Page 15 - Albina_1962_08
P. 15
•y Timp de 10 zile, la Helsinki — capitala Fin- In zilele Festivalului au avut loc întîlnirl
Jc llandei — s-a desfăşurat cel de al VlII-lea pe profesii ale tinerilor muncitori din fabrici Satul italian
Festival M ondial al Tineretului şi Studenţilor. şi uzine, precum şi ale tineretului sătesc. Re
discuţii la fermele din apropiere de Helsinki, aşa cum este în realitate
«( Pe buzele tuturor tinerilor de la Festival au prezentanţii tineretului sătesc, care au purtat
J< fluturat In aceste zile cuvintele „Pace şi prie
tenie" — m ăreaţa deviză a Festivalului, ex- au dezbătut problemele reformei agrare, ale
«c primind năzuinţa fierbinte a tineretului lumii. progresului tehnic în agricultură etc. să fim ajutaţi s i p le
Peste 18.000 de tineri din 137 de ţări au făcut Căi ale cunoaşterii şi înţelegerii reciproce căm de aici",
cunoştinţă reciproc cu frumuseţea artei popu au oferit, de asem enea, sem inariile şi coloc Dar oare cîte alte
le lare, cu vigoarea m anifestărilor sportive, dar viile la care tinerii romîni au participat din asem enea sate nu s-or
mai presus de toate şi-au Îm părtăşit năzuinţa plin prin rapoarte şi intervenţii primite cu fi găsind pe Întinde
«H de a-şi făuri un viitor fericit sub soarele lu deosebit interes. rile m ănoase ale Ita
minos al păcii. Fiecare zi din agenda Festivalului a înscris, liei ? In special In
Fiecare delegaţie a venit Sn nordicul oraş cu în afara m anifestărilor culturale şi sportive, şi sudul acestei ţări, mi
frumosul patriei sale, cu obiceiurile locurilor o serie de vizite între delegaţii, la cantona zeria este atotstăpî-
natale. Ştirile primite de m entul ţării noastre au nitoare. Regiunile din
această parte a ţării,
*< la Festival consemnează venit tineri din Brazilia, care reprezintă 41 la
•i
•< succesul de care s-a S.U.A., Franţa, Argen sută din teritoriul I
ţ.
^ bucurat ţara noastra. tina, Chile, Ecuador, taliei şi în care se
află 38 la sută din
Emoţionanta „Ciocîrlie" R.P. Ungară. Emoţionantă populaţia ţării, nu
«< — ecou muzical al minu- şi însufleţitoare a fost dau decît 21 la sută
^ natelor meleaguri romi- vizita pe care delegaţia din venitul naţional.
neşti — a stîrnit, cu noastră a făcut-o tineri Deosebit de greu o
«j prilejul unui concert, îndelungate şi repetate lor sovietici pe bordul vasului „Gruzia". Fie duc în Italia munci
N aplauze. Binecunoscuta „Periniţă" a strins Sn care dintre aceste vizite le-a dat tinerilor posi torii agricoli care nu
cercul ei tineri de toate naţiile, de pe toate bilitatea să se cunoască mai bine, să-şi exprime posedă altceva decît
sentim entele şl năzuinţele. , braţele de muncă.
Jj continentele. Concursurile culturale şi sportive Lipsiţi complet de
N enum ărate au fost mijloacele oferite tu
*c au încununat cu numeroase premii şi medalii păm înt, ei sînt nevo
turor participanţilor de a se cunoaşte şi îm
participarea tineretului nostru. prieteni, de a discuta şi a se Înţelege în pro iţi să-şi vindă pute
In faţa unei săli arhipline, s-a desfăşurat blem ele m ajore ce preocupă tînăra generaţie, rea lor de muncă
moşierilor şi chiabu
^ spectacolul naţional al delegaţiei romlne. de a se distra şi îm bogăţi sufleteşte. rilor. Ei au de lucru
J< Creaţiile populare şi artistice din toate re- In ultim a zi a Festivalului a avut loc o abia 4-5 luni de zile
*( giunile patriei noastre, prezentate pe scena m are m anifestaţie pentru pace şi prietenie, O dem onstraţie a m uncitorilor agricoli pe an, în care
pentru dezarm area generală şi totală, pentru
«J Festivalului, au stîrnit adm iraţia unanim ă a coexistenţa paşnică, îm potriva unui război a italieni pentru păm înt şi o viaţă timp primesc un
salariu care nici pe
spectatorilor. tomic. Cu acest pTilej s-a dat citire mesajului m ai bună. departe nu le poate
de pace şi prietenie, mesaj al unităţii tineretu asigura un trai omenesc. In
lui lu m ii: „In momentul în care adresăm acest împins de mizerie, la fie restul anului ei sînt şomeri.
apel tuturor oamenilor fără nici o deosebire care trei minute, un ţăran i Sătui de prom isiuni şi de
prom item să ne consacrăm luptei comune talian Îşi părăseşte familia şi mizerie, ţăranii italieni se ri
pentru pace... Fie ca unitatea noastră, cim enta pleacă la oraş, în speranţa că dică tot mai des şi cu tot mai
tă de festival, să se întărească şi să se lăr vă găsi de lucru. Pentru cei multă hotărîre la lupta îm
gească I Fie ca ea să devină unitatea tineretu ce trudesc însă mizeria nu potriva politicii cercurilor gu
lui din întreaga lume 1“ este cu nimic mai mică în vernante de la Roma. ^ Nici
oraşe decît în satul îndepăr
La Helsinki, ideile Festivalului, ideile nobi carabinerii, nici „Mafia , nici
le ale păcii şi prieteniei şi-au făurit un drum tat. Negăsind de lucru ţăranu presiunile partidului de gu
şi mai larg. lui nu-i răm îne decît să vernământ nu reuşesc să stă
se reîntoarcă în sat, la
Delegaţia noastră a obţinut urm ătoarele mizeria de care a fugit sau să vilească valul de continuă
prem ii la concursurile artistice din cadrul răm înă la oraş şi să îngroaşe creştere al luptei ţărăneşti
F estivalului: Premiul I : O rchestra de muzică rîndurile şomerilor. Astfel pentru păm înt şi viaţă mai
populară ; Simion Stanciu (nai); mezzosoprana este exprim ată în puţine cu bună. Din contră, fiecare
a
lulia Buciuceanu, soprana A gata Druzescu, te vinte tragedia ţăranului italian an aduce o înteţire a lunii
cestei mişcări. Sfîrşitul
norul Cornel Rusu. Premiul H : basul Dumitru strivit de un jug d u b lu : cel mai a acestui an a cunoscut
al m arilor latifundiari şi cel
Constantin. Premiul U I: Nicolae Şarpe (vio una din cele mai mari greve
al unei fiscalităţi excesive şi
loncel); Nicolae Brînduş (pian). necruţătoare. din istoria mişcării maselor
Sportivii romîni au cucerit în cadrul Festi _ . . . . * » ţărăneşti italiene. Peste 2 mi-
Este destul să aratam că
lioane de muncitori agricoli,
«y Un stu d en t italian di scutind cu un tînăr dela- valului 6 medalii de aur, 10 de argint şi 4 1.680 de mari proprietari fun în strînsă unitate, au încetat
** gat din Am erica Latină de bronz. ciari, fiecare din ei avînd lucrul pe tot întinsul Italiei.
peste 1.000 hectare, deţine în Păm înturile au răm as nclu-
total o suprafaţă de teren e
gală cu aceea a trei milioane crate. Moşierii s-au lovit de
forţa organizată a proletaria
de mici gospodării ţărăneşti. tului agricol italian care mar
„Planul verde", elaborat de chează prin această grevă o
guvern pentru a ajuta, chi nouă etapă în lupta pentru
purile, dezvoltarea agricultu înfăptuirea reformei agrare,
rii, urm ăreşte, de fapt, distru pentru îm bunătăţirea condiţii
gerea micii proprietăţi, sul> lor de viaţă ale muncitorilor
pretextul m ăsurilor de creş de la ţară. La 24 iunie, 30.000
tere a producţiei agricole.
de ţărani au manifestat la
Fiecare din aceste date expri Roma, iar Ia 3 iulie, largile
mă o tragedie. A devenit cu bulevarde străjuite de palmi
noscut cazul celor 300 de ţărani eri ale oraşului Palermo, capi
care şi-au scos satul la vînzare. tala Siciliei, au cunoscut şi
Nu este vorba de o glumă ele agitaţia m anifestaţiilor ţă
deplasată, ci de o tristă rea răneşti. Pe pancardele purtate
litate. „Trăim ca nişte sclavi de m anifestanţi se puteau
— explică prim arul satului citi lozincile : „Pămîntul să a
M onteleone Rocco Doria din parţină celor ce-1 muncesc- .
provincia Sassari din Sardinia, Să fie desfiinţat sistemul feu
sat scos Ia vînzare. Ce să dal al dijmei". Toate aceste
mai răm înem aici. Nu putem acţiuni au culm inat cu Ziua
trăi în casele unde nu avem naţională de luptă pentru re
nici un bob de grîu, nici lap forma agrară la 9 iulie.
Delegaţia lom lnă la Festival, pe străzile ora ^Peiinita" a iost prezentă din plin şi la recen te, nici bani. Nu există decît
şului H elsinki tul festival o singură soluţie, fuga. Cerem I. MANEA
Ilbo". In satele M aka Sind, tri, s-au deplasat de fieca
Soarta amară a ţăranilor tailandoii tele, în urm a refuzului re dată la faţa locului, p a-
B ang Tai, T ika Akon şi al
tronînd execuţii sîngeroa-
populaţiei de a-şi abandona se, deportarea ţăranilo r şi
D espre T ailanda se vor lim entară a ţării. El for vetrele, trupele de Jan distrugerea locuinţelor. Zia
beşte astăzi m ult, în în trea m ează peste 50 la sută din darm i au pustiit totul, iar ru l „Sanseri* — interzis a
ga lum e. C uibar al condu exportul tailandez. In a oam enii au fost fie m ăce cum pentru „activitate!
cerii blocului m ilitar agre ceastă ţară, însă, recolta de lăriţi, fie duşi în tre baione ostilă ţârii" — relata J
siv S.E.A.T.O., p atronat de orez, la unitate de supra te pînă în lagărele de con „C onducătorii noştri asasi
im perialism ul am erican, faţă, este m ai m ică decît centrare. Recent, în pro nează oam eni nevinovaţi
T ailanda este folosită d rep t în orice a lt sta t din sud-es- vincia N akan Panan, 26 de num ai pentru m otivul că
bază de atac a S tatelor tu l asiatic. Ţ ăranii nu dis ţăran i săraci au fost rid i nu m ai pot suporta mize
U nite ale A m ericii îm potri pun nici de m aşini agrico caţi din casele lor- şi îm ria. In zeci de sate oam e
va libertăţii şi dem ocraţiei le şi nici de îngrăşăm inte. puşcaţi sub p retex tu l că nii cad pradă gloanţelor,
în întreaga Asie de sud- Ei sînt înglodaţi în dato sînt „agenţi ai partizani casele lor sînt dărîm ate,
est. In urm a în tăririi regi rii faţă de m oşieri şi căm ă lo r' iar cei scăpaţi cu v iaţă sînt
m ului m ilitarist al lui Să tari. P e an ce trece, soar S ituaţia groaznică în care deportaţi în regiunile m lăş
rit T h an arat (cocoţat la pu ta ţăran ilo r e m ai am ară, se zbate poporul, determ i tinoase bîntuite de boli. In
tere, cu ajutorul S.U.A., în m ai grea. M ai ales în u l nă izbucnirea unor dese re toată ţara regim ul poliţie
1958), întreaga ţară a fost tim ii ani, de cînd S.U.A. nesc se înăspreşte. O am enii
transform ată în tr-o cazar au im pus guvernului de la volte. Nu dem ult, în tr-u n sînt supuşi unor nem aipo
sat din ţin utul Chok Chai,
m ă. An de an se intensi B angkok o intensă m ilita provincia N akhon-R ach-Si- m enita silnicii... B ogatul
fică m izeria şi teroarea. rizare a ţării. In vrem ea m a, situată în nord-estul Siam (astfel se num ea îna
Cele 24 de m ilioane de lo din urm ă, cînd S.U.A. au ţării, s-au răsculat ţăran ii inte T ailanda — n.r.) se
cuitori ai T ailandei duc, în pregătit invazia în Laos, în ruinează, poporul său pie
afara unei infim e m inori regiunile tailandezfe de-a înfom etaţi. R eprim aţi cu re de foame, sau piere în
sălbăticie — 30 de locuitori
tăţi, o viaţă îngrozitoare. lungul fluviului M ekong cazărm i executînd instruc
★ s-a în ăsp rit regim ul tero au fost executaţi, ia r 52 ţie pentru a fi pregătit
întem niţaţi — ţăran ii scă
In agricultura ţării dom rist îm potriva m aselor ţă paţi cu viaţă s-au refugiat drept carne de tun pentru
neşte încă un regim feu răneşti. Sate întregi au fost în junglă. A sem enea ac planurile agresive ale
dal. Cea m ai m are parte evacuate forţat. „Au pie ţiuni desperate au avut loc S.E.A.T.O."...
a păm întului se află în rit m ii de ţăran i pe Iată. într-adevăr, o im a jBhl-Sing (Tailanda) : „V iaţa 3 greaF
m îinile m arilor proprietari şi într-o serie de sate din gine reală a tragicei situaţii
autohtoni, ale prinţilor şi drum urile exodului" — regiunile învecinate B ang- din Tailanda. fM 3-lea salon 'de A rtă Fo
com paniilor străine. O rezul scria pînă şi reacţionarul k o k -u lu i; autorităţile, în tografică al R.P.RJ
este principala cultură a ziar sud-coreean „Pusan fru n te cu num eroşi m iniş P. TATARH
