Page 12 - Albina_1962_08

D uduitul uniform al m otoarelor, to r la greu. In tim pul cam paniilor pompe
care um ple întreaga vale, îşi nu-1 prinzi cu lunile p rin staţiune. m ale îr
pierde parcă din intensitate. O riunde este nevoie de un sprijin raza de
U nul d in tre tracto are s-a oprit. calificat, de pus um ărul, el e în to t­ tiviştii
— A furisită treab ă — izbucni deauna prezent. N u num ai cu vorba, vineşti,
A lexandru Culică. — Tocm ai acum ci cu fapta. Un exem plu : în anul ca foar
a treb u it să mi-o facă ! M ai aveam acesta, la gospodăria colectivă „Pro­ atare a
vreo cîteva hectare şi isprăveam cu gresul" din V ădeni, condiţiile de Ingin
arăturile. recoltare au fost m ai grele. Păm în- cut la ş
t— Ce te-ai îm bufnat aşa, A lexan­ tul cleios, de baltă, cerea m ecaniza­ m enilor
dre 7. a r ţi s-au înecat corăbiile ? torilor o bună p regătire profesiona­ sprijini
I
interveni m ai în glum ă, m ai în se­ lă, ia r com binelor o funcţionare
rios, inginerul G heorghe Radu, apă­ perfectă. D e dim ineaţă pînă seara tării
ru t ca din p ă m în t inginerul a fost nelipsit din lanu l de partid,
— Se poate să nu te cătrăneşti ? la, apn
Ia r o să stea tracto ru l în brazdă desfăşu
cîteva zile. C am era asta îşi face de
cap. Să m ai spui că-i un lu cru mic. lucreaz
T e chinuieşti cu ea, o p orţi în spate severen
pînă la staţiune şi apoi aşteaptă primea:
pîn' s-o vulcaniza. Şi în acest tim p
I să scoatem afară cam era cu pricina. aur. „A r m ai treb ui ridicată m asa R adu c
GH. A D O C : M icii căluşari păm întul ţipă de grabă. N u s-o afla entuzia
d at ing
o d ată un leac şi pentru asta ?
— O să se găsească. Toate au o
rezolvare. D ar pînă una, alta, hai combinei. R abatorul nu prea m erge
bine"... Fiecare observaţie avea ex ­
r\
plicaţia ei.
T ractoriştii i-au u rm at
I
ntîm plarea s-a petrecut cu luni sfaturile. R ezultatul ? G ospodăria a
în urm ă. Necazul tractoriştilor term inat recoltatul cu două zile m ai
îl frăm înta tot m ai m ult pe repede decît fusese planificat. "
inginerul m ecanic G heorghe Radu.
In tre Costeiu şi Hoit, două sate de pe şi cum respiră, aşa de gingaş um blă cu Cum să realizezi în plin cîm p o tem ­ in vrem ea cînd a prins să
m alul Şiretului, se întindea din vrem uri ele. G rădina e m are şl încărcată cu plan­ p eratu ră de 200 grade Celsius, astfel D desluşească slovele cărţilor, o
neştiute un teren m lăştinos. în această te. Şi m alurile înalte au fost sădite. E ca vulcanizarea cam erelor să se poată arzătoare dorinţă a pus stă-
groapă im ensă de vreo 25 de hectare, pe o grădină întinsă pe vreo şapte hectare face pe loc ? Concepînd şi respingînd pînire pe el. Voia să devină m eca­
care localnicii au denumit-o „groapa Cos- (gospodăria are o altă grădină de circa în m inte tot felul de soluţii, a ajuns nic. Şi visul i s-a îm plinit. In 1954,
teiului" şi unde om ul nu văzuse niciodată 47 de hectare) şi cuvintele Iul Vasile în cele din urm ă la ideea folosirii fiul colectivistului din A m ărăştii de
crescînd altceva decît bălării şi rogoz, se H riban au aici parcă o rezonanţă şi o gazelor ce ies pe ţeava de eşapam ent. Jos a ajuns inginer m ecanic, aşa
află azi o grădină frum oasă care incintă sem nificaţie deosebite: Dacă s-ar m onta pe ţeava aceasta cum dorise din copilărie. M ecaniza­
privirea. Actul ei de naştere poartă o dată — în tîl şi-ntîi, la gospodăria noastră un m ic căzănel de aburi ? Zile în şir to rii l-au înd răgit de cum a venit în
recentă. Istoria ei e plină de semnifica­ m-am gîndit cînd am propus să facem inginerul a studiat, a calculat. G în- m ijlocul lor.
ţie... aici grădină — spune el şi cu un gest durile au prins contur pe hîrtia de Zîm betul larg, ce-i lum inează
Era în toiul iernii, într-o dim ineaţă pe larg pare a îm brăţişa tot ce poţi cuprinde calc. m ai întotdeauna faţa prelungă
Ia începutul Iui februarie. Colectivistul aici cu ochii. — C e-ar fi să folosim la confec­ şi poate puţin visătoare, te cucereşte
Vasile H riban aştepta cu nerăbdare la Omul are vreo 48 de ani, e subţirel şi ţionarea dispozitivului, deşeuri de de îndată. C om uniştii l-au a ju ta t să
sediu pe preşedintele gospodăriei din Său- gingaş ca plantele pe care le-a sădit şl le tablă ? — veni cu propunerea tini­ înţeleagă sufletul om ului, să-i audă
ceşti. Ţinea în mină o foaie de hîrtie îngrijeşte. Vorbeşte m odest şi simplu. chigiul Ion A lexandru. Ia r tehnicia­ bătăiile inim ii la fel de bine ca şi pe
scrisă stîngaci şi o recitea într-una. Doar ochii lui trădează ceva din neliniş­ nul C onstantin D obrinli s-a alătu rat cele ale m otorului. T udor M ihalache
— Am venit să depun o cerere — spuse tea căutătorului. în curînd cu alte sugestii. şi Costică H ărăbor i-au fost cei din ­
el cind îl zări pe preşedinte şi-l înm înă Povesteşte cu m ultă emoţie cum l-au Sub privirile curioase ale m ecani­ ţii prieteni şi sfătuitori. E xem plul
bîrtia îm preună cu o schiţă de teren, fă­ sprijinit organizaţia de bază, conducerea zatorilor din staţiune, proiectul în ­ lor personal îi era carte de căpătîi.
cută cu creionul aşa cum se pricepuse. gospodăriei, com uniştii, cum l-au susţinut cepea să prindă viaţă. P rim a încer­ C ît de m ult i-a fo lo sit! O spun ti­
H îrtia pe care o înmuiase preşedintelui atunci cînd unii dintre colectivişti ziceau: care a însem nat însă şi prim ele nerii care au în v ăţat de la el prim a
şi căreia îi zicea „cerere", cuprindea de „Nu se poate face nimic, aici”. neplăceri. Toate a r fi fost bune, nu­ literă din alfabetul m eseriei de trac­
fapt propunerea sa de a transform a Vasile H riban îmi arată grădina. începe m ai că tem peratura nu voia de loc torist. Le-a in spirat o adîncă dragos­
„groapa Costeiului” într-o grădină a gos­ de la dig, de acolo unde stătea de atîtea să răm înă constantă. M ulte tratate te pentru m uncă. U nul dintre aceş­
podăriei. ori gîndindu-se cum poate fi biruită apa. despre cazanele cu ab u ri au trecut tia, Tănase D răgan, se num ără acum
Mult s-a frăm intat Vasile H riban pînă E un dig ridicat de el şi de alţi colecti­ atunci prin m îna inginerului ! D ar p rin tre cei m ai buni şefi de brigadă
în ziua aceea de februarie. Zile şi nopţi, vişti cu care lucrează în grădină. A fost pînă la urm ă soluţia a fost găsită : din S.M.T. _
săptăm îni şi luni de-a rîndul a chibzuit de lucru aici. Să înalţi un dig lung de un obturator reglabil m enţine con­ Cu cîţiva ani în urm ă, ra r se a u ­
la rîndurile pe care le aşternuse pe bîrtie, 75 de m etri şl lat de 3 m etri, cere muncă. stan t regim ul de tem peratură nece­ zea prin staţiune cuvîntul inovaţie.
la transpunerea visului său în am ănunte ‘ — Pe aici nu va m ai trece apa Şiretului, sar vulcanizării. Acum, această ope­ Inginerul R adu i-a sp rijinit cu căl­
şi cifre. Pe Vasile H riban oam enii l-au decît cînd om voi noi — spune el arătînd raţie se execută direct la locul de dură pe m ecanizatori, i-a a ju ta t să-şi
văzut deseori cutreierînd groapa, prin locul pe unde se poate da drum ul la apă. m uncă, în cel m ult 30 de m inute.
stufăriş, frăm întind în m ină păm întul — Şi-mi povesteşte că încă de pe cînd Inovaţia, care a adus S.M .T.-ului dezvolte sim ţul creator, le-a stim u­
sm uls îm preună cu vreo rădăcină. L-au aici nu era nimic, s-a gîndit la irigarea B răila, num ai în tr-u n singur an, lat iniţiativele. R e z u lta tu l: în ulti­
văzut de m ulte ori stînd tăcut şi gînditor grădinii. economii de peste 78 000 lei, se apli­ m ii doi ani s-au aplicat la S.M.T.
pe mal, urm ărind cursul Şiretului şi locul Ne plim băm printre straturi de roşii, că acum la toate S.M.T.-urile din B răila opt inovaţii şi raţionalizări.
unde apele năvăleau în „cot” cum îi mai lingă bostănării ce se întind pînă departe ţară.
spun oamenii groapei. şi rem arc cît de des foloseşte el cuvîntul O m ul este m odest, plin de iniţia­ C unoaşterea terenului l-a dus pe GH. f
A gîndit îndelung pînă să aştearnă pe „frumos". tivă, apropiat de m uncitori şi sări­ inginer la ideea construirii unor
hîrtie asemenea rîn d u ri: „Sînt convins — Mi-e drag tot ce-i frum os — zicem în-
că de pe acest loc gospodăria va obţine gîind plantele care încep a rodi — şi fru­
un venit frumos. în caz de nu izbutesc, m osul m-a îndem nat să m ă gîndesc la
Steaua de Erou al M uncii Socia­
pentru m unca mea şi a familiei mele, nu această grădină. Deseori, cînd culegeam liste luceşte în cutiuţa ei pe masă.
cer nici o zi de m uncă gospodăriei”. porum bul de aici, de pe mal, ne uitam Resurse in
Num ai adînca dragoste faţă de gospo­ la groapa din vale. Aici în jos totul era Ilie C răciun, preşedintele gospodă­
dărie a putut să inspire asemenea rînduri. u r ît: num ai păpuriş şi rogoz. N-am putea riei colective din Săveni o priveş­
Pe terenul ce se întinde pînă departe transform a această groapă urîtă într-un te şi se vede că trăieşte o d ată cu
ca o albie de rîu desecat, un om m ărun­ lucru frum os, într-o grădină roditoare ? aceasta em oţia de negrăit a clipei nu-m i vine să cred gîndindu-m ă la f
ţel stă aplecat deasupra plantelor. Te — m ă întrebam deseori. cînd i-a fost conferită. P reşedin­
apropii de el, dar te sfieşti oarecum să-l Colectivistul Vasile Hriban, ţăranul să­ tele socoate şi susţine că onoarea ce-a fost”. r
A cîta generaţie or fi ei, cei de
întrerup! de la lucru. Stai şi-l priveşti rac şi obidit din trecut, s-a gîndit şi la care i s-a făcut este a gospodăriei astăzi, care au m oştenit deprinderea I
ţ
cum um blă cu plantele şl ai im presia că frum os cînd a propus transform area întregi, a tu tu ro r colectiviştilor. să se lupte cu vrăjm ăşia n a tu rii? i
acest om le sim te pulsul, sim te cum cresc groapei într-o grădină. Frum osul a intrat Ia r prezenţa sim bolului acestuia, în
în viaţa de toate zilele a colectiviştilor. gospodărie, arată treap ta pe care P recipitaţiile sînt sărace la Săveni r
Ei vor ca totul din jurul lor să fie fru­ au ajuns şi de pe care urm ează să aşa cum sînt îndeobşte în stepă. v
mos. Să fie frum os om ul şi casa, frum os facă to t în sus şi paşii urm ători. V înturile seci ridică praful fin I
să fie şi locul lor de m uncă, cîm pul şi G ospodăria din Săveni se dezvol­ în slăvi şi-l ţin suspendat acolo r
îm prejurim ile sale. La toate acestea s-a tă în totul după legea m ersului zile în şir. La sol se desfăşoară ţ
T A T A gîndit Vasile H riban cînd a început trea­ n eîn treru p t şi ascendent. Cînd p ri­ însă, după voia oam enilor, un a lt- f
f
dus cu dîrzenie,
fel de proces. E
ba. Au m uncit intens oam enii să schimbe
vesc înapoi, colectiviştii o fac ca
înfăţişarea locului. Cu tractorul s-a des­ sfi m ăsoare cît au m ai parcurs şi cu încrîncenare s-a r putea spune. î
ţelenit num ai jum ătate din păm înt. Res­ asta-i desfată grozav. Se desfată şi Aşa au început asaltul păm întului
C ind a că zu t lo v it în m u n (ii Tatra tul a fost lucrat cu plugul şi sapa. Nu preşedintele cînd vorbeşte de aşa în adîncim e. Ilie Crăciun, care e t
S u b ră pă itu l g lo a n ţelo r h aine s-a lucrat degeaba. Anul acesta, după cal­ ceva deşi în general e o fire reţi­ tehnician agronom cu şcoală şi di- £
Şi-a-m brăţişat, stro p in d cu sîn g e culele lui Hriban, noua grădină a gospo­ nută şi ponderată. plom ă în regulă, a stabilit corelaţia c
piatra, dăriei, plantată cu pepeni, roşii, varză „D rum ul parcurs de noi în viaţă în tre adîncim ea arătu rii şi produc- f
Eu cred că tata s-a g în d it la m ine. etc., va da un venit de circa 150 000 lei. are două etape aşezate în două ţia agricolă. Concluziile lui sînt ro- 1
Lui Vasile H riban ii pare rău de un epoci diferite. De la to t satul nu a­ dul unei experienţe interesante 1
Şi m -a v ă zu l cum fluturam năfram a singur lu c ru : că treaba nu s-a început dunai înainte vrem e cîteva sute de făcute pe viu tim p de şase ani. 1
C în d tren u l lu i pleca în c e t din gară din toam nă. „Atunci altele ar fi fost re­ lei. D ar anul trecu t am îm părţit n u ­ La 18 cm. adîncim e de ară tu ră ’ 1
producţia de grîu a fost 900 kg. la
Ş i cu m p lîn g ea m alăturea d e m am a zultatele, iar veniturile ar fi fost m ult m ai bani 4 m ilioane şi jum ătate lei. hectar, ia r de porum b 1 200 kg. încă *
m ai m ari" — spune el şi înfăţişează un
In tr-un am urg în m iresm a t d e vară. m inuţios plan de bătaie pentru a cîştiga M inunea cea m are însă s-a petre­ 6 cm. m ai afund au dezvăluit noi re - 1
to t terenul pentru grădină. cut cu păm întul. A celaşi cernoziom zerve ascunse. De astă d ată grîul a 1
’ A -n lre ză ril ca în tr-o fulgerare M -a invitat să văd şi coliba pe care a castaniu care subnutrea pe oam eni d at 1.500 kg. la hectar, iar porum - 1
în
(producţia m axim ă de porum b
C um v a să fie v ia ţa n oa stră azi am enajat-o în m ijlocul grădinii. Aici îşi trecu t era de 900 kg. la un hectar) bul 1 800. A nul trecu t fierul plugu- •
Şi su fle tu l i l-a-n călzit un soare petrece el m ulte zile de odihnă, de cînd — le dă azi belşug. M ulţi au încă lui a p ătruns pe toată întinderea
Iv it în n o a p tea-aceeâ d in tre brazi. a înflorit grădina. griul neridicat de la magazie. Le
Dintr-un buzunar al hainei, ce atîm a s p u n : M ăi oam eni buni, n-avem la 33 cm. Şi acum , în cam pania de
de un cui, scoase o foaie de hîrtie. „Aid recoltare, de pe suprafaţa sem ăna­
...Ce g în d fru m o s î-aprinse d in tr-o e schiţa unui iaz pe care voi propune să-I unde să-l aşezăm pe cel din noua
- dată facem la anul, la o m argine a grădinei. ! recoltă, că-i excedent de producţie. tă cu soiul T rium f, se recoltează
O flacără-n p rivirile-i se n in e ? Va fi un eleşteu de peşte cu o suprafaţă — P ăi o să-l contractăm la sta t — 3100 kg. la hectar. Unic în istoria
Zi a elib eră rii n eu ita tă , de 7000 m.p." — îm i explică el. Ochii lui îm i răspund ei — că m ai avem şi gospodăriei.
Eu cred că tata s-a g în d it la tine 1 albaştri şi senini străluceau. Destăim dse acum din avans. U ite, sînt preşe­ A dîncim ea arătu rii e desigur un
o nouă iniţiativă.
dinte aici de 11 ani şi-i aud şi facto r lim itat. D ar eîţi alţii nu pot
yiC TO R RUSU R. IARAI