Page 27 - Albina_1962_08

cît mai multe

şi de cît inai bună calitate

Sectorul zootehnic aduce an devină tot m ai productive. însilozate în am estec cu m e­
de an colectiviştilor tot mai Reiese de aici cît de im por­ lasă.
m ari venituri. In m ulte locuri tan t este să asigurăm pe La gospodăriile agricole co­
colectiviştii denum esc ferm a tim pul iernii pentru toate lective din Pricaz, Geoagiu şi
lor de anim ale „comoara efectivele noastre, hrană în­ altele, s-au pregătit frunzare
n o astră' şi asta explică plas­ destulătoare şi gustoasă. pentru h rana oilor pe tim pul
tic şi sugestiv im portanţa eco­ O producţie m are anim a­ iernii. Putem da num eroase
nomică a acestui sector în lieră nu poate fi posibilă fără alte exem ple de acest fel care
ansam blul gospodăriei. A nul o fu rajare de calitate, adm i­ care vorbesc de grija şi chib­
acesta gospodăriile colective nistrată după toate recom an­ zuiala gospodărească.
din întreaga ţară au înregis­ dările ştiinţei. In această p ri­ Iată insă că pe alocuri se
tra t cea m ai m are încărcătură vinţă nu m ai încap îndoieli. m ai practică obiceiul dăună­
de anim ale la suta de hectare, E xperienţa de pînă acum a tor de a se da la vite coconi
cu tendinţa de creştere conti­ verificat tem einicia acestui uscaţi. Ei au sub această for­
nuă. N u-i de ajuns însă să principiu. m ă o valoare nutritivă redusă
num eri anim ale m ulte în ocoa­ B unul gospodar se îngrijeşte fap t pentru care vita nici nuTi
lele gospodăriei ci să le şi aşadar cu acelaşi sim ţ al pre­ consum ă integral risipindu-se
La fiecare spectacol echipa de dansuri a căm inului cultural ajuţi ca ele să crească, să se vederii de însiiozarea furaje­
din com una M ovila M iresei prim eşte aplauzele spectatorilor. înm ulţească neîncetat, să astfel în m are m ăsură. Mai
lor ca şi de înm agazinarea rău, în alte părţi strujenii sint
bucatelor însăşi. Că aşa se şi folosiţi pentru foc. Experienţa
întîm plă în fapt o dovedeşte a arătat însă că tocaţi ca şi
consem narea încă de la în­ porum bul siloz, am estecaţi cu
ceputul anului în planul de uree, m elasă sau saram ură în
producţie al gospodăriilor co­ dozajul stabilit şi în sfîrşit în-
lective a m ăsurilor pentru silozaţi, aceiaşi coceni sint
asigurarea balanţei furajere, consum aţi cu m are poftă de
adică a cantităţii necesare de vite care, după cum s-a stabi­
nu treţ pe tim pul iernii pentru lit, pot cîştiga astfel pînă la
toate speciile de anim ale. La 800 gr. zilnic în greutate.
Prin ferestrele unei impunătoare clădiri Fiecare lucruşor din casă vorbeşte de belşug, gospodăria agricolă colectivă
O peraţia însilozării nu pre­
răzbate o lumină albă şi limpede ca rouă di­ gust şi frumuseţe. Te sfiai parcă să tulburi din Săveni-Feteşti problem a supune num ai un ritm sus­
mineţii. Zeci de tuburi fluorescente împrăştie armonia din jar. In dormitor se află o bi­ aceasta s-a rezolvat cum nu ţinut pînă la deplina ei rezol­
mii de sclipiri. Ne aflăm în sala cnai mare bliotecă din lemn de nuc cu vitrină de cristal. se poate mai bine prin organi­ vare, dar şi asigurarea m ijloa­
teatru sau cinematograf din capitală ? Nici­ Dintr-o primă privire puteai constata că ea zarea unei aşa num ite „bri­ celor m ateriale precum şi
decum ! Spectatorii care au umplut pînă ia cuprinde peste 200 de volume. găzi pentru baza fu ra je ră '
refuz moderna sală a căminului cultural sint Cele două gospodării colective din comună: care are exclusiv această me­ pregătirea silozurilor existente
sau confecţionarea altora noi,
colectiviştii din comuna Movila Miresei. Au „7 Noiembrie” şi „Drum Nou“ au mulţi frun­ nire. pe m ăsura necesităţilor efecti­
atîta degajare în gesturi şi priviri, atîta sia- taşi şi mulţi asemenea lui Titi Vintilă au în­ In prezent, în m ajoritatea vului de anim ale. M ulte gos­
turaleţă există în aşteptarea lor incit drăgit slovele cărţilor. Aproape 8 000 de vo­ regiunilor ţării, se desfăşoară podării agricole colective sint
ţi se pare că de cînd lumea numai la sper. lume are biblioteca şi 1 140 cititori perma­ recoltatul porum bului pentru tinere şi n -au experienţă prea
tacole au fost. Nu îi miră nici tuburile mari nenţi sint in sat. Dacă ne gîndim că in tre­ siloz şi însilozatul lui. Porum ­
şi albe prin care trec vaporii cu neon, nici cut din acest număr mai bine de 30 la sută bul siloz e principala plantă m are în acest domeniu. Iată
scaunele pliante a căror numerotare s-a oprit erau neştiutori de carte, orice alt comentariu de nutreţ şi recoltarea la mo­ de ce găsim lăudabilă ideia
abia la 600, nici scena largă şi încăpătoare. ar fi de prisos. m entul optim, adică în faza organizării de dem onstraţii
Ei sint stăpînii acestor minunăţii. Multe le-au Prezentul ne-a oprit in faţa unui dispensar de lapte-ceară, asigură calita­ practice ca cea de la G.A.C.
făcut cu mîinile lor. Nu există lînăr sau bă­ uman. O clădire din cele mai frumoase, de
trân care să nu fi pus o cărămidă la ridica­ un alb imaculat. tea viitoare a nutreţului. In a­ Bratovoieşti, regiunea O ltenia,
rea acestui lăcaş de cultură. De unde atîta — Mai de mult, îmi explică neobositul ghid, ceastă fază porum bul de siloz m enită să popularizeze m eto­
pasiune, de unde atita ardoare pentru izvo­ exista aici o bancă de împrumut pe nume e bogat în substanţe nutritive dele cele m ai bune de însilo-
rul nesecat al ştiinţei şi culturii ? Răspunsul „Speranţa". Dar numai speranţă nu oferea şi are suculenţa necesară. zarea furajelor. Au participat
l-am primit mai repede decît mă aşteptam. oamenilor. Rămîneam fără bani chiar înainte
Mi i-a dat cel care se afla alături de mine. de a-i primi. Trebuia să dăm ba în stingă, ba Orice întârziere a recoltării în ­ aici reprezentanţi din m ajori­
TJn om ce a adunat in buchetul vieţii aproape în dreapta şi niciodată nu ajungeam să ne seam nă ca atare pierdere în tatea gospodăriilor colective
6# de ani şi care în trecut n-a cunoscut facem treburile. calitate. din raionul Craiova. Reco­
decît silnicia şi împilările. E plin de vioiciune Dotaţia acestui dispensar este din cele mai
comunistul Dumitru David şi mereu predis­ moderne. Are uu cabinet consultativ şi sto­ M obilizarea forţelor colecti­ m andăm călduros căm inelor
pus spre istorisiri. Aşa că am legat repede matologic, staţionar pentru copii şi casă de viştilor, pregătirea din vrem e culturale să sprijine aplicarea
firul vorbei. naştere. Nu avea pacienţi. De altfel, cazurile a tocătorilor de n utreţ — şi şi extinderea acestei metode
Abia ne încinsesem la vorbă, că s-a făcut de boală sint acum din ce în ce mai rare, acolo unde ele nu ajung adap­ în cît m ai m ulte comune. Re­
întuneric şi pe ecranul imaculat au apărut iar mamele nu se mai plîng că odraslele lor tarea în acest scop a batoze­ zultatele nu pot fi decît îm ­
primele secvenţe din filmul „Cer senin”. în ­ n-au avut zile să trăiască. Aşa se motivau
cetase orice foşnet, orice mişcare. înainte decesele atît de frecvente ale copiilor. lor reform ate — a făcut ca bucurătoare dacă fireşte se
Cu sfătosul vecin mi-am dat intîlnire pen­ Multe, foarte multe mame nu aveau cu ce însiiozarea să se desfăşoare acţionează fără întârziere.
tru a doua zi dimineaţă. să-şi ducă copiii la doctor, la Brăila, cale de m ulţum itor în m ulte regiuni. M ajoritatea form elor activi­
T<nea cu tot dinadinsul să mai povestească 30 de kilometri. Aşteptau resemnate voia D ar porum bul siloz nu este tăţii culturale pot sluji în a­
cîte ceva despre viaţa acestui sat. soartei. Şi de cele mai multe ori „soarta" se
arăta nemilostivă deoarece leacurile băbeşti singura plantă de nutreţ. Exis­ ceastă perioadă la sprijinirea
Aşa am pornit pe urmele prezentului din tă pretutindeni num eroase alte acţiunii de însilozare. D um ini­
comuna Movila Miresii. Prezent pe care l-am nu puteau face mare lucru. Acum, trei medici
intilnit aproape la tot pasul. Prim a consta­ şi cinci cadre sanitare veghează cu grijă la surse pentru sporirea cantită­ cile, la căm in se pot ţine con­
tare făcută a fost aceea că movilenii sint sănătatea locuitorilor din comuna Movila ţii de fu raje care se cer folo­ ferinţe de către inginerul
mari iubitori ai frumosului. In fiecare curte Miresei. site. Acestea sint ierburile, agronom , preşedintele gospo­
există o grădină cu flori. Gingăşia suavă a Deschidem mereu pe urmele prezentului. buruienile, rogozul, stuful, dăriei colective, brigadieri,
mixandrelor, crinilor şi garoafelor se îmbină Ne oprim în faţa unui magazin universal,
apoi admirăm linia modernă a noului ma­
cu coloritul vioi al caselor. Multe, foarte resturile de la grădinile de profesori de ştiinţe naturale şi
multe din ele an culoarea roşului aprins. Sint gazin alim entar cu autoservire. Notaţi : In­ zarzavat, frunze şi colete de orice alte persoane care cu­
în plină coustrucţie. tr-un sat unde înainte nu existau decît nişte sfeclă etc. Unii colectivişti le nosc problem a şi pot da cu
dughene prăpădite, s-a deschis un magazin
— Apar ca ciupercile după ploaie — îmi cu autoservire. Ajungem apoi in faţa unei trec cu vederea sau pur şi com petenţă orice lăm uriri.
completează imaginea însoţitorul meu. Nici clădiri cu etaj. Deocamdată e în roşu. Socotim cu precădere eficace
nu poţi să le mai ştii numărul, atîtea se fac. sim plu le subapreciază valoa­
— Aici o să fie şcoala cea mare — „Medie"
Num » în acest an s-au început vreo 50. mă lămureşte mîndru documentatul meu în­ rea, dar La iarnă toate aceste program ele scurte ale brigă­
Cincizeci de case noi se vor mai adăuga ia soţitor. nutreţu ri date la vite în forme zilor artistice de agitaţie, pro­
cele peste 600 ridicate în anii puterii corespunzătoare, se vor tran s­ gram e care să nu ţină pe oa­
populare în comuna Movila Miresii. Intrăm la Trei cuvinte simple : şcoala cea mare. Ele form a în ultim ă instanţă în m eni din treabă, dar să le ex­
intîm plarc într-una. Am nimerit la Titi Vin- exprimă insă o întreagă istorie. Istoria unor plice operativ im portanţa asi­
tilă. Unul din cei mai săraci oameni in tre­ oameni ce au răzbit cu greu prin picla neşti- lapte sau carne. La gospodă­
cut, azi fruntaş în colectivă. A crescut şi fnţei şi care azi doresc să aibă in sat o riile colective din raionul gurării unei can tităţi sufi­
trăit într-o locuinţă căreia niciodată nu i-a şcoală medie. Copiii lor vor învăţa de acum Sebeş-H unedoara, au fost ciente de furaje şi de bună
putut astupa crăpăturile. De fapt, era o sin­ înainte cel puţin 12 clase. Este un fapt sem­ strînse rogozurile, păpurişul şi calitate pentru dezvoltarea
gură încăpere. Am num ărat acum trei ca­
mere, una mai încăpătoare şi mai frumoasă nificativ pentru vremurile noi pe care le ierburile de pe m arginea ape­ sectorului zootehnic şi a pro­
decit alta. Toate aranjate cu grijă şi migală. trăim. lor şi drum urilor şi au fost ducţiei acestuia.
A N U L O P T S P R E Z E C E
(Urmare din pag. 1) Progresul rapid al ţării noastre este indiso­ însum înd d is ta n ţe le ordinul m ilioanelor de
lubil legat de faptul că ea se dezvoltă în ca­ kilom etri, un război aducător de pierderi in­
sărbătoare. In întreprinderile regiunii Bacău drul fam iliei unite a lagărului socialist, se calculabile ar fi nu num ai o crim ă m on­
au fost realizate în prim ele şapte luni ale bucură de sprijinul internaţionalist frăţesc, struoasa, ci şi o absurditate. C ivilizaţia nu
anului produse peste plan în v aloare de de o uriaşă însem nătate, al U niunii Sovie­ poate prospera decît în condiţii de încredere
133.000.000 lei, iar în regiunea A rgeş planul tice. La victoriile septenaluiui, la succesele şi respect reciproc în tre state. A dept hotă­
a fost depăşit cu 4,6 la sută. celorlalte ţări ale sistem ului m ondial socialist rî! al principiilor coexistenţei paşnice, po­
M uncitorii întreprinderii de foraj Ploieşti în construirea orînduirii noi, se adauga porul nostru şi-a alătu rat glasul — în foru­
au îndeplinit planul pe opt luni, cu 29 zile succesele noastre, afirm înd m ereu m ai vi­ mul internaţional al popoarelor — de cele
m ai devrem e, iar cei de ia fabrica guros superioritatea socialism ului în în tre ­ ale U niunii Sovietice şi al celorlalte tari so­
de cim ent din C ernavoda au dat 1.000 tone cerea paşnica dintre cele doua sistem e, socia­ cialiste, în ap ararea cauzei nobile a păcii.
peste plan. C olectiviştii din O ltenia au şi e­ list şi capitalist. Păşind în avantgarda ştiinţei Zi de bilanţ al unor victorii istorice,
fectuat 210.000 hectare arătu ri de vară. m ondiale, ştiinţa sovietică obţine noi succese 23 A ugust ne da prilejul scrutării viitorului.
Sub conducerea înţeleaptă a partidului se de însem nătate epocală. în treaga om enire a Poporul roinln însufleţit de sarcinile trasate
desfăşoară cu succes revoluţia culturala la salutat cu em oţie şi entuziasm noua şi stră­ de C ongresul al IlI-lea al ştie ea, sub
oraşe şi sate. Nu e com ună şi sat, pe în tre­ lucita victorie a ştiinţei so v ie tic e : tem erarul în ţeleap tă călăuzire a partidului, va paşi şi
gul cuprins al ţarii în care să nu existe zbor în grup al navelor V ostok 3 şi V ostok 4. îu viitor pe ua drum p resărat de m ăreţe iz-
şcoli, căm ine culturale şi biblioteci. In foarte bînzi. EI îşi afirm ă cu şi m ai m ulta b otărîre
m ulte din satele şi com unele noastre au luat E lim pede pentru orice om de bună cre­ încrederea sa nestrăm utată în adevărul cau ­
fiinţă cinem atografe, staţii de radioiicare, li­ dinţă ca în anul cînd două nave cosm ice zei pentru care luptă şi grăbeşte pasul spre
brării şi alte instituţii culturale. parcurg zeci de rotaţii în jurul Pâm întuiui, lum ea m inunată a com unism ului.