Page 13 - Albina_1962_08
P. 13
I n urm ă cu zece ani, colectiviştii din co
m una Filim on Sirbu, regiunea Dobro-
gea, au prim it în m ijlocul lor pe M aria
Popuşoi. V enea tot dintr-o colectivă, de
la Babadag. M otivul „transferării" ? C ăsăto
ria. îşi găsise aici dragostea.
C înd a plecat, i-a părut rău M ăriei că se
desparte de com una natală, de consătenii ei.
Dar, colectiviştii din Filim on Sirbu au încon
jurat-o, din prim ele zile, cu dragoste şi M aria
s-a acom odat repede cu noul loc de m unca,
a grajdurile de ani-
iriile colective din cu oam enii de aici.
e a staţiunii. Colec- Timp de cîteva luni ea a lucrat la cîmp. De
eni, Cazasu, B aldo- m ica însă, pe vrem ea cînd paştea vacile
reciat raţionalizarea ADEVĂRATA POEZIE chiaburilor, prinsese drag de anim ale. C înd
şi folositoare şi ca gospodăria începu să-şi dezvolte sectorul
-o cu încredere, zootehnic, M aria Popuşoi a cerut sa lucreze
orghe R adu a cres- ,...Un car cu boi suind pe-un deal ca îngrijitoare. îşi m otivase cererea sim p lu :
;ncii, în m ijlocul oa- frum oşi
nuniştilor care l-au Un ciobănel cu fluieraş de os, — C îte ceva m ai ştiu eu, iar restul o să
aas. Cu ocazia diseu- 'F em eile la sfat pe prispă-afară, învăţ...
>ale de prim ire în Un lan în p îrg sub albul cer de vară, — La zootehnie nu e treaba uşoara — i-a
ii de la S.M .T.-Brăi- Copii golaşi zburdînd voioşi în rîu, atras atenţia preşedintele.
bogata activitate B ătrîne povestind cu furca-n brîu, — Ştiu. D ar îmi place, ma atrage m eseria
M ătănii închinînd, secerătorii. asta.
;ei opt ani de cînd
Un cîrd de raţe jos pe scocul m orii,
iune, m odestia, per- La început lucrurile au m ers m ai greu. Sim
O fată-n zori venind de Ia izvor
unea, au h o tărît să-l ţea lipsa experienţei, iar unii colectivişti o
t în partid. M unca Cu rouă dim ineţii în ulcior, — p riveau cu neîncredere. M aria nu s-a lăsat
Erau o dată chipuri colorate copleşita de greutăţi. C onducerea gospodă
Ja i s-a dăruit, i-a Pe cărţile poştale ilustrate.
m ecanic G heorghe Zîm beau, jucau, se h îrjo n eau .cîn tau . riei, organizaţia de partid, apreciind strădania
ei, au ajutat-o tot timpul.
ună recom andare. D ar toate-aceste poze dulci, m inţeau!
Sub falsul înveliş de poezie Intr-o bună zi, preşedintele trecu pe la
I. MIHIŢ grajd şi, ca de obicei, se opri şi la lotul ei.
Erau dureri, obidă, sărăcie, D iscutînd de una, de alta, i-a spus :
A m arul nesfîrşit al celor m ulţi, j
Fem ei tru d ite şi ţăran i desculţi. ’ — N e-am gîndit că ar fi bine d acă ai face
o şcoală de specializare.
1 A cele cărţi poştale ilustrate V estea aceasta o bucură pentru început.
I S înt astăzi vechi şi sînt decolorate. D upă cîteva clipe sim ţi insă un regret.
1 In lumea noastră proaspătă şi vie „D e-abia m-am obişnuit cu vacile şi acum să
A înflorit o altă poezie! le părăsesc11 ? — se gîndi ea.
Tot ce-altădată num ai am visat, : — Şi de vaci cine o să aibă g rijă ? ^ l-a
V oinţa socialistă a-ntrupat, întrebat. GR. STĂN ESC U : Ţărancă cu floare (gips)
Iar m ulţum irea care ne aşteaptă — V om găsi noi cine sa vada de ele
N u-i vorbă-n vînt, ci socoteala {■— o asigură preşedintele.
dreapta.
P artidul înţelept a chibzuit A cest răspuns n-o m ulţum i. Parca nu se cît m ai m ult, de a-şi însuşi m etode înaintate
Şi pîna-n v iito r a rînduit ! îndura să lase vacile pe m îinile altcuiva. de îngrijire a anim alelor.
Cum vor spori recoltele de m iine 1 S eara i-a spus soţului său : — Fara în v ăţătu ră nu faci nim ic — i-a
Prisosul secerişului de pîine, — Ştii, trebuie să plec la şcoală. spus o dată F lorentinei Şerbănescu, noua în
Cum şiruri de tractoare, zeci de mii, — Foarte bine. N -ai decît de învăţat. g rijito are de la fermă. C ărţile te vor ajuta
V or trag e brazde noi peste cîm pil, — Parca am zis eu ca nu-i bine ? D ar vezi cum să întocm eşti raţiile în funcţie de pro
Cum unde se rev arsă astăzi rîu l îm i vine greu să m ă despart de vacile m ele. ducţia şi g reu tatea lor şi cum să le îngrijeşti
Se va întinde ca o m are, grîui, — N u te m ai necăji de raţional. E bine sa te mai
Cum se vor strînge sacii cu bucate duci şi pe la căm inul cultu
In curtea colectivelor bogate asta. Am sa cer conducerii ral, căci şi de acolo ai m ulte
sa le îngrijesc eu pînă vii
Şi tonele, m ilioane, scrise-n plan, tu — o linişti el. de învăţat.
V or fi m ai m ulte-n fiecare a n ! soţul ei n-a m ai plecat de la VREDNICIE C olectiviştii îi preţuiesc
După ce s-a întors M aria,
M ăsor cu gîndul plănuitul drum , m unca. In adunarea genera
ferm a. Au ram as am îndoi la la a organizaţiei de partid
Ştiu ce va fi din tot ce e a c u m : din gospodărie, cu prilejul
acelaşi lot.
O ţa ră to t m ai bună,-m belşugată. De atunci au trecut şase ani. A stăzi gospo discutării cererii ei de prim ire în rîndul can
Cum nu putea să fie altădată, dăria colectiva „13 D ecem brie" are un lot de didaţilor de partid, com uniştii au vorbit des
Bogată, şi mai m ult decît atît. 12 vaci recordiste care dau, fiecare, producţii p re vrednicia, p riceperea şi pasiunea ei. P rin
de peste 4.000 litri lapte. D intre acestea, p a tre cei care au vorbit cu căldură de m unca
A şa precum Partidu-a hotărît.
tru provin din lotul îngrijit de M aria Popuşoi. M ăriei Popuşoi, a fost şi brigadierul zooteh
Şi-acest belşug şi-această bucurie ’Cum s-a ajuns la asem enea rezu ltat? Şi cum nic C onstantin Sava.
N e sîn t adevărata poezie ! a obţinut M aria Popuşoi anul trecut o pro — M aria Popuşoi a în v ăţat m ulte. Dar nu
ducţie m edie de 3.000 litri de lapte pe cap s-a m ulţum it num ai cu atît. Cu m ultă răb
| TUDOR MĂ1NESCU de vacă fu ra jată? C olectiviştii îi cunosc „se dare ea a căutat să sprijine pe îngrijitorii
cretu l11. Ei ştiu că la şcoală M aria a fost o tineri, fara experienţa. De cîte ori n-am va-
U : Crescătoare de elevă sirguincioasă, că tot ce a în v ăţat acolo zut-o discutînd cu ei. Le îm părtăşea din ex
(gips patinai) :«ErKSS.- iU B ig:- •.-CjariCTi«r.'-i.i rv: ■ a aplicat apoi în practica. Ea a v en it cu pro perienţa dobîndită de ea, pentru ca şi ei,
pu n erea să se alcătuiască un program de la rîndul lor, să devină fruntaşi...
-- -VCU' ■ MW g rajd care sa fie respectat de către toţi în îndrum ată şi ajutata de organizaţia de
lizabile trecut. grijitorii. _ baza P.M.R., candidata de partid M aria Po
nouă com bine m ai m ult decît anul
De cîte ori n-au văzut-o colectiviştii în cli
puşoi păşeşte acum m ai departe pe drum ul
V enitul gospodăriei din Săveni va
pele de răgaz citind cîte o carte sau broşuri
ajunge în decem brie la 10 m ilioa
ne lei. Un cuvînt greu îl are sec de specialitate. E o pasionata cititoare a bi m uncii pasionate pentru înflorirea gospo
torul zootehnic. D ezvoltarea lui ra bliotecii. Fem eia aceasta, care în trecu t nici dăriei.
astfel pentru a ivi como pidă a im pus, prin tre altele, ca so nu ştia sa scrie bine, are astazi o biblioteca per
dului. U nul a r fi irigarea, luţie organizatorică, crearea unei sonala. Şcoala i-a trezit dorinţa de a în v ăţă MARIA CHIRCULESCU
lome care ornează biroul brigăzi furajere. Soluţia este rezul
lui spun m ai m ult decît tatu l colaborării dintre preşedinte
. istorie despre supunerea şi cei doi ingineri, agronom şi zoo
către colectiviştii din Să- tehnic. B rigada pentru baza fu raje
şantierul de irigare de la ră are m enirea să realizeze cunos
irgeni ca şi la cel din B ă- cuta b alanţă a furajelor, adică un
e Sud, au participat toţi echilibru ju st în tre ritm ul de creş
mul. Au m uncit voluntar tere a şeptelului pe de o p arte şi
;tepte nici o răsplată. L e-a cantitatea de n u treţ necesară pe de
m s satisfacţia pe care o alta. In prezent lucrurile stau bine.
In tim p ce în cîm p creşte porum
ciu G iurgeni — povesteş- bul sem ănat în cultură dublă, viţeii
ntele — au fost redate a- sporesc în greutate, junincile de
11 000 hectare. Sem ănată ieri îngroaşă lotul vacilor în lacta-
) asem enea suprafaţă ar ţie, iar la crescătoria de porci se
îine unui întreg orăşel pe pregăteşte lotul de 1040 de capete
un an. Cîte zeci de ani o de grăsuni contractaţi cu statul care
şa păm întul ăsta, cine ştie. va aduce gospodăriei un m ilion de
că l-am adus noi, colecti- lei. Şi tot în acest tim p colectiviş
circuitul agricol. M area tii din Săveni îşi creează încet, d ar
care ne-am ales însă este sigur, o nouă faiipă, cea de m ari
resursele păm întului sînt crescători de păsări. N um ărul total
elim itate. înţelegeţi ce o- al găinilor Rhode Island crescute de
ă ne stă în faţă nouă, lu- ei- va fi la sfîrşitul acestui an de
păm întului ?“ 57.000.
;m. Au lucrat empiric, cu P ar cifre îndrăzneţe d ar curgînd
rudim entare, şi nu m ai lu sim plu şi firesc din m unca lor, a
a. S-au tem ut de secetă şi preşedintelui, organizator şi condu
ai tem. Toate lucrările a- cător de talent, a crescătoarelor de
nt m ecanizate. Ia r dacă a- păsări M aria Strîm beanu, Ioana
B ercaru şi altele, a brigadierilor N i-
sobolii n -au m ai avut ni-
colae şi Ion C răciun şi a sutelor de
rîns de pe cîmp, este pen- colectivişti care au făcut din Să
m pul recoltării a fost re- veni, sub soarele B ărăganului, o
im ătate, ia r pierderile înlă- grădină.
i totul. In lan au fost cu V, TOSO
AURELIA BELICINCU: Echipa căminului cultural
