Page 16 - Albina_1962_08
P. 16
HiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiBiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiill
v iştii care se ocupa cu în
^ M e d u m e t i z e g rijirea anim alelor. A flînd
titlu l acestor broşuri m i-am
d at seam a ca în lipsa m ea
Nişt< popîndăi roşcaţi Un scatiu, s-au p etrecu t probabil cîtev a
Stau de vorbă, în cru n taţi: Vrînd să-i lămurească cică,
— Auzi frate Ciripi la o adică : schim bări. F aptul ca ea a
Cum se poate ? — Nu ştiţi că la secere dus broşuri despre „cultura
Sare unul amărît, Fost-a fost întrecere ? griului de toam nă “ şi despre
— Mi se pune-un nod în gît Cu îndemnul cunoscut:
Stau şi nu mă dumiresc ; „Nici un bob de grîu pierdut!” „cultura roşiilor tim purii”
Nici un bob să nn găsesc ? — Şi-unde-i griul? mă face sa cred ca pen tru a
Altul sare — Păi se ştie
In picioare E de-acum în magazie, valorifica păm întul din
Ţeapăn ca o luminare : Colea la gospodărie !... grajd, m ulgătorii, în tim pul
— Eu de două zile-alerg Doar n-au stat colectiviştii!.. liber, seam ănă grîu şi culti
Şl nu pot să înţeleg : va roşii. De asem enea, le-a
Nici nn bob de griu, nimic T Pe covoarele m iriştii
Fie el oricit de mic !™ Popîndăii m ai dus b ro şu ra in titu lata :
Veţi vedea, iubiţi fîrtaţi Nătărăii „L ucrarea solului şi în g riji
Că răminem nemîncaţi. Mustăcesc rea pom ilor în liv a d a”. P îna
Nu pricep cum s-a făcut Şi tot nu se dumiresc :
Griul tot de-a d isp ăru t! — Auzi frate, ce figură acum două săptăm îni cînd
Dar cum tot ofta zevzec Să-ţi ia bobul de la gură ! am plecat din sat nu ştiam ca
înghiţind de poftă-n sec
Din inaltul azuriu ION RUŞ pe la noi sîn t pom i fructi
feri, d ar m -ar b u cura ca la
C ătre în v ăţăto arele A na Bo- grăm ezi conferinţe nelegate în to arcerea m ea sa g ăsesc'
loş şi Elena Pleşuvu de m uncile agricole care livezi în incinta grajdurilor.
A venit zilele trecu te în constituie p reocuparea co D acă se v a întîm pla aşa, as-
staţiunea unde îm i petrec lectiviştilor în to t tim pul ta-i num ai datorita to v ară
concediul, un consătean săptăm înii. şei Pleşuvu, care i-a învă
de-al n ostru din D răguşeni.
Tot discutînd despre odihna Eu, după cum p rea bine ţa t p e m ulgători sa în g ri
A laltăieri seara, brigada ar oprit batoza, pentru pauza de şi-a am intit om ul şi de căm i ştii, nu sîn t egoist. A şa că jească pom ii. C red însă ca
tistică de agitaţie a fost con prînz, colectiviştii s-au aşezat nul cultural de la noi din mă bucura faptul că alătu ri n -ar strica sa duca şi nişte
vocată la căm in. Se anunţase să m ănince, unul lingă altul, sat. „Liniştea care dom neşte b ro şu ri cu caracter zooteh
repetiţie generală. la um bra căruţelor cu snopi. aici m ai poate fi auzită nu de m ine, dar la o distanţa
— Dăm spectacol dum inică? Pe una din căruţe apăruse şi de zeci de kilom etri, activiş nic.
— I-am în treb at pe instruc u n afiş în versuri : m ai la căm in'' zicea el. tii culturali se odihnesc în P oate ca în tim pul liber,
tor. M ă bucura, tovarăşa în
—• N u dum inică, vineri. „ASCULTAŢI v ăţăto a re A na Boloş că mă linişte. D atorita grijii pe in tre stropitul roşiilor şi
— Cum, măi tovarăşe, vi CE VA SPUN EU : care o ai p en tru activiştii cu răţatu l pom ilor de omizi,
neri ? Tot satul e la treierat înlocui ?ti cu cinste. A i m ulgătorii ar fi in teresaţi sa
— m -am proţăpit eu. — Che AZI BRIGADA ştiut să faci în aşa fel în- culturali, nu i-ai obosit che-
m ăm oam enii de la m uncă E-N TURNEU". cît nici sa nu sim tă absenta m îndu-i la repetiţii sau le afle cum p o t obţine canti
să-i distrăm ? vreu n spectacol nici pe tăţi sporite de lap te — de
— Ba n u -i chem ăm de loc. Nu se putea şti cine este m ea. A celeaşi conferinţe du
Plecăm noi în turneu. „EU“. întrucât autorul afişu m inicale program ate de m em brii corului, nici pe la vacile p e care le îngri
— U n d e ? lui uitase să-şi sem neze opera. m ine în luna trecuta le-ai re- cei ai echipei de dansuri şi jesc.
— La arie. A m început programul. La
— Păi noi. cei din brigadă, început rîdeau toţi spectato program at şi dum neata pe nici pe cei din răp o sata bri In încheiere v reau sa va
n-avem nevoie să plecăm, rii. Peste cîteva clipe unul a luna curenta. N u sîn t su gadă artistica de agitaţie. spun ca eu mă odihnesc de
fiindcă deja sîntem acolo. devenit dintr-o dată serios, şi p ărat ca ai făcut unele A preciez şi m unca cu car m inune, ceea ce va doresc
— Cu atît mai bine. A vem anum e Trică. cel cu groapa de
fum at. Pe urm ă seriozitatea a m ici m odificări, deoarece tea pe care o desfăşoară în şi vouă.
ocazia să m ăsurăm calitatea
contam inat pe Lina şi G her în g eneral ai respectat v ăţăto area E lena Pleşuvu.
brigăzii. ghina, cele cu discuţia despre Gir. Chişu
— C um „s-o m ăsurăm “ ? rochii. Pînă la urm ă au rîs stilul m eu de lu c ru : du T ot consăteanul n ostru m i-a directorul căminului ;
— In... kilogram e — m i-a şi ceilalţi criticaţi, num ai că m inica să nu se asem ene spus că dînsa a dus cîtev a cultural din comuna
răspuns instructorul. fiecare rîdea... de celălalt. cu celelalte zile. P entru a broşuri la g rajdul colectivei Drăgu$ani-Baia Mare
După term inarea program u PL «ml. A. CROITORU
A sta n-am m ai priceput cum lui, m-am dus la instructor şi ceasta ai avut grija să pro- p en tru a fi citite de colectiv
vine, dar, de ruşine, nici n-am l-am în tre b a t:
mai întrebat. — Nu m ăsurăm calitatea
S-a-nceput repetiţia. Pe ici, brigăzii ? Aşa era vorba.
— O m ăsurăm
pe colo, se adăuga cîte un as — Cînd ?
pect nou. De pildă, că Trică — Diseară...
stă cam m u lt la groapa de fu — Păi de ce tocmai diseară?
mat, deşi n u -l prea ştia n i — Ca să vedem ce arată
scriptele cantaragiului.
m eni mare fum ător. Că Lina Seara m -a chem at instruc Care cimpoler vestit
şi G herghina discută despre torul. Toamna cîntă îndrăcit
cum le vin noile rochii pe — Ştii cit cântăreşte m unca Frunzele în dans chemînd,
brigăzii noastre ? Streşinile-nfiorînd ?
care le-au cum părat, tocm ai
— Cit ?
cînd batoza merge m ai îndră — 2.000 de kilogram e. (înţujA)
cit... — Nu pricep.
A doua zi, spre prînz. a ve — Foarte sim plu. A zi s-a Cine face zarvă-n casă
nit la arie instructorul cu a depăşit cantitatea ce se tre Inţepînd ca un arici,
cordeonul. Instructorul s-a u i iera zilnic, cu 2.000 kilogram e! Vrînd pe locu-ntîi să iasă
tat în carnetul cantaragiului, Chiar dacă n u-s toate cele La concursul de arnici ?
şi-a notat cit s-a treierat pe 2.000 de kilogram e, num ai
(jnsno 3p euţâesq)
zi. Acordeonul stătea alături, contribuţia m uncii noastre,
rîzind din toate clapele lui trebuie să recunoaşteţi că
albe. Ştia el ce ştia ! C înd s-a avem totuşi o brigadă destul SIG. HOROVITZ
de... grea.
STELIAN FILIP « • • • • • • •
I N V I E
„Cum mă vede, nea Iile — E şi dînsul tot în vie™ omul nostru s-a schimbat™
(responsabil peste vie) Venind vorba despre el, E şi evidenţiat...
se grăbeşte să-m i arate ţin să-ţi spun că-i un model™ Nea Ilie mi-a zîmbit,
strugurii de calitate. Insă, nu a fost aşa, cu un aer fericit
Şi-mi explică, cu răbdare : cînd îl cunoscusem eu. şi m i-a spus părerea sa :
— Vezi, în vii, ca şi-n livadă, înainte, nu muncea, — O fi fost el „poamă rea”,
oamenii nu stau grămadă, se plîngea că este greu dar de-un an şl jum ătate,
ci munceşte fiecare, şi-ar fi vrut (vezi dumneata) toată lumea-i m ulţum ită :
Sevastiţa, Mihalache, să nu facă mai nimic : după cum dă rezultate
primii pe gospodărie... poamă bună — ce să zic™ este... viţă altoită...
— Nu-l văd însă pe Matache™ Mai o vorbă, mai un sfat
Unde ar putea să fie ? mai o pildă şi — treptat — M1RCEA CODRESCU
KEDACţIA j Bucureşti Plata ..Sctnteil*. Tel. 17.60 13 Interior 1882 ABONAMENTE: 7,60 lei anual. Abonamentele se fac la oficiile
poştale, prin factorii poştali şl dlfuzoril voluntari. T IP A R U L : Combinatul Poligrafic Casa Sclntell