activiştilor cul n ată fruntaşilor din sectorul
ducţie de către colectivişti. s-au referit la întocm irea ra Colectiviştii din cîm p, care turali care, prin m anifestările avicol, va a v e a ca scop să
Petrecîndu-şi m are parte din ţiilor, altele la m etodele afla s-au a n g a ja t csa în aoeet an prezentate, pot fi socotiţi p ă r popularizeze m etodele folosite
timp in m ijlocul acestora, a c te în cartea citită. Le-a răs să obţină de pe 350 hectare în acest sector.
tiviştii culturali au posibilita puns inginerul zootehnic Ni- clte 5.000 kg. porum b bo ab e taşi la acest frumos succes. „D upă 18 ani prin D obrogea
te a să cun o ască şi m ai bine colae Topală. la hectar, au găsit în m anifes Program ul artistic : „Sărbăto înfloritoare", e titlul unei c ă lă
sarcinile g ospodăriei şi preo Tot in ved erea ridicării c a tările de la căm inul cultural rirea fruntaşilor" a constituit torii im aginare p e care colec
cupările oam enilor, izbutind lificării îngrijitorilor, căm inul răspuns la multe întrebări. Din deopotrivă pentru toţi, un tiviştii o voi face în curînd pe
astfel să organizeze m anifes cultural, îndrum ai de organi prezentarea cărţii hli I. Cum- prilej de bucurie şi mîndrie. h arta regiunii. Cu a c e a stă
tări folositoare. zaţia de partid, a iniţiat un pân aşu : „5.000 kg. porum b ooazie el vor în văţa din expe
Spicuim din caietul d e evi schim b d e experienţă cu în b o ab e la hectar în cultură Preţuirea de care se bucu rienţa unoj gospodării colecr
dentă a activităţii culturale grijitorii din com una Pecinea- neirigată", din jurnalele vor ră activitatea cuturala în co tive fruntaşe, vor lu a cunoş
oiieva m anifestări care au ga. Colectiviştii din com una bite, serile de Întrebări şi ră s m una Limanu, constituie un tinţă de viaţa tot m ai înflori
contribuit la rezolvarea unor Limanu au avut m ulte de în punsuri, colectiviştii au învă îndem n pentru activiştii c ă toare a satelor şi com unelor
problem e de producţie, la văţat. Cu acest prilej au aflat ţat noi lucruri despre ag ro dobrogene, de v iaţa Îm belşu
că nu e bine s ă ee d ea vaci tehnica culturii porum bului. minului cultural de aici de a g a tă a colectiviştilor.
dezvoltarea conştiinţei socia
lor furaje în timpul mulsului, Pînâ la în cep erea cam pa organiza m anifestări care să
liste a colectiviştilor şi la şi c ă efectuarea m asajului e niei de recoltare, activitatea răspun dă In m ăsură şi m ai Proiectele a c e ste a peste
d esfăşu rarea unei munci en absolut necesară. culturală s-a d esfăşurat şi la m are cerinţelor vieţii. A ceastă puţin timp vor fi tradus* tn
tuziaste pentru întărirea eoo- C a urm are a noilor m etode căm in şi la locurile de m uncă. dorinţă reiese de altfel şi din viaţă. Ele vor su d a şl m al
nom ico-organizatortcă a gos aplicate, în luna urm ătoare, M anifestările culturale s-au mult activ itatea căm inului
ad re sa t colectiviştilor de dife
proiectele
pentru activitatea
podăriei. de fa fieoare v ac ă s-a obţinut rite profesii şi vîrste. De la viitoare De pildă, sea ra de cultural de «arcinfle g o spo d ă
In ultimii ani ferm a de ou ap ro ap e 200 litri lap te m ai ac e a stă d a tă cele m ai multe riei colective.
v aci a gospodăriei colective mult. m anifestări culturale s-au pre întrebări şi răspunsuri ce se
zentat Îndeosebi la locurile va tine în leg ătu ră cu asigu C, MĂRIA
s-a dezvoltat mult. Acum ea Nici dezvoltarea fermei de de m uncă, pentru a sprijini
num ără 100 de vaci cu lapte, ol n -a foet neglijată de acti bun a desfăşurare a lucrărilor
în afa ră de juninci şi tineret, viştii culturali. Dintr-o discuţie agricole şi a oieri colectivişti
îngrijitorii s-au an g ajat a a ou secretarul organizaţiei de lor m om ente de destindere în
In aoeet a n să d e p ăşească partid din gosp o d ăria coleoti- clipele de răgaz.
la timp şl fără
Stningerea
producţia p e c ap d e v acă vă din H agienl, sa t ce a p a r pierderi a recoltei a stat în
fu rajată au 400 litri lap te faţă ţine de com una Limanu, di centrul atenţiei activiştilor
de anul trecut. Directorul c ă rectorul căm inului cultural a culturali. La cele patru bri
găzi de tractoare, la ariile de
minului cultural, G hearghe aflat că ferm a de oi n-are nu
treierat, în pauze, s-a făcut
Ştefan, a p articip at la o şedin m ărul n ecesar de îngrijitori, citirea presei, s-au ţinut scurte
ţă de producţie a îngrijitori d eo arece colectiviştii nu p rea informări politice şi s-au a lc ă
lor. Aici a aflat c ă deşi b aza se simt atraşi să lucreze in a tuit program e de oîntece în
furajera e asigu rată, la unele cest sector. Faptul acesta l-a chinate fruntaşilor. La sftrşrtul
loturi producţia e încă m ică. inspirat să organizeze o seară fiecărei eăptăm înl, la căm inul
C hiar a doua zi s-a sfătuit de calcule. C hiar la sediul cultural s-au organizat jurnale
eu Floiioa Bogdan, biblioteca gospodăriei din H agienl s-au vorbite privind m ersul recol
ra, să v o d ă 'c u oe i-ar p utea făcut calcule asu p ra venitu tării tn gospodărie. B rigada
a ju ta p e îngrijitori. Au ajuns rilor p e care le v a a d u ce tu artistică de agitaţie a prezen
la concluzia că ar fi bine să aoest an ferm a de ol şi ou tat şi e a două program e ou C olectiviştii din comuna Gh. Doja, raionul Slobozia, transportă
se organizeze o consfătuire olt vor creşte ele d a c ă pro scurtul te x t: „B ai la recoltat*, la baza de recepţie ultima cantitate de grlu contractată cu statul.
