Page 20 - Albina_1962_08
P. 20
ŞTIINŢA ŞI TEHNICA SOVIETICĂ AU REPURTAT O NOUĂ ŞI
.
g
• .
g
___
UUUA NAVE CU PILOţl LA BORD Ml SRAZDAT SINMIL 1
Cine este cosmonautul nr. 3
A ndrian N ikolâev s-a născut în a al U niunii Sovietice. Tovarăşii săi
nul 1929 în satul Şorşali din R.S.S.A. îşi am intesc cum, dînd dovadă de o
CiUvaşă- (cursul m ijlociu al Volgăi). stâpinire de sine surprinzătoare, tină
Tatăl său, care a m urit în anul 1944, rul pilot a aterizat direct în cîm p cu
a lucrat într-un colhoz, iar m ama un avion cu reacţie al cărui m otor
sa este, de asemenea, colhoznică. In se oprise. A ndrian s-ar fi p u tu t au-
fam ilia Nikolaevilor au fost şase tocatapulta, dar a hotărît să salveze
copii. ' aparatul cu orice preţ. G herm an Ti-
Încă de mic, pe cînd învăţa la tov am inteşte acest episod in cartea
şcoală, A ndrian îşi ajuta părinţii. El sa „17 dim ineţi în Cosmos". Cosmo
putea fi văzut adesea cină pe ogoa nautul 2 scrie că, după spusele
re, cînd la term a zootehnică. După lui Nikolâev, ceea ce l-a ajutat în
ce a term inat şcoala de 7 ani, do această îm prejurare grea a fo st cal
rind să devină m edic a intrat la o m ul său. Calm ul şi sîngele rece, la
şcoală m edie tehnică sanitară. Dar care se adaugă cunoaşterea excep
peste câtva tim p şi-a schim bat holă- ţională a tehnicii extrem de com
rîrea şi a trecut la şcoala m edie teh plicate a navei cosmice, iată trăsă
nică de silvicultură, la care au în turile distinctive ale lui Nikolâev.
văţat şi doi fraţi ai săi mai mari. Intr-o zi, N ikolâev a fost chem at
D evenind m aistru la o exploatare la Statul M ajor şi a fost întrebat
forestieră din Karelia, Andrian şi-a dacă n-ar vrea să zboare cu ăjxt-
cucerit curînd un mare prestigiu în rate ultram oderne. El a fost de a
rîndul tăietorilor de păduri experi cord şi a intrat în rîndul cosm onau
m entaţi. Citea m ult şi povestea to ţilor. A ici i-a întîlnit pe Gagarin şi
varăşilor săi tot ce afla din cărţi, lu Titov. N ikolâev a fost rezerva lui
cra în aşa fel incit era dat întotdeau T itov şi l-a condus în costum de
na drept exem plu celorlalţi. Sectorul scafandru, gata de zbor, pînă la
lui N ikolâev a ajuns unul dintre nava „Vostok-2". După aterizarea cu
cele mai bune, iar tinărul calm şi succes a lui Titov el a continuat să
plin de voinţă a devenit preferatul se pregătească cu şi mai m ultă dîr-
muncitorilor. zenie, ştiind că probabil el va fi cel
Cînd a fost chem at in rîndurile căruia i se va încredinţa continua
arm atei sovietice N ikolâev a fost rea operei începute de prim ii cos
trim is într-o unitate din sudul ţării. m onauţi sovietici.
O bţinînd specialitatea m ilitară de „Cosmonautul Andrian Nikolâev
puşcaş-radiofonist, tinărul soldat a — a spus G herm an Titov — este
O măreaţa realizare fost atras de aviaţie. C om andantul întruchiparea sîngelui rece, absolut
escadrilei a sprijinit cererea lui A n
drian. trim iţindu-l la o şcoală de necesar pentru com andantul unei
aviaţie. nave cosmice. Prietenul m eu pose
In tim p ce-şi făcea stagiul m ili
a oamenilor sovietici tar Nikolâev a intrat în rîndurile dă o excepţională stăpinire de sine.
P.C.U.S. N u încape îndoială că în tim pul zbo
rului său va adăuga m ulte realizări
In şcoală, el a obţinut cunoştinţe
O nouă şi m inunată înfăptuire a oam e m eteoriţii şi micrometeoViţii. Vitezele lor excelente, perfecţionindu-se sub con noi la cele obţinute de m ine şi de
nilor sovietici' se înscrie pe răbojul luptei sînt cuprinse între 42 şi 72 km. pe secun ducerea lui Leonid Sokolov, Erou luri Gagarin".
paşnice pentru cucerirea spaţiului nesfîr- dă, în aşa fel încît chiar dacă sînt foarte
şit al C osm osului: zborul în grup al celor mici, m icrom eteoriţii pot crea stricăciuni
două nave cosmice sovietice, Vostok 3 şi unei nave cosmice neapărate.
Vostok 4. D upă cum s-a anunţat, prim a în anum ite perioade ale anului, P ăm în- Cosmonautul nr. 4
dintre ele a fost lansată la- 11 august 1962, tul se întîlneşte cu adevărate roiuri de
la orele 10,30 (ora ţării noastre) şi este m eteoriţi. Ei pot fi văzuţi cînd, pătrunzînd Pavel Popovici, al patrulea cosmo 1961, pentru îndeplinirea cu succes
pilotată de m aiorul A ndrian G rigorievici în aer, din cauza frecării cu aerul se dis naut sovietic, este de naţionalitate a unei sarcini date de guvern, el a
Nîkolaev. Cea de’ a doua navă a fost lan trug prin ardere, lăsînd pe cer în urm a ucrainean. El s-a născut la 5 octom fost decorat cu ordinul „Steaua Ro
sată la 12 august 1962 la orele 10,02 (ora ior o dîră lum inoasă (stea căzătoare). O brie 1930 în orăşelul Uzin, regiunea şie".
ţării noastre), fiind pilotată de locot. col. astfel de perioadă este cea dintre 5 şi 15 K iev, intr-o fam ilie de m uncitori. Pavel Popovici este căsătorit. So
P avel Romanovici Popovici. i august, în fiecare an. Or, dacă savanţii Popovici a urm at şcoala medie,
Cele două nave cosmice, avînd o viteză sovietici au lansat navele Vostok 3 şi 4 iar apoi o şcoală de meserii. După ţia sa, Maria are 31 de ani şi este
de aproape 8 kilom etri pe secundă — adi tocm ai în această perioadă, înseam nă că absolvirea ei, a intrat la Şcoala teh aviatoare. In prezent lucrează ca
că de peste 20 de ori m ai repede decît ele au fost puternic blindate, apărate în nică industrială din M agnitogorsk tehnician calculator. Nataşa, fetiţa
un avion m odern cu reacţie, au zburat m odul cel m ai sigur faţă de acest pericol. (Ural). Term inînd şcoala tehnică in cosm onautului, are şase ani.
tim p de 3 zile aproape pe acelaşi drum , Cum s-au sim ţit oare cei doi cosm onauţi dustrială în anul 1951, Popovici a Tatăl cosm onautului sovietic în
nu departe una de alta.
în zborul lor în g ru p ? Excelent. Ei au devenit tehnician constructor. vîrstă de 57 de ani lucrează în oră
★ discutat în tre ei prin radio, au ţin u t m ereu Pavel Popovici a intrat voluntar
legătura cu P ăm întulexecutînd num eroase în rîndurile arm atei sovietice; a în şelul Uzin din regiunea K iev■ M ama
N oua victorie a oam enilor sovietici, ob observaţii ştiinţifice. De fiecare dată ei au lui, in vîrstă de 59 de ani, este cas
ţin u tă prin lansarea cu a tît succes a nave com unicat că starea lor este foarte bună, văţat la o şcoală m ilitară de avia nică. Popovici are două surori, M a
lor cosmice, are o deosebită im portanţă, că nu au tulburări, că se hrănesc, că ţie, iar după absolvirea ei şi-a făcut
pe calea înfăptuirii visului de veacuri al lucrează şi se odihnesc ca şi cum ar fi pe serviciul m ilitar în unităţile forţelor ria şi Nadejda, şi doi fraţi, Nikolai
om enirii — zborul către celelalte corpuri Păm înt. însăşi im aginile lor, văzute prin aeriene militare. şi Piotr.
cereşti. Intr-adevăr, precizia deosebită cu televiziune, i-au arătat zîm bitori şi liniştiţi, In anul 1945 Pavel Popovici a fost Îm preună cu prietenii lui cosmo
care au fost lansate cele două nave cos
mice, arată cit de m ari sînt posibilităţile atenţi şi conştienţi de m isiunea lor istorică. prim it în Comsomol, iar în iunie nauţi, Pavel Popovici s-a pregătit
de conducere de la m are d ep ărtare a ra încă o d ată şi din plin, U niunea Sovie 1957 in rîndurile Partiăuhli Comu cu încordare pentru zborul spre
chetelor, d e care dispune statul sovietic. tică a dovedit că ocupă locul de fru n te în • nist al U niunii Sovietce. In au ui stele.
O rachetă care atinge viteza uriaşă de 8 ştiinţa şi tehnica om enirii, în cucerirea
km . pe secundă, se poate abate de la spaţiilor nesfîrşite. Superioritatea sovie
drum ul stabilit m ai înainte, cu 15-16 km. tică este dovedită de forţa rachetelor, de
dacă se greşeşte ora de lansare cu cca. 2 m ărim ea navelor (navele am ericane nu
secunde ; ia r o abatere cît de cît în direc au decît 1.100 kg. greutate), de duratele
ţia de lansare, poate face ca devierea să zborurilor (am ericanii Gleen sau C arpen- Ecourile presei i
fie de zeci şi zeci de kilom etri. te r nu au zburat decît cîte 4 ore şi jum ă
U n al doilea lucru ca're se desprinde din tate), într-un cuvînt de toate datele aces
noile lansări, este forţa uriaşă a rachete to r m ăreţe înfăptuiri.
lor. Se ştie că o navă cosmică ce trebuie Noi, oam enii de ştiinţă din Republica G uprinsul ziarelor care au apărut la Londra m ele ştiinţifice al ziarului „D
să se rotească în ju ru l Păm întului, trebuie în dim ineaţa zilei de 13 ahgusţ este dom inat că prim a inform aţie prim i
P opulară Rom înă, alături de toţi oam enii
să atingă o viteză de 8 km. pe secundă. de ştirile privind zborul celor doi cosm o Lună, va fi redactată în limb
m uncii din ţara noastră, sîntem bucuroşi
A ceastă viteză este dată de racheta p u rtă nauţi. Chapm an Pincher pariază
şi m îndri de noua victorie a U niunii So
toare. Dacă nava are 5.000—6.000 kg. greu că prim a va aluniza o navă
vietice. Sîntem bucuroşi pentru faptul că
tate (navele Vostok 1 şi 2 au avut 4.725 „GUARDIAN" : „Lecţia lui „V ostok-3" şi de un cosm onaut sovietic şi
prim ul zbor cosmic în grup a fost înfăp
şi 4.731 kg.), racheta purtătoare are cel „V ostok-4‘‘ este siguranţa şi precizia : sigu
tu it tot de oam enii sovietici, deschizători ran ţa lansării vehiculelor şi precizia dirijării Z iarele'italien e scriu :
puţin 50.000—60.000 kg. greutate ! Or, pen
de drum uri în Cosmos. Şi sîntem m îndri pe orbita. O data în plus — tehnica cosmica „IL MESSAGGERO" : „U
tru ca în cîteva m inute să poate fi atinsă
de noua victorie a oam enilor sovietici, sovietica a obţinut un succes spectaculos ur- şi pîna acum înaintea S.U
viteza necesară, forţa rachetei trebuie să
pentru că aceasta constituie încă o dovadă m înd tradiţia seriei de realizări im presio cosm ica".
fie de 22.000.000 — 24.000.000 de cai pu
despre superioritatea sovietică în ştiinţă şi nante ■ care a început cu „Sputnik-1" la 4
tere, adică de cîteva zeci de mii de ori m ai „IL TEMPO" : In întrecer
tehnică, despre superioritatea însăşi o so octom brie 1957 pîna în ziua cînd a fost
m are decît a unei puternice locomotive. plasat pe orbita m aiorul Titov, în urm a cu giganţi (U.R.S.S. şi S.U.A.) j
cietăţii socialiste, singura capabilă să în
Iată de ce pe d rept cuvînt se spune că făptuiască cele m ai m ăreţe visuri ale ome un an. Cosm os „exista un considei
rachetele sovietice sînt cele m ai puternice A m înarile enervante, din zi în zi, apoi din favoarea Uniunii Sovietice.
nirii. T oate felicitările noastre celor care
raehete din lume. săptăm înă în sâptam înâ, la C ape C anaveral
obţin asem enea victorii, fiilor eroicului
O am enii de ştiinţă au a ră ta t încă de m ai a lansărilor de vehicule cosm ice am ericane In presa din R.F.G. se poe
popor sovietic A ndrian N ikolâev şi Pavel — adauga ?iaruL — relevă valoarea im ensei „FRANKFURTER RUNDS<
m ultă vrem e că zborul în spaţiul cosmic
■ nu este lipsit de pericol. U nul dintre ele Popovici. realizări a U niunii Sovietice. Doi oam eni pe experim ent sovietic constiti
orbita,, rotindu-se în ju ru l păm întului în ve pas în realizarea zborului s]
t- îl reprezintă firişOarele de p raf ce ajung MATEI ALECSESCU hicule sep arate şi vorbind în tre ei — aceasta
în p ătu ra de aer a P ăm întului, venind de Directorul Observatorului este un lucru uim itor". - „RHEJN1SCHE POST“ : „l
la d epărtări neînchipuit de m ari : sînt Astronomic Popular din Bucureşti Cosmos. O realizare senza
„DAILY M IRR O R ": „Ruşii sîn t în d reptăţiţi şi a tehnicii".
să afirm e acum a că cetăţeni sovietici se vor
plim ba pe suprafaţa Lunii tn anul 1965". „A SA HI" (Japonia) : „Zb<
„Am to ate m otivele să cred, declară Chap- tu at cu succes este o dem ons
m an Pincher, com entatorul pen tru proble U niunea Sovietica a depăşit
