Page 21 - Albina_1962_08
P. 21

ÂLUCITĂ  VICTORIE
                                                                       ALEXANDRU SAHIA


         SPAţIILE  COSMICE                                                                                  lupta  grea  a  clasei  muncitoare  pentru  apăra­
                                                                                                            rea  drepturilor  ei.  De  neuitat  sînt  şi  reporta­
                                                                                                            jele  sale  despre  greva  şi  măcelul  de  la  Griviţa
                                                                                                            C.F.R.  şi  apoi  despre  procesul  care  a  urm at  la
                                                                                                            Craiova.
                                                                                                             In paragina culturală a  acelei  epoci, Sahia  opu­
                                                                                                            ne  curentelor  decadente  ale  burgheziei  orienta­
                                                                                                            rea  către  o  literatură  cu  rădăcinile  adine  im-
     imb  de  radiograme  eu  Cosmosul                                                                      plîntate  în  realitatea  socială,  hrană  pentru  cei
                                                                                                            din  uzine  şi  de  la  coarnele  plugului.  Scurta,  dar
                                                                                                            atît  de  plina  de  semnificaţii  viaţă  a  revistelor
                                                                                                            „Veac  Nou"  şi  apoi  „Bluze  Albastre"  creiate  de
     OVA  13  (Agerpres).  •—   cosm onauţii  sovietici  N ikolaev                                          el  —  la  sugestia  partidului  —  se  desfăşoară  in
     a  13  august N. S. H ruş-   şi  Popovici  au  transm is  urm ă­                                       doar  citeva  luni  ale  anului  1932.  Reviste  „de
     dresat  .cosm onauţilor                                                                                literatură  proletară"  propunîndu-şi  să  împrăştie
                           toarele   radiogram e  de   pe
      A ndrian  N ikolaev  şi                                                                               „in  mijlocul  maselor  proletare  cuvîntul  de  cul­
                           bordul  navelor  „V ostok-3“  şi                                                 tură  şi  lumină,  corespunzătoare  luptei  şi  nă­
     Popovici   urm ătoarea
                           „V ostok-4"  :                                                                   zuinţelor  lor",  ele  au  fost  suprimate  cu  brutali­
     n a :      '                                                                                           tate  de  stăpinirea  burghezo-moşierească.
                             „M ulţum esc  lui  N ikita  Ser-
     ,  dragă ‘  A ndrian  Grir                                                                              După  ce  Sahia  îşi  infăptuieşte  un  vis  pe  care
                           gheevici   H ruşciov   pentru                                                    l-a  purtat  in  suflet  ani  de-a  rindul,  vizitîndu-l
      cind  aţi  efectuat  un
                           căldura  şi  grija  m anifestată,                                                la  ei  acasă  pe  făuritorii  socialismului,  el  are.
     48 de ore,'  iar dv. dragă                                                                             marea  satisfacţie  —  una  din  puţinele  satisfacţii
                           pen tru   felicitări.  V oi  depune
     m anovici  un  zbor  de                                                                                ale  frăm întatei  sale  vieţi  —  de  a  scrie,  după;
                           toate  eforturile  pen tru   ca  să                                              cum  el  însuşi  o  spune,  —  „prima  carte  romi-
     î  în  jurul  globului  pa­                                                                            nească  menită  să  prezinte  ceva  din  realizările
                           îndeplinesc  în  întregim e  sar­
     va  felicit  încă  o  dată                                                                             statului  socialist".  In  plină  epocă  de  literatură;
                           cina  de  zbor.  N ikolaev".                                                     calomnioasă,  antisovietică,  promovată  de  oficia­
     răţişez  în  gînd.
                             „Transm iteţi  lui  N ikita  Ser-                                              litate,  cititorul  lua  cunoştinţă  de  naşterea   şi
     2Z  să  îndepliniţi  cu                                       Era  fiu  de  plugar  din  Mînăstirea  Ilfovului ;   dezvoltarea  unei  civilizaţii  neasemuite,  a  unei
                           gheevici   H ruşciov  m ulţum iri                                                lumi  noi.  Cartea  aceasta  a  fost  pentru  mii  de
     ogram ul  de  zbor  p re ­                                  Intîlnirea  cu  „Capitalul"  lui  Marx,  cu  operele
                           din  inim ă.  V oi  depune  toate     lui  Engels  şi  Lenin,  i-a  revelat  c&  rolul  de  eli­  oameni  un  adevărat  sprijin  moral.  Era  iu  1934
     sa  aterizaţi  cu  bine.                                    berator  al  tuturor  truditorilor  ii  revine  prole­  şi  cartea  se  numea  „U.R.S.S.,  azi"
                           eforturile  pentru  a-mi  îndeplini
        N.  S.  H ruşciov*                                       tariatului.  Contorsionată  a  fost  viaţa  sa  pină  la   Dacă  alţi  scriitori  ai  timpului  său  au  fost
                           m isiunea,  pentru  a  răm îne  să­   această  întîlnire,  plină  de  căutări,  de  crize  su­  incomozi  pentru  clasele  dominante,  Sahia  a  fost
     ăspuns  la  m esajul  de   nătos  şi  teafăr.  V oi  face  totul,   fleteşti.  Incercînd  cariera  armelor  şi-a  irosit  in   printre  cei  cu  adevărat  „primejdioşi".  Smulgîn-
                                                                 deziluzii  şase  ani  de  tinereţe  intre  zidurile  li­  du-se  jugului  ideologic  al  burgheziei,  el  aduce
      lui  N.  S.  H ruşciov,  totul.  Popovici"*                ceului  m ilitar  din  Craiova.  Cuprins  de  oroare  în   în  literatura  noastră  un  element  nou,  infăţişînd
                                                                 faţa  celor  care  căutau  să-l  transforme  într-un   crincena  luptă  de  clasă  a  epocii,  oferind  deci
                                                                 hingher  al  poporului  din  care  se  trăgea,  Sahia   primul  în  literatura  noastră soluţii  concrete pen­
                                                                 leapădă  uniforma  imbrăcînd  rasa  monahală,  pă­  tru  înlăturarea,  prin  lupta  dusă  de  clasa  mun­
                                                                 răseşte  cazarma  căutind  omenia  în  chiliile  m ă­  citoare,  a  nedreptăţilor  societăţii  burgheze.  Nu­
                                                                 năstirii  Cernica.                         velele  lui  reflectă  tocmai  ce  era  mai  caracteris­
                                                                   „Sensul  inţclept  al  unei  vieţi  noi"  cum  spune   tic  timpului  său,  denunţînd  oprimarea  socială
                                                                 el  însuşi,  l-a  găsit  numai  după  ce  a  călcat  pe  .  şi  exploatarea  elasei  muncitoare,  militarismul  şi
                                                                 păm întul  sigur  al  filozofiei  marxist-leniniste  şi   diversiunea  rasială.
                                                                 „...după  aproape  doi  ani  de  mînăstire,  cu  o  lec­  Acesta  e  doar  sîmburele  autentic  al  marii  li­
                                                                 tură  m arxistă  bogată,  am  revenit  din  nou  la
                                                                 viaţa  despre  care  am  înţeles  că  este  luptă".  teraturi  pe  care  el,  fără  îndoială,  ne-ar  fi  dă­
                                                                   Intr-adevăr,  de  atunci  şi  pină   ia   sfirşitul   ruit-o  dacă  mizeria  şi  boala  nu  l-ar  fi  curmat
                                                                 scurtei  sale  vieţi,  Sahia  rămine  un  luptător.  Un   viaţa  la  29  de  ani,  la  o  vîrstă  care  nu-i  dăduse
                                                                 adevărat  luptător  devotat   clasei   muncitoare,   răgazul  să  se  desfăşoare.  A  fost  secerat  acum
                                                                 erezînd  puternic  în  victoria  măreţei  cauze  a
                                                                 Partidului  Comunist.                      un  sfert  de  veac  în  aceiaşi  lună  august  care  pes­
                                                                   în   paginile  ziarului  „Dimineaţa"  el  deţine  ru ­  te  şapte  ani  avea  să  ne  aducă  libertatea  pentru
                                                                 brica  „Vieţii  muncitoreşti".  Infrîngînd  rigorile   care  a  luptat  la  fel  de  neînduplecat  ca  şi  Filip
                                                                 cenzurii,  Sahia  reuşeşte  să  oglindească  exploa­  din  „Uzina  vie"  sau  Mihail  din   „Revoltă   în
                                                                 tarea  hrăpăreaţă  a  celor  din  fabrici  şi  uzine,  port",  cei  mai  hotărîţi  eroi  ai  săi.
                                                                                                              Bucureşti
                                                                     Moscova  —
                                                                                                de  ALEXANDR  JAROV

                                                                 E  drum ul  lung...                        Ştia  poetul  că  va  fi  o  vreme
                                                                 Gonind  mereu  pe  şine,                   Cind  ţara-i
                                                                 Vedem  in  faţă  podul  peste  Prut.       Va  porni  pe  noul  drum,
                                                                 Ne-aşteaptă-aeum  cimpiile  veeine,        Că-nsufleţite  cînturi  şi  poeme
                                                                 Păm intul  Rominiei,  renăscut             Slăvi-vor  tot  ce-n  cale  văd  acum.
                                                                                                            Slăvi-vor  pururi  munca  avîntată
                                                                 Rămîn  departe-n  urm ă  grănicerii,   . >  Şi  sondele  din  zarea  de  opal,   ,
                                                                 Trecut  e  podul...
                                                            I    Iată-Ie  apar                              Oraşul  ce  in  faţă  mi  se-arată
                                                                                                            Sub  cer  înalt,
                                                                 Şosele  noi,  iar  mai  departe  merii
                                                                                                            Ca  arcul  triumfal.
                                                                 Şi  viile  bătrînului  Cotnar.
                                                                                                            Slăvi-vor  satu-n  straie  lucitoare
                                                            §    Apar  apoi  întinsele  ogoare              Cu  iz  de  busuioc  aromitor,
                                                                 Şi  plopii  drepţi,  departe  pe  vîlcea—  Şi  glasul  ne-ntreeutelor  tractoare
                                                                 Şi-l  soare-n  jur,                        In  zori  de  zi,
                                                                 In  toate-i  numai  soare                  Ieşite  pe  ogor...
                                                                 Şi  cerul  necuprins  de  peruzea 1        Şi  iatâ-ne  ajunşi  pe  nesimţite,
                                                                                                            Sînt  oameni  mulţi,  şi-i  larm ă  sub  fereşti—
                                                                                                            Salutul  cald
     :er      naţionale                                          Să  văd  eîmpii  ce-n  zare  se  unesc  cu   Ţi-1  duc  acuma  ţie.  B ucureşti!
                                                                                                            Al  Moscovei  iubite
                                                                 întinsul  cer  de  soare  potopit...
                                                                 Salut,  păm int  eîntat  de  Eminescu
                                                                 Şi  astăzi,                                                       In  romîneşte  de
                                                                 Pe  vecie  dezrobit!                                             M.  DJENTEMIROV
     PRESS",      „TOKIO-TIM ES".   „In   tim p   ce   navele
     om  din    cosm ice  am ericane  b at  pasul  pe  loc,  navele
                cosm ice  sovietice  se  înalţă  una  după  alta,  la
     tra  unul   tim pul  stabilit  cu  precizie,  eonform   progra­
      pilotată   m ului,'  urm înd  riguros  planul  de  cucerire  a
     rican.     spaţiului  cosm ic  de  către  om".
                                                                                Cuvîfitul  oamenilor  de  ştiinţă
                     „FESTIVAL  COSM IC  SOVIETIC"
      află  ca    „PARISIEN  LIBERE":  „Cele  două  nave
     itrecerea^  cosm ice  sovietice  „Vostok-3*  şi  „V ostok-4"        KENNETH     GATLAND,    vice­    Zborul  concom itent  a  două  nave
                vor  aduce  pe  Păm înt  inform aţii  ştiinţifice  de   preşedinte  al  Societăţii  interpla­  cosm ice,  aflate  la  mică  distanţă
                un  deosebit  interes".                                n etare  britanice,  a  caracterizat   una  de  alta  poate  fi  considerat
     !  cei  doi                                                       lansarea  celei  de-a  patra  nave   drept  fază  de  tranziţie  spre  zbo­
     ;to ria  în   „PARIS  JO U R ":  „Este  prim a  întîlnire  a      cosm ice  sovietice  d rep t.o   veste   rurile  în  direcţia  altor  planete
     calaj"  în  doi  oam eni  în  Cosmos,  din  istoria  om enirii,   „uim itoare".  El  a  subliniat  că
                şi  aceşti  doi  oam eni  sînt  ruşi  lansaţi  unul    lansarea  navei   „V ostok-4"  re­   Prof.  dr.   WALTER   HOLLIT-
                după  altul  la  interval  de  24  de  ore...  „O are   prezintă  un  pas  de  cea  mai  m are   SCHER  (A ustrial  :  „A cest  zbor
                aceasta  întîlnire  în  Cosmos,  se  întreabă          im portanta  care  apropie  data  zbo­  are  o  m are   im portanţă  în  ve­
      „Dublul   acelaşi  ziar,  nu  este  cum va  preludiul  cuceri­    rului  în  jurul  Lunii.   -       derea  pregătirii  unui  zbor  spre
     nportant   rii Lunii pe care  sa  fluture  drapelul  sovietic?"                                       Lună.  Ştiinţa  sovietica  s-a  dove­
                -     '      t '   '             •    •
                                                                         Prof.  T.  OKAM OTQ  de  la  Insti­  dit  deosebit  de  avansată  şi  acest
                  ,,L'AURORE" :  „Sovieticii  au  luat-o  înain­        tutul  industrial  din  T o k io :  „Pre­  lucru  îl  dem onstrează  cele  două
     luitor  în'   tea  am ericanilor  cu  cel  puţin  doi  ani.  Sovie­                                   epocale  zboruri  cosmice.  M ăreţia
     »  om ului  ticii  datorează  succesul  lor  incontestabil        cizia  şi  siguranţa  tehnicii  rache­  acestor  realizări   Im pune  necesi­
                 puternicelor  rachete  de  care  dispun,  capabile     telor   ru se şti1  este   extrem    de   tatea   colaborării   internaţionale
                 sa  transporte  în  Cosm os  una  după  alta  nave    m are".                ,      .  ‘  pentru  scopul  nobil  al  asigurării
     ric  efec-   de  tonaje  sporite...  In  to t  cazul,  într-un  viitor   Prof.  K.  I>E  JACHER  (O lan d a):  păcii  în  lum e".
     m dioasă.   foarte  apropiat  ne  putem   aştep ta  la  un  nou
      S.U.A.".   festival  cosm ic  sovietic".
   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26