Page 18 - Albina_1962_08
P. 18
ca planificate pe fiecare colectivist
în gospodărie.
Pe p artenera lui Ion A ndrecan,
din duetul ultim ului program al bri
găzii (anul acesta brigada a p re
zentat patru program e- noi) pe Flo
rica Boldor am întîlnit-o în gradina
gospodăriei. De cînd s-au term inat
praşilele la porum b Şi secerişul
. griului, lucrează în gradina. Ea este
„decana de vîrsta a brigăzii". Fala
aceasta cu parul de culoarea bron
zului are num ai 21 de ani, dar de
cinci ani nu e program de brigada
in care sa nu fi jucat. Şi la m unca
şi pe scena e p rin tre cei m ai buni.
„Noi, cei din brigada, avem o grija
deosebita ca fiecare dintre noi sa
lucreze cit m ai bine oriunde s-ar
afla, sa aiba o com portare exem
p la ra ”, spune ea fara a se opri din
lucru. D reptul de a urca pe scena
e privit de Florica Boldor şi de cei
lalţi tineri din brigada ca o m are
cinste, iar a fi artist am ator o în
deletnicire de m are răspundere. E
Zi de odihnă in comuna Ce/teze-Oaf. bin e ca ştii sa cînţi, sa joci sau sa
reciţi frum os, dar cum te porţi la
N u i-am văzut pe tinerii din bri de agitaţie îi cîn t pe fruntaşi, nu se t f t : „Eu n-am cine ştie ce rol m are m unca şi în viaţa e foarte im por
gada pe scena căm inului. N ici a cuvine sa fac şi eu treaba cit m ai în brigada. Un singur duet cu Flo tant.
plauzele pe care le-au cucerit în bine ?". rica Boldor şi cîntecu] despre frun T inerii din brigada din C îţcau so
„turnee" la G îlgau şi M uncelu, la — A poi asta-i aşa b ă ia t Cum taşii noştri, F alcuşan D um itru şi cotesc pe buna d rep tate ca un ar
C ăţei sau M înastirea — nu le-am vorbeşte p e scena, aşa se poarta şi D an V asile”. tist am ator trebuie sa fie un om
auzit. I-am în tîln it pe o scena m ult în viaţa — interveni A lexandru M u- C înd cei 11 tineri colectivişti din cult, cu un larg orizont. Fişele lor
mai vasta, de sute de hectare, pe reşan, un om m ai m vîrstă, cu oare brigada urca pe scena şi lauda de cititor atesta acest lucru. In a-
scena pe care o cinta în program e lucra. ceea ce e bun sau critica ceea ce acest an pe fişa lui A ndrecan Ion şi
şi pe care o reflecta în joc. — E b aiat bun A ndrecan Ion, dar m ai trebuie îndreptat, ei au în spri a lui G avril Petruţ figurează opt
Era m iez de vara, cu soare dogo nici ceilalţi din brigada artistică jinul lor nu num ai un text bun şi cărţi citite, iar Dan Ion şi C herecheş
ritor. Pe aria gospodăriei batoza du nu-s mai prejos. Ţi-e m ai m are dra e in terp retare corespunzătoare, ci C ornelia au citit şapte cărţi. M em
duia de doua zile m onoton şi uni gul cînd îi vezi şi pe P etruţ G a vrii şi o baza m orala : hărnicia în m un brii brigăzii au început sa-şi for
form, fara întrerupere. Echipa de m eze chiar mici biblioteci perso
furoaşi lucra de zor. P rintre ei un nale. Florica Boldor a cum părat în
flăcău blond şi voinic, cu cam aşa ultim a vrem e 20 de cărţi în valoare
aprins, cu m işcări iuţi şi de un ritm D it t r o lc îilIR lA de 150 lei, iar Elena Dan are şi ea
scoasa peste pantaloni, lucra mai
acasă o m ica biblioteca.
('gal. O am enii cu care a început Brigada din C îţcau nu e num ai
treaba de dim ineaţa, au plecat de sim pla form aţie de artişti. E totoda
mult, d ar el a ram as sa lucreze cl- şi pe Florica Boldor şi pe Dan Ion ca şi com portarea exem plara în toa tă o şcoala cetăţeneasca, un colec
tev a ore şi în tu ra a doua. S tatea în cit sîn t de harnici şi cit de frum os te privinţele. „La m uncă sînt prin tiv unde tinerii sînt educaţi şi se
vîrful stogului şi im prim a ritm ul lui se poarta — spuse colectivista A na tre cei mai buni, prim ii p rin tre ti perfecţionează. C om itetul U.T.M.
şi celorlalţi furcaşi. C îm peanu, m îndrindu-se totodată ca n eri”, îmi spune socotitorul V asile din com una are o grija deosebita
Intr-un ragaz de odihna, printre nu a scăpat pîna acum nici un pro Baias şi-şi susţine pe loc afirm aţia ca tinerii din brigada sa aiba o
oam enii care fum au, l-am întrebat gram de brigada. cu cifre din registrul gospodăriei. com portare şi o ţinuta m orala care
de ce a ram as şi în tu ra a doua. A ndrecan Ion îi asculta cu oare Ion A ndrecan şi P etruţ G avril au a sa constituie un exem plu dem n de
A ndrecan Ion m -a p riv it cu m irare c a re sfiala. Se u ita curios la ei, p ar vut anul trecu t p este 200 zile-raun- urm at pentru toţi tinerii din com u
şi mi-'a răspuns foarte scurt, parca ca voia sâ-i întrebe de ce atîtea na. G rija aceasta se m anifesta prin-
-rr fi vorba de un lucru de la sine laude la adresa lor. A poi îndrep- câ, iar Dan Ion 230. Şi alţi m em bri tr-o susţinuta m unca educativa des
înţeles : „Daca în brigada artistica tîndu-se către batoza spuse doar a- ai brigăzii au depăşit zilele de m un făşurata in cadrul brigăzii. O con
tribuţie de seam ă aduce în această
privinţa şi in stru cto area brigăzii. în
Era cu un an în urmă. La o horă a satului tînă- de cămin, reflectă şi stilul său de muncă cu oam e v ăţăto area Iuliana A lexandrescu se
rul G. S. a avut o atitudine necuviincioasă faţă de nii. Sînt multe fapte pe care le povestesc oamenii ocupa de in stru irea brigăzii de m ai
o colectivistă care venise cu fata ei la joc. Cînd despre com portarea lui Constantin Nistor, compor bine de patru ani. A lături de g rija
s-a întîm plat cazul, Constantin Nistor, directorul că tare care i-a adus stima şi dragostea unui sat în pentru conţinutul bogat şi interpre
minului era la un seminar raional. Aflase despre treg. Cum să uite bunăoară colectivistul G heorghe tarea artistica a program elor, ea e
aceasta dintr-o scrisoare pe care i-a trimis-o Nico- Dan că fiul său Gavril a fost sfătuit şi ajutat de di preocupata şi de educarea tinerilor
lae Hărăguş, soţul colectivistei, care lucra atunci pe rectorul căminului cultural să urmeze şcoala de me interpreţi. N u e repetiţie sau vreo
Valea Jiului. După ce a primit scrisoarea, directo canici de la Arad, iar azi e mecanic de înaltă cali în tîln ire a colectivului în care Iu
rul căminului a convocat pe tinerii din formaţiile ficare la combinatul forestier dc la Suceavă. Cum liana A lexandrescu sa nu discute
artistice şi pe organizatorii horelor. Le-a citit scri să nu-i fie recunoscători tinerii Ion Secară, Vasile
soarea şi a supus discuţiei cazul lui G. S. Căprar, membri ai formaţiilor artistice, care aveau cu ei despre atitudinea faţa de m un
„Să judecăm cu multă luare aminte acest doar 4 clase primare şi care datorită insistenţei lui ur ca, despre com portarea în v iaţa sau
caz — a spus el atunci tinerilor. — Noi care sîntem mează acum, la vîrsta de 19—20 de ani, clasele 6 şi 7. despre diferite cărţi. Ea se strădu
artişti amatori şi răspîndim prin activitatea noastră La recentul concurs pentru titlul de cămin cultu ieşte sa dezvolte la tineri tăria de
idei înaintate şi înfăţişăm pe scenă trăsăturile fru ral fruntaş pe regiunea Cluj, căminul cultural din caracter, trasatu rile nobile şi fru
moase ale omului, trebuie să avem întotdeauna o Cîţcău s-a situat pe unul din primele locuri. In for m oase ale om ului. În v ăţăto area îi
comportare exemplară". Discuţiile ce s-au purtat în maţiile sale artistice activează peste 150 de colec cunoaşte pe toţi şi ştie cum sa vor
urma citirii scrisorii s-au transformat intr-o dezba tivişti, tineri şi vîrstnici, aproape 10 la sută din nu bească cu fiecare. M ajoritatea m em
tere interesantă şi educativă despre comportarea ti mărul populaţiei din sat. A ctivitatea cultural-edu- brilor brigăzii i-au fost cîndva e
nerilor în societate. H otărîrea luată unanim a fost cativă atrage la cămin un număr m are de oameni. levi, şi ca instructoare continua oa
aceea de a scoate pe G. S. pe cîteva luni dintre or Această afluenţă este în primul rînd rezultatul în recum m unca de educare pe care a
ganizatorii horelor din sat. Multă vreme au comen drumării atente a activităţii căminului de către co început-o cu ei la şcoala.
tat oamenii acest caz şi au avut în urma lui numai mitetul comunal de partid, conţinutului bogat şi va
vorbe bune la adresa căminului şi a directorului său. C înd s-au îm părţit rolurile în ul
rietăţii manifestărilor, care sînt strîns legate de în tim ul program , au venit m ulţi ti
tărirea gospodăriei, de viaţa oamenilor. La toate neri cerînd sa fie prim iţi în brigada.
Sala cea mare a căminului era plină de oameni. aceste succese ale căminului o contribuţie de seamă La C îţcau brigada şi-a cucerit p re
De pe scenă vorbea un învăţător. Oamenii erau a adus şi directorul căminului, care s-a străduit să stigiul şi stim a oam enilor. E o m are
atenţi, stăteau aproape nemişcaţi pe locurile lor. Un fie cit mai aproape de frăm întările oamenilor, de cinste sa fii m em bru în acest colec-.
singur om din rîndul din faţă era mai agitat. Se nevoile gospodăriei, de cerinţele cultural-educative tiv artistic.
mişca într-una, se uita primprejur, apoi rămînea ale întregii comune.
mult timp cu privirea aţintită spre scenă. Despre ce De trei ani, de cînd a venit în comună şi a fost
vorbea conferenţiarul ? Şi de ce era atît de agitat numit director de cămin, Constantin Nistor îşi pe
omul din faţă î Intre conferinţa „Respectul faţă de trece o bună parte din timp în mijlocul oamenilor,
familie" şi I. S., omul care se frăm inta era o strînsă îl găseşti deseori în grădina gospodăriei, pe cîmp
legătură. Despre viaţa familială a lui 1. S. se aflaseră sau printre crescătorii de animale. Discută cu ei,
In sat lucruri regretabile. Omul avea o atitudine se interesează de problemele lor de muncă şi de
condamnabilă faţă de soţia şi copiii săi, pe care îi viaţă şi îi ajută in rezolvarea multora din ele. Din
brusca deseori. Putea oare căminul cultural să stea această legătură cu oamenii s-au născut şi se nasc
pasiv faţă de atitudinea unui om care avea încă multe manifestări culturale interesante şi pline de
apucături vechi, incompatibile cu m entalitatea de miez.
colectivist. Aşa s-a născut ideea de a se ţine acea Pe Constantin Nistor l-am cunoscut într-una din
stă conferinţă. Cînd învăţătorul termină expunerea, ultimele zile ale lui iulie. Era la arie, în mijlocul
I. S. s-a ridicat de pe loc şi a cerut cuvîntul. „Ce-i colectiviştilor şi discuta cu ei despre campania de
drept cuvintele tovarăşului învăţător m -au cam treieriş.
usturat dar mie şi poate şi altora ele ne vor fi de Omul despre care auzisem atîtea lucruri frumoa
m are folos”, spuse el şi îşi luă angajam entul ca în se, era înconjurat cu dragoste de colectivişti. De
viitor să aibă şi acasă o comportare demnă de un felul cum discuta cu ei şi cum aceştia îi răspun
colectivist. După conferinţă, directorul căminului deau, mi-am putut da seama cît de iubit şi de
cultural şi cadrele didactice se sfătuiră cum să-l respectat e acest tînăr director de cămin, locţiitor
ajute şi pe mai departe pentru ca el să-şi educe al secretarului comitetului comunal U.T.M. şi de cu-
copiii în mod corespunzător şi să aibe o comportare rînd şi membru în comitetul regional pentru cultu
mai frumoasă în familie. ră şi artă.
Intîmplările de mai sus sînt concludente. Ele vor
besc de atitudinea şi comportarea tînărului director , R. IARAI Pans din Banat.
4 ■
