Page 23 - Albina_1962_08

Reglementarea paşnică a problemei germane

m enirii. U niunea Sovietică „Dacă puterile occidentale —
care şi-a adus contribuţia ho- a arătat N.S. Hruşcjov în
tărîtoare la înfrîngerea fas­ cuvintarea rostită la Congre­
cism ului germ an şi a im pe­ sul m ondial pentru dezarm are
rialism ului japonez a propus, generală şi pace de la Mosco­
în decursul anilor, de mai va — nu vor m anifesta nici
m ulte ori, încheierea unui Pe viitor dorinţa de a contri­
tra ta t de pace cu G erm ania bui la lichidarea răm ăşiţelor
la care să participe toate celui de al doilea război m on­
ţările coaliţiei antihitleriste. dial, ţărilo r socialiste îm pre­
D in partea G erm aniei un a­ ună cu alte state iubitoare
sem enea tra ta i a r trebui sem­ de pace nu le va râm i ne alt­
n at de R.D.G. şi R.F.G., cele ceva de făcut decit să încheie
două state existente astăzi pe tratatu l de pace cu R.D. G er­
teritoriul G erm aniei. R. D. m ană, cu toate consecinţele
G erm ană a acceptat această care decurg de aici".
soluţie, în vrem e ce guvernul
de la Bonn a refuzat şi con­ C are este situ aţia
tinuă să refuze sem narea
tratatu lu i de pace. Refuzind in Berlinul occidental
sem narea tratatu lu i de pace, rin sem narea tra ta tu lu i de
să aibă m îinile libere pentru P pace cu G erm ania, s-a r
politicienii de la Bonn vor
reglem enta şi problem a
a continua politica revanşei B erlinului occidental. D upă
şi a fascism ului.
cum se ştie, o p arte din B erlin
F aptul că R.F.G. face continuă să fie ocupată de
parte din pactul A tlanticu­ trupele puterilor occidentale,
lui de N ord (N.A.T.O.), coaliţie deşi B erlinul se află pe te­
agresivă a puterilor occiden­ ritoriul R-D. G erm ane. O
tale, este încă un m otiv pen­ asem enea situaţie nu m ai
tru care statele im perialiste poate continua. O are guvernul
rafuză să-şi pună sem nătura pe am erican ar accepte ca in
un docum ent care a r fi o W ashington — capitala S ta­
contribuţie la pacea Europei telor U nite — să fie prezente
şi a lum ii în general. Exis­ trup e străine ?
D em onstraţie ia Essen. Pe pancarta purtată de manifestanţi scrie : „In locul riscului unui război tenţa unui asem enea tra ta t a r B erlinul occidental a fost
din cauza Berlinului, să se încheie Tratatul de p a c e !“ uşura şi o apropiere în tre transform at. In ultim ii ani,
cele două state germ ane, de­ intr-un focar de provocări şi
u trecut 17 ani de la in­ care au adus la putere şi au în această privinţă vreo ne­ sigur pe baza egalităţii şi a
s
. cetarea celui de al doi­ usţin ut regim ul nazist, nu înţelegere. Europa nouă nu in tr-u n centru de spionaj în ­
f lea război mondial, 17 au fost nici un m om ent res­ trebuie să se term ine la pă­ respectului reciproc. In acest d rep tat îm potriva R.D.G. şi
ani de cînd fascism ul a fost pectate în zonele de ocupaţie durea Boemei şi la Elba. Ea sens trebuie am intite cele a ţărilor socialiste în gene­
peste 150 de propuneri făcute
doborît de către coaliţia for­ occidentale. P rim a încălcare a trebuie să cuprindă Ceho­ de R.D.G. guvernului de la ral.
ţelor antifasciste în fru n te cu acestui acord a avut loc încă slovacia, Polonia, U ngaria, Bonn în vederea reglem entării M anilestind d orinţă de în ­
Uniunea Sovietică. Se părea în august 1946. La 11 august Rom înia şi ţările baltice. Ca relaţiilor d in tre cele două ţelegere şi in rezolvarea si­
atunci că om enirea a fost 1947, la şedinţa Comisiei alia­ u rm are a creşterii rapide state germ ane. D ar revanşar­ tuaţiei din B erlinul occiden­
salvată de pericolul c iu m e i te de control, reprezentanţii a populaţiei şi a unei zii vest-germ ani nu se gîn- tal, guvernul sovietic a în tre­
brune“, cea mai cum plită S.U.A. şi M arii B ritanii au reduceri posibile a exportului, p rins o serie de acţiuni în
m olim ă din istoria omenirii. refuzat, în mod oficial, să G erm ania occidentală va fi desc la colaborare, ci speră vederea adoptării unor hotă-
Dar speranţele oam enilor continue exam inarea în co­ obligată să-şi m ărească te­ să înghită statul socialist al riri reciproc acceptabile con­
cinstiţi, a m ilioanelor de m un a chestiunii distrugerii ritoriul său în dauna vecini­
luptători îm potriva nazism u­ potenţialului de război al lor săi orientali. Dacă reven­
lui nu au fost pe de-a-ntre- G erm aniei, încâlcind astfel dicările noastre teritoriale nu
gul îndeplinite. Dacă în ră­ încă una din prevederile sînt satisfăcute, R.F. G erm ană
săritul G erm aniei s-a născut fundam entale ale conferinţei se va transform a în tr-o bună
un stat n o u : Republica D e­ de Ia Potsdam . Tot astfel au zi intr-un detonator pericu­
mocrată G erm ană — statul fost anulate în m od unilate­ los pentru întreaga lum e".
m uncitorilor şi ţăranilor, unde ral anum ite decizii esenţiale Iată visul nebunesc al fas­
fascism ul şi m ilitarism ul nu privind dem ilitarizarea şi de­ ciştilor v est-g erm an ^ Ei se
vor m ai putea renaşte nicio­ m ocratizarea G erm aniei. Toa. văd din nou stăpîni ai E uro­
dată, în apus, în Republica te aceste acţiuni ale p u teri­ pei. E i speră să înghită din
Federală Germană, m ărşălu- lor occidentale urm ăreau un nou bogăţii, să transform e oa­
iesc din nou trupe conduse scop precis — crearea unui m enii în sclavi. Şi, Stein nu
de foştii generali hitlerişti. stat germ an separat în care este singurul. P reten ţii asem ă­
N azism ul a renăscut şi creşte puterea să fie trecută în m i­ nătoare sîn t form ulate, în tr-o
acolo, din nou, ca o buruiană na unor politicieni gata să form ă sau alta, în m ulte din
otrăvită. C um s-a p u tu t aju n . servească ţelurilor politicii discursurile lui A denauer,
ge la o asem enea situaţie ?. dusă de S.U.A., A nglia, şi Strauss, Schroeder şi alţii.
F ranţa. In tre tim p, în 1949 Şi nu e vorba num ai de
C îteva d a te istorice a fost creată R epublica Fe­ declaraţii, de vorbe. In arse­
d erală G erm ană (cu capitala nalele germ ane se fabrică
Î n 1945, în urm a sem nării la Bonn), form ată pe terito­ din nou cele m ai m oderne
riul zonelor de ocupaţie am e­
capitulării, G erm ania a
arm e. A ltele sosesc de peste
fost îm părţită în patru ricană, engleză şi franceză. Ocean din Statele Unite.
zone de o c u p a ţie : sovietică, In acest fel s-a pus capăt de­ Acum, revanşarzii de la Bonn
engleză, am ericană şi franceză. finitiv politicii com une a urm ăresc, pe toate căile, să
La Potsdam — un orăşel lingă celor patru puteri care au obţină arm a atom ică. Toate
B erlin, pu terile aliate (U.R.S.S., fost aliate în tim pul războiu­ aceste pregătiri de război îl Mame din Dortmund demonstrează împotriva războiului.
A nglia, S.U.A. şi Franţa) lui. A cordurile de la P ot­ costă pe cetăţeanul vest-ger­ m uncitorilor si ţăran ilo r ger­ sim ţind la înlocuirea tru p elo r
au căzut de acord asu­ sdam au încetat de fap t să m an m ai m ulte m ărci decît m ani. de ocupaţie din B erlinul occi­
pra organizării viitorului m ai existe. pe vrem ea lui H itler. Astfel, G uvernul rom în, ca şi gu­ dental cu trupe ale O.N.U
sta t germ an şi a m ăsurilor ce în tim p ce între 1933-1939 vernele celorlalte ţă ri socia­ sau ale unor ţă ri neutre. In
trebuie luate pentru ca fas­ Un pericol H itler a cheltu it pentru în ­ liste. a a ră ta t în repetate acest sens U niunea Sovietică
cismul să nu m ai reînvie n i­ arm area G erm aniei n u m ai rîn d u ri că nu poate privi cu a făcut propunerea de înlo­
ciodată în G erm ania. Nu a p en tru p a ce a Europei puţin de 90 m iliarde de m ărci indiferenţă renaşterea impe­ cuire a trupelor de ocupaţie
trecu t însă m ultă vrem e de rearea R epublicii Fede­ m ilitariştii de la Bonn au rialism ului vest-germ an. Ţ ara anglo-franco-am ericane cu
la C onferinţa de la Potsdam cheltuit în tre 1950-1961 peste
rale G erm ane a însem ­ noastră se pronunţă pentru tru p e ale N orvegiei sau ale
şi acordurile sem nate atunci C n a t un m om ent de por­ 100 m iliarde de m ărci. în sem narea unui tra ta t de Belgiei şi O landei precum şi
au fost transform ate de către n ire în ren aşterea m ilitaris­ fru n tea arm atei vest-germ ane pace cu cele două state ger­ a unor trupe ale Poloniei şi
statele occidentale în sim ple m ului germ an. M arile puteri — care are de pe acum un m ane. „De m ult este tim pul Cehoslovaciei. Iată căile care
petice de hîrtie. Astfel, pre­ im perialiste şi, în prim ul rînd efectiv ce însum ează 40 la să-şi găsească rezolvarea duc spre reglem entarea situa­
vederile acordului privind li­ S tatele U nite, îşi bazează sută din forţele blocului a ­ problem a lichidării răm ăşi­ ţiei din B erlinul occidental,
chidarea m arilor m onopoluri, planurile de agresiune pe gresiv N.A.T.O. — se află ţelo r celui de-al doilea război reglem entare care ar însem na
adică a forţelor economice cunoscuţi generali hitlerişti
existenţa în centrul Europei m ondial din Europa, prin în­ o contribuţie serioasă la des­
a unei arm ate vest-germ ane, ca H eusinger, Speidel. Foer- cheierea unui tra ta t de pace tinderea încordării internaţio­
un fel de pum n blindat al tsch şi a lţii cu G erm ania, încetarea, pe nale.
capitalului m onopolist. P atro ­ această bază. a regim ului de SERGIU BRAND
nii acestei renaşteri a m ilita­ De ce nu a fost sem nal ocupaţie din B erlinul occiden­ ION MANEA
rism ului şi fascism ului sîn t tal şi transform area acestuia
aceleaşi m ari tru stu ri şi mo­ pîn ă acum in tr-u n oraş liber, dem ilita­ In R F.G. continuă să
nopoluri internaţionale care tra ta tu l d e pace rizat" — a a ră ta t tovarăşul crească mereu preţurile la
l-au adus la pu tere pe Hit-> G heorghe G heorghiu-D ej în alimente.
Ier. îm pletirea de interese în ­ eşi a trecut m ai bine de cuvîntarea la m itingul oam e­
tre capitalul am erican şi cel un deceniu şi jum ătate nilor m uncii din capitală in
vest-germ an este binecunos­ D de la capitularea G er­ cinstea delegaţiei de partid
cută. însuşi conducătorul sta. m aniei fasciste, totuşi nici şi guvernam entale a U niunii
tu l ui de la Bonn, cancelarul pînă astăzi nu s-a sem nat un Sovietice.
A denauer, este strîns legat tra ta t de pace. A ceasta se U niunea Sovietică şi celelal­
de m area finanţa am ericană, datoreşte faptului că puterile te ţă ri socialiste se pronunţă
ch iar şi prin legături de ru ­ occidentale, m ergînd pe ca­ pentru tratativ e în problem a
denie. lea încălcării acordurilor de germ ană ca şi în alte pro­
In R epublica Federală la Potsdam prin scindarea blem e internaţionale litigioa­
G erm ană, ca şi pe vrem ea G erm aniei şi renaşterea în se. A ceasta nu înseam nă însă
lui H itler, răsun ă din nou în­ p artea ei vestică a fascism u­ că se poate am ina la infinit
dem nurile la război şi revan­ lui şi m ilitarism ului, nu au rezolvarea acestei problem e,
şă. Se aud din nou urletele avut şi nu au interes să sem ­ aşa cum a r dori puterile occi­
care îndeam nă la u ră de neze u n astfel de tratat. Un dentale. Popoarele nu pot
rasă şi la necesitatea „spa­ asem enea docum ent a r îngră­ privi indiferente la existenta,
ţiului v ital'1. In acest sens, d i posibilităţile de m anevră în centrul Europei, a unui
discursul ro stit de W alter ale forţelor agresive vest- butoi cu pulbere în apropie­
Stern, m inistrul de stat al germ ane, deschizînd astfel rea căruia se află un fitil
B avariei, poate fi considerat calea spre crearea unei zone care arde. O asem enea situa­
ea u n m anifest al revanşar­ a păcii In centrul Europei. ţie nu corespunde nici inte­ B ogătaşul — Ştii, dragă, şi
zilor-! „Noi cerem crearea O r, este ştiut că tocm ai din reselor poporului germ an, nici
P oliţişti vest-germ anl m altra- u n ui sta t creştin sub dom ina­ această zonă au izbucnit cele celor ale tu tu ro r popoarelor m ie îmi vine greu să strîng
tînd 'dem onstranţi pentru ţia G erm aniei occidentale. două războaie m ondiale, cele lum ii. Tocmai de aceea nu se cureaua !...
pace di» D uisburg (Ruhrjţ Noi n u vom tolera să existe, m ai pustiitoare din istoria o­ poate aştep ta la infinit. (des. de V, T1MOC)