Page 28 - Albina_1962_08
P. 28
MOSCOVA A PRIMIT SA,
A /V IN T II S I B R A Ţ E L O R N O A S T R E COSMONAUŢI NIKOl
de NICOLAE JIANl)
In vremea cînd partidul pregătea planu mălie sau scobitori, ne mîndrim astăzi cu
rile pentru industrializarea tării noastre, fabrica de fire sintetice de la Săvineşti, cu
s-au auzit destule glasuri, la noi şi aiurea, Complexul petrochimic de la Oneşti, cu MOSCOVA 18
care strigau că aceste planuri nu vor putea furnalele de la Reşiţa şi Hunedoara, cu — Corespondentul
fi îndeplinite, că Romînia este predestinată marile termo şi hidrocentrale, cu o sume Agerpres, Al. Cîm-
să rămîie o ţară agricolă, tributară străină denie de alte unităţi industriale utilate cu peanu, tjansm ite :
tăţii din punct de vedere industrial. mijloacele cele mai moderne. Nu va trece Locuitorii Mosco
vei au făcut sîmbă-
Unele din aceste glasuri erau ale duşma mult şi vom înălţa hidrocentrala ,,16 Fe tă o primire trium
nilor noştri, altele ale unor oameni care bruarie" de pe Argeş şi altele. Din studiile fală cosmonauţilor
nu cunoşteau şi nici nu bănuiau ce energie efectuate pînă a’cum, rezultă posibilitatea Andrian Nikolaev
uriaşă poate să dezvolte ' clasa noastră creşterii producţiei industriale în următorii şi Pavel Popovici.
Cu cîteva ore îna
muncitoare, condusă de partidul ei. 15 ani, de peste şase ori. In 1970 vom ajunge inte de sosirea ce
După naţionalizarea principalelor mijloa la o producţie de 7,5 milioane tone oţel, ceea lor doi „gemeni
ce de producţie, partidul şi statul demo ce va perm ite ţării noastre să se numere cosmici", sute de
mii de oameni se
crat popular, au desfăşurat o vastă muncă printre ţările cu un nivel ridicat de dez îndreptau spre
pentru reorganizarea pe baze noi, socialis voltare industrială. In 1970 vom produce în „traseul eroilor"
te, a economiei naţionale S-au ridicat din mai puţin de 14 zile o cantitate de oţel cum este numit
ruină aşezările industriale care existau, egală cu producţia anului 1938. Este uşor Bulevardul Lenin
s-au deschis sute de şantiere. au răsărit de înţeles că faptul acesta va avea o in pe care l-au stră
bătut Gagarin şi Ti-
ca din pămînt construcţiile moderne, fabri- . fluenţă covîrşitoare asupra celorlalte ra tov şi pe care vor
cile şi uzinele, laboratoarele, sondele şi muri industriale şi va determina o impor- trece acum spre
furnalele, liniile de înaltă tensiune, baraje tentă creştere a nivelului de trai al oame Piaţa Roşie Niko
şi şoselele asfaltate. Conducindu-se după nilor. laev şi Popovici. In
întreaga Moscovă
indicaţia marelui Lenln, partidul a elabo Cine călătoreşte mult pe drumurile ţării, megafoanele trans
rat planul de 10 ani de electrificare a ţării, îşi dă seama că industria romînească izbu miteau melodiile u
plan care a fost realizat şi depăşit, creîn- teşte încă de pe acum să asigure nevoile nor cîntece dragi:
du-se astfel baza energetică necesară in populaţiei. Am găsit deunăzi pe un mare „Patria aude, patria
ştie" şi „Marşul
dustrializării. S-a ajuns astfel la o produc şantier la poalele Făgăraşilor, magazine cosmonauţilor". A
ţie de 7,7 miliarde Kwh. în 1960, faţă de care ar putea face cinste oricărui mare ceste cîntece au
1,1 miliarde în 1938, şi de 2,1 miliarde în oraş. Acoio, în fundul munţilor, în fost cîntate de cos
1950. A luat fiinţă sistemul energetic na locuri altădată bătute doar de piciorul monauţi în spaţiile
ţional, care slujeşte toate centralele elec. jivinelor şi al vînătorilor, poţi găsi nesfîrşite ale U
trice, legîndu-le de centrele de consum. acum absolut tot ceea ce îi trebuie unui niversului, cu a
Paralel cu aceasta, industria constructoare om civilizat. Mă aflam la un ceas de dimi ceste cîntece i-a
de maşini realizează în 1960 o producţie neaţă în magazinul acela aşezat într-o ve întîm pinat Pămîntul, ele sînt cunos tinentele au ţinut să fie martorii a
cute piloţilor sovietici care se pre cestui moment solemn.
de zece ori mai mare decît în 1938, asi- che casă de vînătoare. Priveam uluit raf gătesc in vederea unor noi zboruri La orizont apare avionul „IL-18" la
gunndu-se in cea mai mare paite maşinile turile tixite cu ţesături, obiecte de uz cas în spaţiile astrale. Se pare că în a bordul căruia se află Andrian Ni
şi utilajele necesare industriei, agriculturii nic, cărţi, aspiratoare de praf şi magneto- ceste momente toate florile Moscovei kolaev şi Pavel Popovici. Argintia
se află în mîinile oamenilor înşi navă aeriană este escortată de şapte
şi transporturilor. foane, aparate de radio, picup-uri şi discuri.
ruiţi de-a lungul celor 33 de kilo avioane de vînătoare. Fix la ora 14,
In faţa acestui fenomen, glasurile, mai Intr-un colţ, cîteva motociclete, scutere şi metri ai şoselei dintre aeroportul pe scara avionului apar cosmonauţii,
mult sau mai puţin duşmănoase, au tăcut, biciclete. „Dar ce faci cu atîta marfă ? Cine Vnukovo şi centrul oraşului. Cu au în stînga Nikolaev. In dreapta Po
au fost silite să tacă, de o realitate care o cumpără ?“ întreb eu pe responsabil. tobuzele, pe motociclete sau bici povici. Ei coboară scara împreună şi
în acordurile unui marş solemn se
clete, pe jos, străbătînd pădurea, vin
uimea. In presa occidentală, care nu poate „Cum cine o cumpăra ?" răspunde el mirat. în şiruri nesfîrşite spre aeroport lo îndreaptă spre covorul roşu întins
ii bănuită de simpatie pentru comunism, Oamenii de pe şantier, mai cu seamă mi cuitori ai satelor şi oraşelor din îm de la avion la tribună, umăr la umăr,
au început să apară ştiri în legătură cu nerii. Şi nu e numai ce vezi. Şi pivniţa şi prejurimi, îmbrăcaţi sărbătoreşte. cum au zburat şi în Cosmos.
Cosmonauţii raportează cu mîndrie
marile noastre realizări, recunoscînd că podul sînt tixite. Totuşi, ceea ce vezi nu-mi La ora 13,20, venind cu un avion că sarcina de cinste încredinţată de
ţara noastră ar fi fost condamnată să zacă ajunge decît pe vreo două-trei săptămîni". de la Simferopol, sosesc pe aeroport partid şi de guvern a fost îndepli
S.
tovarăşii N.
HRUŞCIOV, I.. I.
mai departe in întuneric şi mizerie, dacă nu Şi in zilele urm ătoare m-am convins că în- BREJNEV, M. A. SUSLOV. Din a nită. Tovarăşii N. S. Hruşciov şi
se înfăptuia revoluţia socialistă. Călători tr-adevăr această cantitate de mărfuri, care celaşi avion coboară lovaiăşii ceilalţi conducători ai I’.C.U.S. şi ai
străini, oameni de vază, buni cunoscători mi s-a părut uriaşă, se scurge perm anent GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, ION guvernului ti îmbrăţişează părin
teşte. Cosmonauţii se apropie de to
ai tehnicii moderne, îşi mărturisesc admi spre căminele muncitorilor şi tehnicienilor. GHEORGHE MAURER şi CH1VU varăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion
raţia lor faţă de instalaţiile şi produsele in Şi mi-am amintit de ceea ce spunea to STOICA, care, aflîndu-se in U.R.S.S. Gheorghe M aurer şi Chivu Stoica.
unde îşi petrec o parte din conce
dustriei romineşti. La expoziţiile internaţio varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în rapor diul de odihnă, au fost invitaţi să Conducătorii romîni le strtng mîinile,
nale, pavilioanele noastre sînt cercetate cu tul la cel de al Ill-lea Congres al Partidu participe la întîm pinarea cosmonau li felicită şi-i îmbrăţişează.
Andrian Nikolaev şi Pavel Popovici
interes. lui Muncitoresc Romîn : ....Patria noastră ţilor. sînt îm brăţişaţi cu căldură de fraţii lor
Pe aeroport se aflau, de asemenea,
Pentru mulţi acest fenomen este miracu va deveni in următorii 10—15 ani o ţară şefii misiunilor diplomatice acredi cosmici luri Gagarin şi Gherman
los, dar în realitate, ritmul intens al indus industrială dezvoltată, cu o agricultură mul taţi la Moscova. Tribuna ziariştilor Titov, piecum şi de membrii familii
trializării ţării noastre ca şi al celorlalte tilaterală şi de înaltă productivitate, bogă este plină. Ziarişti de pe toate con lor lor care se află cu toţii pe aero
port.
ţari ale lagărului socialist, reflectă superiori, ţiile ei, puse în valoare de oamenii muncii,
tatea economiei socialiste asupra econo vor permite trecerea treptată de la prin q+D -f D-fQ-f a-f g-fg-f u-f □-» a-fp-f □-fti-fn-fo-»- □ + o -fa-f a-fo-f
miei capitaliste şi confirmă că ritmul rapid cipiul repartiţiei după muncă, la repartiţia
de dezvoltare este o lege generală a socia după nevoi, asigurînd întregului popor con pe frontul antihitlerist,
ani şi nu mă îndoiesc i
lismului, care-i asigură victoria în între diţii de viaţă demne de epoca socialismu de nădejde.
’ cerea economică paşnică cu capitalismul. lui victorios şi a construcţiei comunismu Ieri, a sosit in slaţiun
tinăr. Se pare că Iui i
lui^____________
dacă nu va pleca şi el i'
M ulţi dintre colegii mei
finul o şedinţă în aces
m-a întrebat nimeni nirr
povestire de N. CULC EA najează, ca şi cind apr<
trebui să-mi dea neapăr
Joseni, 10.02.62. lată însă lucrul de cart
mai mult. Numărul an
„Dragă prietene,
Să ştii că m-am hotărît, deşi, le rog să mă mină in mină cu putere
crezi, n-a iost uşor. Mă leagă lotuşi multe de vedi Ia sosirea mea. Ur
acest bazin pomicol in care voi pune capăt acti precisă"...
vităţii mele. Gindeşte-te, voi lăsa aci şi o părti
cică din mine. Ca inginer, am organizat multe
puncte de sprijin in susul şi in josul Mureşului.
Sini ciieva gospodării colective cărora le-am pus „Dragul meu, au li
la punct sectorul legumicol şi pomivilicol. In ge n-ai mai scris de loc.
I
nerai, se poale spune că n-am trecui prin acest făcut aici toate pregăl
ultim deceniu ai proiesiei mele, iară să las nici
o urmă. Asta mă bucură. Mă tace să primesc mai vrei in casa bălrînilor.
uşor clipa pensionării. Simt insă tot mai irezis s-a inlim plat ? Răspunc
tibil chemarea locului natal. Vîrsta mă tace să
mă gindesc acasă tot mai des. Oare de ce noi,
oamenii, tinjim către amurgul vieţii, după uliţa
copilăriei ? îmi place Ardealul, m-am obişnuit „Mă-ntrebi, prietene,
aici, dar prea mă încearcă dorul de stepă, pu aţii og să-mi ierţi tăcerea
mai mult cu cit Dobrogea noastră a ajuns aşa ..jvăr ceva şi apelez I
cum o visam pe vremea studenţiei. vestesc lotul pe-ndeiel
Voi locui in casa bălrinească. Singurătatea inii unde să auzi pinâ acu
va ii mai uşoară acolo. Fireşte, imi voi continua deal, cu o bucală bun
cercetările. Mă pasionează un soi de măr pitic tine-te bine : m-am sta
despre care i/i voi vorbi. N-avea nici o grijă, am Ce să-i Iaci, viata mi-c
să te plictisesc destui. Trag nădejde să creiez Îmi părăsisem iaborc
un soi excepţional. Dar pentru asta imi mai tre deam eu, un ultim pu
buie cifiva ani buni. li voi pune numele de sesem niciodată la Vr
Malra. Este Jocul unde Jiul m eu a căzui eroic pună roşii în cultură
