Page 22 - Albina_1962_08
P. 22
Sărbătorim la 15 august Ziua presei ro- dacţie activează nenum ăraţi corespondenţi
m ine, zi care oglindeşte interesul şi preţuirea voluntari. Presa de tip nou din ţara noastră
pe care o acorda presei partidul, poporul în frunte cu ziarul „Scînteia" a devenit un
n ostru m uncitor. m ijloc eficient de educare a oam enilor m un
Acum 31 de ani, la 15 august 1931, în cii, o adevărată universitate a constructori
plin regim de teroare burghezo-m oşiereascâ lor socialism ului. Iar una din sarcinile ma
a aparul cel dintâi num ăr al ziarului „Scîn- jo re ale presei noastre — de a m obiliza oa
teia“. Ziarul care aducea chem area înflăcă m enii m uncii Ia noi succese în desăvîrşirea
rată a partidului Ia lupta îm potriva exploa construirii SbcîaliSftiutdf, ia introducerea ex
tării, per-tru libertate, pace şi socialism , a stim ează presa noastră, m ai ales pentru ata perienţei în ain tate în industrie, a celor mai
jungea în fabrici şi uzine, în cazărm i, în şam entul ei nedesm inţit faţă de politica par noi m ţţp d e agrotehnice în agricultură . — e
casele m izere , ale ţăranilor, ferit cu riscul tidului. îndeplinită da succes td c m aT d a ta-itâ strtn-
vieţii de ochii Siguranţei. C onducerea de către partid este principiul selor legături existente în tre ziare şi cei ce
Istoria presei com uniste face p arte din care stă. la tem elia activităţii presei noastre. m uncesc.
istoria gloriosului nostru partid care e o Din aceasta decurge respectul ei pentru ade Din m ijlocul colectiviştilor şi activiştilor
adevărata chintesenţa a poporului nostru, văr, caracterul ei popular şi devotam entul culturali de lă sate su te de cititori ai „A lbi
conştiinţa liii, înţelepciunea şi voinţa lui co pentru cauza socialism ului. Tocm ai datorită nei" — corespondenţi voluntari —. ne scria
lectiva. De ia tiparniţele ascunse în diferite îndrum ării perm anente prim ite din partea contribuind în felul acesta la descoperirea
pivniţe m izere şi pîna la im punătorul palat partidului, a C om itetului său C entral, presa noului, Ia în lătu rarea diferitelor deficienţe
al C asei Scînteit de azi, cu m aşinile sale noastră şi-a cîştigat încrederea şi preţu irea din m unca lor. Scrisorile sosite zilnic la re-
ultram oderne care trim it cititorilor m ilioanele m aselor. ‘dăcţie dovedesc cu prisosinţă încrederea cu
de exem plare ale ziarelor şi revistelor, presa Cu ad ev ărat liberă, exprim înd cele mai “ care ţărănim ea noastră colectivistă m erge pe
com unista a reflectat perm anent drum ul lup scum pe aspiraţii ale poporului m uncitor, pre calea arătată de partid, din victorie în vic
telor şi fzbînzilor parcus de gloriosul nostru sa com unistă este total deosebită de presa torie.
partid în fruntea poporului m uncitor. burgheză, coruptă, aservită intereselor rno- C ălăuzindu-se după ideile n epieritoare ale
C uvîntul tipărit a devenit astazi cu adevă nopoliştilor, im perialism ului agresiv. m arxism -Ieninism nlui, întărind m ereu legă
rat un bun al oam enilor m uncii. Faptul că Presa com unistă se adresează m aselor şi tu ra cu m asele, sub conducerea partidului,
pentru m ilioane de oam eni presa a devenit e scrisă de m ase. O am enii m uncii socotesc presa noastră îşi aduce o tot m ai însem nata
o cerinţa de zi cu zi, vorbeşte despre creşte azi ziarul ca pe un apropiat prieten al lor. contribuţie la desăvîrşirea construirii socia
rea gradului de cultura şi conştiinţa a m ase Lui i se adresează cu încredere şi atunci cînd lism ului în patria noastră, la trium ful ideilor
lor largi, ca şl despre p articiparea lor activă obţin un succes în m uncă, şi atunci cînd în păcii în lum ea întreagă.
la viaţa obştească. Poporul nostru m uncitor tâmpină vreo greutate. Pe lîngă flecare re
Sint om înaintat în vîrstS şi mi
se întâmplă uneori citând un ziar
sau o revistă de a noastră, să-mi R e c u n o ş t i n ţ a
aduc aminte de cite găseai într-un
ziar burghez, picat prin cine ştie
ce întâmplare in mina noastră, a ţă
ranilor. Ba că a dansat graţios Dacă metodele pe care le folosim
vreun vlăstar regal la un bal, ba în munca cîmpului sau în munca
că cutare ministru pleacă în vili- culturală se dovedesc bune, ne sim
giatură pe Coasta de Azur şi că ţim datori să le îm părtăşim tuturor
acolo are de gind să-şi înlocuiască celor ce muncese ca şi noi să smul
dantura de aur cu una de platină gă păm întului înfrăţit mai mult rod.
etc. Nu se sufla însă nici un cu- Cînd însă se cuibăresc anum ite lip
vint despre mizeria noastră a tru suri in mijlocul nostru, tot presei
ditorilor muncitori şi ţărani. Nn, ne adresăm cerindu-i ajutor pentru
aceste fiţuici nu erau ale noastre. a le lichida.
Mi-e drag acum să citesc presa Sint 14 ani de cînd scrin cu drag
noastră, presa condusă de partidul în presa comunistă în calitate de
nostru. In ziare şi reviste scriu corespondent voluntar. Am scris în
acum muncitori, colectivişti, con această perioadă 10 036 scrisori la
structorii oraşelor şi satelor noastre 14 publicaţii şi de 2500 ori mi-am
noi, ingineri, tehnicieni, profe văzut numele tipărit snb articole
sori, orice om al muncii. In presa scrise de mine. In aceşti 14 ani m ul
noastră aflăm îndrum ări preţioase te deficienţe au fost îndreptate cu
despre modul cum să aplicăm ştiin ajutorul ziarelor cărora le-am cerut
ţa pentru ca roadele să ne fie mai ajutorul.
bogate, cum să creştem vite de rasă, E o mare mîndrie, o m are feri
cum să ne apărăm sănătatea. Po cire pentru un corespondent să ştie
litica partidului de a face viaţa po că alţi muncitori sau colectivişti în M am interesat zilele trecute la
porului tot mai fericită o aflăm cu vaţă ceva din cele scrise de ei, aşa poştaşul nostru cam oiţe abonamen
bucurie din paginile ziarelor şi re cum şi ei, la rîndul lui, citind presa te sint In raza oficiului nostru poş
vistelor noastre, întruchipată in fap a învăţat. Presa comunistă ne este tal. Am aflat cu satisfacţie că in
te însemnate despre care ne vin de un ajutor nem ăsurat în muncă. două comune, Cindeşti şi Rediu,
veşti din toate colţurile patriei. Ea a- intrat în viaţa noastră îm raionul Buhuşi, sint 1.145 abona
Cînd colectivul în care muncim do- preună cn alte bucurii ale vieţii noi mente Ia diferite ziare şi reviste.
bindeşte succese în muncă ne sim pe care o trăim, devenindu-ne tot TACHE VASILACHE
ţim îndemnaţi să ne facem cunoscu atât de necesară ca şi pîinea de toate colectivist
tă bucuria pe tot cuprinsul ţării. zilele. Com. Cindeşti, raionul Buhuşi
Umil din cei mulţi Şeful de echipă
In anul 1961 Toma l. colective din regiunea Ol
Dwnitrescu din comuna Leu, tenia, pe care le-a vizitat. Din 1960, de cînd 8 luat fiinţă gospodăria putea urm ări munca fiecărui colectivist mai în
regiunea Oltenia, cores în toamna anului 1961 ne-a [colectivă în Jucu, regiunea Cluj, colectivistul deaproape. Şeful de echipă a avut grijă ca cei
pondent al revistei noastre, scris o scrisoare plină de V asile G ădăleanu lucrează la sectorul legumicol. care lucrau mai încet ori nu aveau experienţă în
ne-a trimis In furai a 100 bucurie, de recunoştinţă Consiliul de conducere al gospodăriei văzîn- ale grădinăritului, să lucreze lîngă fruntaşi. La
de scrisori. A nul acesta re pentru partidul clasei mun du-i sîrguinţa, i-a încredinţat conducerea echipei început (prin 1960), colectivista M aria Jim an mai
dacţia a primit de la el 20 citoare, care a arătat ţără de legumicultori. Cînd a primit această sarcină, mult vorbea decît lucra. Atunci i-a venit în ajutor
de scrisori. Cînd a început nimii calea spre viata nouă, a fost foarte frămîntat. îşi spunea că una e să-ţi şeful de echipă şi două dintre cele mai harnice
să scrie redacţiei, In anul Ne vestea un mare eveni faci singur treaba şi alta e atunci cînd trebuie colectiviste — M arta Ghirişan şi A na Turbutan.
1959, era ţăran intovărăsit. ment pentru comuna Leu, să răspunzi de munca întregii echipe. Şi încă o Azi şi M aria Jim an e printre fruntaşe.
Ne informa despre mersul înfiinţarea a două gospodă echipă unde m ajoritatea sint fem ei1 In mod obişnuit, şeful de echipă tine consfă
treburilor In întovărăşire si rii colective. El a devenit începutul a fost puţin mai greu, iar uneori tuiri săptăm înale, aducînd la cunoştinţa colecti
in fiecare scrisoare ne arăta colectivist în gospodăria chiar îi venea să ceară consiliului de conducere viştilor rezultatele muncii şi planul pentru săp-
cine anume a mai înaintat care a ptim il numele sim să-l schimbe din această muncă. Dar... n-a făcut-o. tăm îna In curs. Convorbirile purtate cu acest pri
cerere de înscriere in co bolic ,.Via[ă Nouă“ Mai tir- „Să mi se spună că fug de răspundere ? Nu, asta lej sint urm ărite cu foarte multă atenţie de fie
lectivă. Din rindurile scrise tiu am aflai din scrisorile nu I" a hotărît el. Şi a rămas. care. Dacă se mai Întâmplă ca unii colectivişti să
de el se desprindea ardoa lui despre o şcoală de bri execute un lucru de slabă calitate — asta destul
rea agitatorului comunist, gadieri la care a tost tri Munca In grădină a început-o el de fapt la—
convins orotund că numai mis. despre construcţiile pe bibliotecă. Studia noaptea broşurile referitoare la de rar — sint îndrumaţi şi nu numai atît, sint
calea arătată de partid poa care au începui să Ie tacă, legum icultură, îşi făcea conspecte numeroase, în ajutaţi efectiv de către şeful de echipă să repare
te aduce ţărănimii o viată despre grădina de legume văţa, iar ziua organiza treburile în echipa lui, lucrarea.
nouă. frumoasă fericită Ca — mindria leovenilor —
punind în practică învăţăm intele cărţilor. Se stră Rezultatele muncii harnicului şef de echipă se
unui care a slugărit din co despre munca activiştilor
duia să muncească în aşa fel incit să stimuleze concretizează în cifre grăitoare. în 1961 grădina
pilărie la chiaburi, rivnea culturali, despre dezvoltarea întinsă pe 10 hectare a adus gospodăriei un venit
cu lot sufletul la o aseme comunei Leu şi multe altele. şi in oameni setea de a cunoaşte, de a obţine re
zultate cît mai bune. A simţit o adevărată bucurie de 108.000 lei. Anul acesta venitul se prevede a
nea viată A depus cererea Tovarăşul Toma I. Dumi- fi de 250.000 lei.
de înscriere in colectivă, trescu, unul din cei peste părintească cînd tînărul Victor Eărcaş i-a atras Vasile G ădăleanu e şi un părinte grijuliu. Are
apoi a devenit unul din cei 500 corespondenţi ai revis atenţia asupra unor pete galbene pe ardei şi care
dacă n-ar fi fost descoperite, ar fi periclitat pro copii la Învăţătură, iar unul e chiar la Institutul
mai destoinici agitatori, vor tei noastre, este un briga
ducţia. agronomic. Părintele aşteaptă cu nerăbdare ca
bind cu multă căldură si dier fruntaş, stimat şi iubit
Pentru ca fiecare om să răspundă de munca ltri, fiul să-şi isprăvească studiile. Cine ştie, va lucra
convingere leovenilor des de consătenii Iui.
şeful de echipă G ădăleanu a format grupe de cîte poate chiar în gospodăria din Jucu...
pre gospodăriile agricole E. A.
15—20 colectivişti, avînd fiecare un responsabil. VASILE PETEAN
M etoda s - a (cţQYedit a fj bună deoarece astfel se muncitor, staţia C.FJt.-Jucu
