Page 26 - Albina_1962_08

Pornind, de la w vw m M ea M iectivei

a o ra 5, du pă cel m ai z u lta tu l a c tiv ită ţii zilnice a celo r
no u obicei, p e strad a cea 1.450 b ra ţe de m unca de aici se
m are ap a r copiii co le c ti­ p lan teaza to t ce g în d esc ei sa îm pli­
v iştilo r din C io raşti. Se nească. R ealizărilo r c o lec tiv iştilo r
în d re a p tă sp re căm inul din C io raşti le ad u ce b rig ad a a rtis ­
c u ltu ra l cum inţi şi g rav i tica om aţfiul ei în v e rsu ri şi to t asta
fin in d în m îini in stru ­ în cea rcă s-o faca rîn d u rile de faţa.
m ente m uzicale. S înt v ii­
on C om an, fire de obicei
to rii in te rp re ţi din o r­ reţin u ta, care m aso ara de
ch e stra locala, acum
c îte v a o ri pîn a taie o
m em bri ai cercu lu i de d ata, care n ici n u se b u ­
m uzica. In stru m e n te le sîn t cum pă­
cura p re a zgom otos şi
ra te d e g o sp o d ăria co lectiv a. Au_,v nici p re a rep ed e nu,-şi
fost p re g ă tite p în a acum 'tre i serii'^ .p ierd e cum pătul,. îşi tră ­
de cop ii şi unii d in tre ei a u d ev en it1
ieşte lacom b u cu ria cînd
so lişti în fo rm aţiile căm inului. L-am
se afla pe cîm p. Sa ne
cu n o scu t pe Iorgu C ostel, „v io a ra -I"
oprim la lan u l de , .po­
a form aţiei şi p e fru m o asa acordeo - rum b 5.000", în le g ă tu ­
n ista G eta T u d o rach e. C în tau cu foc ra cu c a re am da d etaliu l m e­
în cu lise d eo cam d ată, în a in te a co n ­
teo ro lo g ic ca n -a v ăzu t p lo a ie de 70
fru n tă rii cu d irijo ru l, în tr-u n fel de
de ?ile. D in p lăcu ţa in d ic a to a re se
du et. Şi-au în su şit prim ele n o ţiu n i p o ate afla ca e v o rb a de soiul
d e teo rie m uzicala şi acum d esci­ H. D. 306 de m are p ro d u c tiv ita te şi
frează p e tab la, cu a ju to ru l in stru ­ Una din realizările gospodăreşti o constituie căm inul cultural, construit prin
ca a fost în sa m în ţa t la 24 aprilie,
m en telo r, sem n ificaţiile so n o re ale adica altfel spus la tim pul, sau. Ion contribuţie •voluntară.
lui do diez şi do m ajor. C ercul de
C om an se p ierd e în p ă d u re a stru je- p o d aria din C io raşti, p ro b lem a c a li­ căm in care cap te az a am e te r
m uzica e ste p rin u rm are un m ijloc n ilo r v erzi şi d esface c îţiv a ştiu leţi
d e d e p ista re şi p u n ere în v a lo a re a tă ţii lu crărilo r. C ine p o a te să m ai frin tu ri d e la un c o n c e rt sim fonic.
care-1 ră sp lă te sc pe loc zîm bindu-i lu creze p ro st, cîn d ştie că de asta ...N um ai R îm nicu îşi ro sto g o le şte
ta le n te lo r ascunse. El este în fiin ţat cu to ţi dinţii. A poi m asoara cu
din in iţia tiv a căm in u lu i cu ltu ral, cu pasu l şi-n u m ă ra p lan tele. „N u 5.000 d ep in d e cîştig u l lui p e rso n al ? d e v a le ap e le să ra te , ca acum o m ie
sp rijin u l m aterial to td e a u n a v en it la A nul tre c u t co lec tiv iştii din Cio- de ani.
la h e c ta r — strig a a p ro a p e — ci pe răşti au p rim it 283.000 lei ca re tri­
tim p, al g o sp o d ăriei colectiv e. G os­ p u ţin 7,000“. In lan desco peră însă n a din şe d in ţe le zilnice
p o d ă ria co lectiv a asista din acest c îte v a p lan te care* se com porta ja l­ b u ire su p lim en tara p e n tru spo ru l de cu b rig ad ie rii a cu lm in at
p u n c t d e v e d ere căm inu l şi n u o face p ro d u cţie o b tin u t la p la n te le prăşi- — cu u n caz cu to tu l n e-
nic. S înt stră in e cffe reco lta, in tru şi toare. A nul acesta lu c ru rile stau şi
ca p e un sim plu act de g en ero zitate. scăp aţi pe" sem ne .la selecţie. N u e J W B p rev ă zu t. Ion Ştefan,
S p rijin irea a c tiv ită ţii cu ltu ra le e bine c a -s acolo, d esig ur, d ar Ion m ai bine. D ar cu no i am ăn u n te vom 'x S J te e S p en sio n a r al co lec tiv ei,
co n sem n ata în p lan u l de p ro d u cţie C om an trium fa. rev en i la toam nă. K V j B v in e şi reclam a p reşed in -
al g o sp o d ăriei pe b aza un ei h o ta rîri ,,U ite-i, n -au re z ista t sec e te i ca riteriu l p rin cip al de a le­ B x j j V telu i că fiul său, fie ra ru l
g en erale. A şa ca to tu l d ecu rg e o r ­ ,,H .D ."-ul. C e d iferen ţa, ce dife­ g e re al o am en ilo r p e n tru şi n o ra n u -i d au resp ec-
g an izat. A n u al se aloca p e n tru n e ­ ren ţa ! I-aş ad u ce aici pe toţi sa secto ru l zo otehn ic este . tul cu v en it. Şi-şi v arsă
v o ile so cia l-c u ltu rale un p ro c en t sta- d rag o stea faţă de an im a­ aici to ată în trista re a lui
vadă pe v iu ce în seam n ă so i de
b iljt din v e n itu l g osp o d ăriei. C uan­ în alta p ro d u c tiv ita te ". le. La se siz a re a m u lg ă­ de om b âtrîn . O clipa tac
tum ul sum ei variaza cu a cest venit. to rilo r, co n siliu l de co n ­ toţi, c o n ste rn a ţi şi uim iţi, ascu ltîn d ,
In tr-u n loc ap ro ap e p ie rd u t în
Ia r fondul de baza şi v en itu l cresc m area h ib rid u lu i dublu, ag ro teh n ica d u cere a h o tă rît de cu- tără şe n ia . De ce uim iţi ? F iindcă e ste
rîn d să-i schim be din u nicu l caz, d a r u n icu l de a c est fel.
în fiecare an. A nul acesta sumat re ­ ne se rv e a o nou a lecţie.
fu ncţiile lo r de la g ra jd E c h em a t fiul. C o n fru n ta re a a c e a sta
pe Ion C o n stan tin şi în tre p ă rin ţi şi cop ii îi c o v îrşe şte p e
pe C o n stan tin N au n ică cei de laţă. Pe ch ip u l de obicei p o to ­
fiindcă au m a ltra ta t an im alele d ate lit al p re şe d in te lu i, cei de faţa d is­
în g rija. C azul a fost c o m en tat cam tin g p e n tru prim o ară a m ă răciu n ea.
aşa : „Ş tiau bine că b ă ta ia inhibă a- — . M ai ştii c e v a a se m ăn ă to r c it e
•îim alul şi că astfel scad e p ro d u cţia. com u n a de m are ? — îl în tre a b ă . —■
A colo în g rajd n ici nu tre b u ie să T u eşti sin g u ru l ca re faci aşa. Ţ i-e
vociferezi. O r, dacă scad e p ro d u cţia
de a ju n s ca să-şi fie ruşine.
faptul nu m ai p riv e şte pe u nu l sin ­
g u r sa u pe doi, ci p e to ţi". G o sp o d ăria co le c tiv a a cu ltiv a t
C u astfel de raţio n a m e n te m u lg ă­ din p rim a zi re sp e c tu l faţă d e
to rii de la ferm a de v aci v o r liv ra b ătrîn i, 1-a rid ic a t ca pe a tite a alte
pîn a la siîrşitu l acestu i an 3.100 hl.
lap te. S ectorul zo o teh n ic în în tre g i­ sen tim en te o m en eşti p e o tre a p ta
m ea lui, v a ad uce g o sp o d ăriei un su p erio a ra . M ai m u lt d e c ît a tîta i-a
v e n it de 1.200.000 lei. d a t şi u n fu n d am en t m a te ria l solid.
In octom brie, g o sp o d ă ria co lectiv a In 1961 p e n sio n a rii co lec tiv ei, 180 la
din C io răşti să rb ă to re şte al 10-lea num ăr, au p rim it conform p re v e d e ­
an de ex isten tă. De zece ani g o spo­
rilo r sta tu lu i, 11 v a g o a n e c e re a le şi
d ăria este m o to ru l tran sfo rm ărilo r
din com u na de pe R îm nic, co n d iţia 110.000 lei. A sta fiindcă i-a c re sc u t
b u n ăstării oam enilo r. E x p lo atarea cu tru d a p a lm elo r p e ei, cei de faţă.
in ten siv ă a păm ântului, p ro d u c ţiile
Iată cum se făcu că pe o rd in ea d e
ex ced en tare, au dus la îm b o g ăţire a zi a u n ei ad u n ări, în plinul m u n cilo r
g osp odăriei. V a lo a re a zilet-m uncă
este an u l a cesta de 40 lei, din oare cam p an iei, a fo st în scrisa o p ro ­
„D upă calcule m odeste se obţin 2.000 de kilogram e la hectar C uvintele sînt
ale lui Ion Coman. C ultura la care se referă: floarea-soarelui. 20 lei bani. blem ă de etica fam iliară.
Se fo lo seşte to t m ai m u lt în v o r­ Se afirm ă ia ră şi şi ia ră şi c in ste a
p a rtiz a ta din v e n it la fondul de baza n ch eierea fiecărui an b ire a lo caln icilo r : „A m în n o d a t şi o n o a re a c a re în c o n jo a ră n u m ele
v a fi d e 740.000 lei. P en tru n ev o ile le re z e rv ă aceeaşi g rîu d in doi ani", după cum încep
c u ltu rii num ai, s-au re p a rtiz a t p este plăcu ta su rp riză : „V eni- să d isp ară n o ţiu n i ca g azo rn iţă şi d e co lec tiv ist, stră şn ic ia cu c a re
40.000 lei. De zece an i d e cîn d s-a p l tu l a d e p ă şit p re v e d e ri­ m angal. P este 60 de g o sp od in e calcă o am en ii îl ap ă ră .
în te m e ia t g o sp o d ăria colectiv a, ea le" — d ecla ră co n tab ilu l electric, ia r a lte 300 g ătesc la aragaz.
rezerv a m ijlo ace m a te ria le p e n tru y d e fieca re data, pun în d G o sp o d ăria co lec tiv a a re p a rtiz a t V. TOSO
n e v o ile c u ltu rale. P este o m ie d e că rţi p u n ct calcu lelo r. D epăşi­ 120.000 lei din v e n it p e n ­
a u .in tra t in 1962 în b ib lio tec a căm i­ rea d e p ro d u cţie a înce- tru e x tin d e re a e le c trific ă ­
n u lu i cu ltu ral. S -au cu m p ă ra t c o s­ ' ta t d e altfel să m ai fie o rii, în prim u l rîn d a o p e­ V
tu m e p e n tru ech ip a artistic a şi un n ecu n o scu ta. O m ulţim e ra ţiu n ilo r d in se cto ru l
telev izo r. In c lip a d e faţa se afla în de facto ri co n c reţi îi a ­ zootehnic. A şi so sit un
co n stru cţie, p e c h e ltu ia la g o sp o d ă­ ju ta pe oam eni să em ită c e rtitu ­ se p a ra to r electric p e n tru
riei, o noua sala de sp ec ta co le m ai dini. A m intim d o a r doi c a re au cîn - lap te. T o catu l n u tre ţu rilo r
sp aţio asa p e m ăsu ra n o ilo r cerin ţe. tă rit m ult în v ia ţa g o sp o d ărie i c o ­ se face electric. V a urm a
A m m en ţio n at esen ţialu l, d a r lista lectiv e d in C io raşti. Prim ul, de do­ în scu rt tim p tu n su l ,,la
n u se în ch eie aici. G o sp o d ăria co lec­ m en iu l ag ro teh n ic ii : d e n sita te a p la n ­ priză" al oilor. Şi scosul
tiv a, o rg a n iz a re a şi fac tu ra ei nu te lo r ; al doilea, de sp eţa o rg a n iza­ apei p o ta b ile din fîn tîn a
lasă u ită rii n ev o ile sp iritu a le ale o a ­ to rică : re trib u ire a su p lim en tară şi cea m are. T o t an u l acesta
m enilor. P reşed in te le Ion C om an. efectu l ei stim u lativ . La porum b va în cep e c o n stru ire a
este un iu b ito r d e cu ltu ra . La fiecare d e n sita te a a c re sc u t faţă de tre c u t b ăii com unale.
p le c a re la o ra ş cu m p ără cărţi. S eara cu 12.000 de fire la h ectar. P ro d u cţia In faţa sediului, în pli­
cite şte ziarele, la c a re e ab o n at. C i­ a fost an u l tre c u t de 3.100 kg. la
teşte av id deşi se v aită ca-1 cam h e c ta r (în loc d e 2.800 planificat), nă uliţa, un panou lansea­
u stu ra ochii. El, N au n ică T o g an si ia r în se cto ru l ech ip ei lui V lad C h io - ză către public în treb a­
alţii n u m ără acasă în tre 50 şi 100 de v ea n u a atin s 6.000 kg. la h ectar, rea : „C unoaşteţi puterea
Cărţi ca bun p erso n al. O nou ă p iesa adică d e 9 ori m ai m are ca acum un şi foloasele unui kilo-
— b ib lio te c a — le îm b o q aţeste de la deceniu. S-au d ep rin s g re u cu n o u a w at-oră ?“.
un tim p m o b ilieru l şi am sp u n e în a ­ form ulă a d en sităţii. La în ce p u t p le ­
in te d e asta. m intea. N u sîn t v a sa cau la p ră ş it cu băţul, a v în d m a r­ Ii răspund sutele de
zică n u m ai n işte o am en i ai cîm pului. ca tă p e el d istan ţa în tre p lan te, d ar becuri strălucind pe stîlpi,
C o lectiv istu l din C io raşti tin d e sa acum le-a in tra t in reflex şi dintr-o bufetierul de la restau ­
d e v in ă to t m ai m u lt o fiinţa com ­ sin g u ră lo v itu ră de sapă realizează rant care întoarce butonul
plex ă. Şi nu se p o a te sfl n u faci aici d e n sita te a de p la n te ceru ta.
le g ă tu ra în tre b o g ă ţia lo r su fletea scă R etrib u irea su p lim en tară după frigiderului la „foarte re­ M om ent m uzical ! Stana Lunga ti „zice" ceva la
şi cea d in h am b are. F iindcă pe re - p ro d u c ţia o b ţin u tă a re z o lv a t la gos- ce", televizorul «ie la acordeon.