Page 17 - Albina_1962_08
P. 17
'
I Miercuri
> I 15 august 1962
8 pagini —
15 bani
I R E V IS T A S  P i A r t i N A L r * k . A i i e ; 'i x ^ l N Î £ L 3 K £ i a f i i r f  L £
Un nou pas spre i
cucerirea Cosmosului
de Acad. prof. G. DEMETRESCU |
directorul Observatorului astronomic
din Bucureşti Uj
I'; ll<
i ( A cum vreo 116 ani om enirea era în m are ad
m iraţie faţă de o im presionantă descoperire şti
r inţifică : prin puterea ştiinţei sale, p rin subtile
I; şi savante calcule un astronom descoperise o
planetă care circula de cînd lum ea în ju ru l Soa
relui, fără a fi fost văzută, fără a fi fost ştiu tă
pînă atunci de nim eni. P laneta descoperită a
tunci prin calcul şi văzută apoi în lunete că i
p ătă num ele de N eptun.
C ită cale străb ătu tă de atunci de ştiinţă, în
această sută şi ceva de ani !
La 4 octom brie 1957 ştiin ţa sovietică lansa în
spaţiu prim ul satelit artificial al P ăm întului,
prim ul corp ceresc fău rit de m ina om ului. A ce
sta şi -atîtea altele care i-au urm at sînt în ade
v ăr corpuri cereşti, căci după ce au fost arun
cate cu o putere extraordin ară la m ari înălţim i
şi-au urm at drum ul lor după legile ^ atracţiei
universale fără nici un m otor care să le facă
să zboare ca vreun avion sau alt vehicul te
restru. _ _ _
Şi de la acel prim satelit artificial cîte alte
I corpuri de acelaşi fel n -au fost trim ise la m ari
d ep ărtări de U niunea S o v ietică: 3 sateliţi, 3 -
h. rachete cosmice dintre care una a depus în L u- .
Ştiinţa şi tehnica sovietică au repurtat nă fanioanele cu stem a U.R.S.S., alta a fotogra
fiat partea nevăzută a Lunii, alta a devenit o
planetă care-şi vede de drum în ju ru l soarelui.
o nouă şi strălucită victorie Au urm at apoi 5 m ari nave cosmice, alţi 2 sp u t
nici grei în afară de num eroase rachete geo
fizice !
Şi cîte fenom ene noi cu totul nebănuile n-au
fost descoperite cu aceste felurite corpuri tr i
m ise în spaţiu ! Aş cita num ai brîurile de ra
gramul zbor a i ave,or iC* *?• ’ * /'.• * t S< diaţii ucigătoare care înconjoară P ăm întul dar
pe care natura, bună ocrotitoare a noastră, le
' - r m k a u V;./
fi ţine la înălţim i ce depăşesc 400—500 km.
„Vostok-3“ şl „Vostok-4“ la uriaşele nave cosmice de aproape 5 000 kg.,
Toate acestea, de la prim ul satelit de 84 kg.
toate urm ăresc un ţel m ăreţ, călătoria om ului în
Cosmos !
a fost îndeplinit integrai m onaut al lum ii, m aiorul sovietic Iuri G agarin
Şi în adevăr la 12 aprilie 1961, prim ul cos
face prim a călătorie în ju ru l Păm întului îm bar
cat pe uriaşa navă cosmică Vostok 1. Mai puţin
în cadrul program ului de zbor, la 15 august 1962 navele cosm ice de patru luni după aceea la 6 august 1961, alt
cetăţean sovietic, m aiorul G herm an Titov, în
„V ostok^î'* avînd la bord pe cosm onautul A ndrian Nikolaev, treprinde o lungă călătorie în ju ru l globului te
restru — drum ul dus-întors pînă la L ună —
şi „Vostok ^4 “ avind la bord pe cosm onautul Pa vel Popovici au îm barcat şi el pe o navă cosmică as-m ărăto are
lui Vostok I.
aterizat exact în regiunea stabilită. A terizarea navelor cosmice D upă aceste extraordinare înfăptuiri, U niunea
Sovietică ne-a adus o veste şi m ai im presionantă:
„V ostok — 3U şi „Vostok ~ 4“ s-a desfăşurat norm al. lansarea la interval m ai mic de 24 ore a două
uriaşe nave cosmice Vostok III şi Vostok IV,
N ikolaev a aterizat la ora 9,55, iar Popovici la ora 10,01 (ora pilotate de alţi doi cosm onauţi sovietici, m aio
rul A ndrian G rigorievici N ikolaev şi locote-
Moscovei). nent-colonelul Pavel Romanovici Popovici.
Aceste două nave cosmice încredinţate celor
Ambii cosm onauţi se sim t excelent. m ai încercaţi piloţi cosm onauţi au fost plasate
pe orbite practic identice şi sub acţiunea atrac
Program ul zborului navelor cosmice „V ostok - 3 “ şi „Vostok^4a ţiei universale s-au urm ărit una pe alta la o
distanţă destul de mică, planînd cu aproape 8
a fost îndeplinit integral. f km/sec, în spaţiul din ju ru l P ăm întului la în ăl
ţim i cuprinse în tre 180—250 km.
P rin m inunate ap arate radioelectrice am bii t
i cosm onauţi au ţin u t continuu legătura în tre ei !
1
şi cu savanţii care i-au urm ărit de pe faţa P ă- Sj
m intului. E xperienţa aceasta, prim a în felul ei, |
are drept scop stabilirea unei legături directe P
dintre două nave cosmice, coordonarea unor fc
i. acţiuni continue ale celor doi cosm onauţi. o
B ineînţeles că s-au executat cu acest prilej Ş
c? n j a t i ţL t i e, )■ m ulte alte cercetări privitoare la com portarea j,
(
i organism ului omenesc în grelele condiţii ale că- h
de LIUBOMIR DIWITERKO lătoriilor cosmice p rin tre care lansarea şi pune- & j
rea pe orbită, grelele şi ciudatele condiţii ale
î im ponderabilităţii cînd omul nu m ai ştie ce e
M eleag iubit al M arii R evoluţii I O rbita lor dura-va-ntre planete, K sus şi ce e jos, cînd ca să stea locului în cabină
trebuie să se lege de scaun, cînd orice obiect
Ni-i bucuria fără de hotar. Ca slava noastră — m iile de ani I & scăpat din m ină pluteşte dezordonat în cabină.
A tunci cînd ne-nfricaţi, astronauţii Cu profundă adm iraţie cugetam la lungul şir j
Se-avîntă-n spaţiul in te rp lan e tari- de succese ştiinţifice ce s-au perindat in aceşti
Zburînd, ei au vâzut într-o clipită. din urm ă 5 ani fără nici o încercare neizbutită,
fără cea m ai m ică greşeală, culegînd în to td ea
Ce zări m ăreţe-n faţă se deschid...
Plutind pe siderale cai, departe. una date de observaţie dintre cele m ai in tere
sante care au servit întotdeauna la pregătirea
Pe nesfîrşirea boltii de sm arald. acţiunilor şi experienţelor ce aveau să urm eze.
Ei au înscris intre Pâm înt şi M arte, E doar de noi m inunea făurită, Acest lung şir de strălucite succese dovedesc,
fără tăgadă, superioritatea necontestată a orîn-
Pe firm am ent, salutul nostru cald. Prin grija ta, iubitule Partid I
duirii sociale din U.R.S.S., care nu lasă să
se piardă nici o energie fizică, nim ic din price
perea şi forţa um ană.
La bordul ne-ntrecutelor rachete. în rom i nes te de
Ei, fiii ţârii, ni se p ar titani. M. DJENTEMIROV
■■■osii
