Page 29 - Albina_1962_08
P. 29
WEŞTE PE EROU : Drumul imn
de VICTOR TULBURE
■ : — —
v si popovici E însăşi frumuseţea omeniei ■
In legea ce norodul şi-o dă singur.
Nu are plinea gust cind nu-l muncită.
Să nu m ănînce-acel ce nu asudă )
Căci dat ne e un timp cum nici în vise : al lanului
Străbunii nu-ndrăzniră să-l viseze.
Zăbava nu încape-n timpul nostru.
Noi azvîrlim sămînţa, noi culegem,
Uneltele de noi sini făurite
— In toam na lui 1959, au venii la G herla con-
Spre fericirea noastr-a tuturora. ■ itructorii şi au început lucrările la un m are
Se vede-n zare praful cel de aur : obiectiv industrial, complexul pentru industria
Comuna porţile îşi va deschide l i z a r e a lemnului. C are a v ea să fie „pîinea" de
" fie c a re zi a com plexului ? In primul rînd, lem-
Şi vom intra cu braţe încărcate,
nul de fag. Păduri de fag e»j întind multe, în
Cu visele-ndrăzneţe împlinite. jur, pe plaiurile clujene şi m aram ureşene. Lem-
In van de-aceea nu ni-i nici o trudă I nul acesta era destinat in trecut numai pentru
Şi nici o clipă nu ni-i irosită. întrebuinţări minore. Altul va fi acum drumul
I — lemnului de fag Să-l urmărim în viitorul cel
Iar stropii de sudoare de pe frunte
|m a i apropiat.
Pun pe brăţara muncii diamante.
_ In anul 1963, com plexul pentru industrializa-
J r e a lemnului din G herla se va întinde pe 30 de
hectare. Atunci vor produce toate cele 6 secţii,
I c a r e de fapt sînt fiecare în parte adev ărate
* fab rici.
® Cum se face ,,foalefa" buştenilor
■
■ Buştenii de fag, aduşi în v agoane de la
FRAŢI A exploatările forestiere la depozitul m are al com
de un ap arat
plexului, sînt „consultaţi"
întîi
e
■ lectrom agnetic. Se cercetează d acă nu au cum
va în ei bucăţi de metal. Cu ajutorul unoi trans
N O A STRA ■ ortoare, buştenii sînt duşi apoi în bazinele de
p
I tr a ta r e term ică, opt la num ăr. Din aceste bă:
® cu tem peraturi şi d urată variind in funcţie de
diam etrul buşteanului, fagul este urcat pe un
de I. KAMENEŢKI alt transportor cu lanţ, făcîndu-şi astfel intrarec
■ într-o hală cu o suprafaţă de 16 000 m.p Aic;
se g ăseşte şi secţia care produce anual 18 000
Ţin minte, prieteni, un cer de mătase. _ I metri cubi de placaje
Un tluviu-n amurg lunecînd
ui, A ndrian Nikolaev şi Pavel Popovici, raportează îndeplinirea I După ce buşteanul este cojit şi secţionat in
siuni ce Ie-a fost încredinţată (Teiefoto TA SS-A gerpresi Şi-ostaşii, in freamăt, pe prispele ioase " b u c ă ţi de 1,42—2,20 metri, un alt transportor
De Dunârea-albastrâ cîntînd. I duce acest m aterial la cele trei linii tehnologice
auţii sînt literalm ente aco- Cordonul viu al moscoviţilor se în • de derulat. Faza care urm ează este spectacu-
flori. Zîmbind ei agită bu- tinde pînă în Piaţa Roşie. Aşteptîn- Romîncele, geana de plins şi-o zvintarâ loasâ. Foaia continuă de furnir se desfăşo ară
nse. N. S. Hruşciov o duce du-i pe cosmonauţi, ea părea o mare Primindu-i pe-ai noştri eroi asem eni unui sul gros de stofă şi este purtată
e fiica lui Popovici, Nataşa, de feţe zîmbitoare. Deodată au izbuc I către foarfecă electro-pneum atică. care o taie
în forme egale
parte şi de cealaltă a lor nit urale puternice: la tribuna M au Şi clte garoafe au prins să răsară ■
i doi cosmonauţi. Andrian soleului Lenin au apărut cosmonauţii Pe drumuri bătute de noi 1 Urmează uscarea, fasonarea şi sortarea fur
şi Pavel Popovici strîng Andrian Nikolaev şi Pavel Popovici, I nirului. după care pachetul de furnir este aşe-
;lor veniţi să-i întîmpine, conducătorii Partidului Comunist şi ai Se duse furtuna din paşnice grîne 1 * zat într-o presă h idrau lică cu 15 etaje, unde
re se află şi viitorii cosmo- guvernului sovietic, conducători ai De ea, nu în van mi-amintii : stă timp de 5 minute, la o tem peratură de 105—
unor partide comuniste şi muncitoreşti Eu oaspete-s astăzi pe plaiuri romîne I 110 g rad e şi o presiune de 18 kg pe centimetru
omobil deschis se apropie frăţeşti, Iuri Gagarin şi Gherman Ti- Pe largi, colective cîmpii 1 p ătrat. Se obţin placajele propriu-zise, cărora
jnde s-au oprit cei doi eroi tov — „fraţii mai mari" ai eroilor, | nu m ai răm îne decît să li se facă „toaleta”
ţi. Cosmonautul nr. 3 şi cos- familiile cosmonauţilor. Şi vintul, prin lanuri întinse, foşneşte,
nr. 4, părinţii lor, soţia lui Mitingul din Piaţa Roşie a fost | începe să pulseze inima com plexului
şi fiica lor .iau loc în maşi- deschis de FROL KOZLOV, membru Pe-al Dunării tînâr meleag ;
ma lor - părăsesc aeroportul al Prezidiului, secretar al C.C. al Pe fraţii sovietici romînu-i slăveşte La G herla, trenurile aduc necontenit noi uti
şciov şi ceilalţi conducători P C.U.S. Au luat apoi cuvîntul cos Şi-i cîntâ intr-una, cu drag. I laje, „zestrea" complexului. S-a montat deja sec-
ului şi guvernului sovietic, monauţii Andrian Nikolaev şi Pavel ţia furnire estetice, care la în treaga ei c ap aci
sărbătorească se îndreaptă Popovici. O ţară frumoasă cu zări cristaline I tate va produce 5 m ilioane metri pătraţi de tui-
a Roşie. Pe marginea şose- Cuvîntările cosmonauţilor au fost Sub mindrii Carpaţi a-nflorit; nire. In secţia care va a v ea o producţie de
orii satelor au scris cu flori subliniate în repetate rînduri prin I 300 000 de scaune sem i-m ulate pe an, m ontarea
. „Glorie lui Nikolaev şi aplauze şi urale. Surîsu-i de aur voi duce cu mine p utilajelor este ca şi term inată.
', „Slavă ştiinţei sovietice'. La miting a rostit de asem enea o Şi-o viaţâ-am să-l port fericit. I Muncitorilor Gherlei li se cere o îna.ltâ cali-
;tră de pionieri execută cu cuvîhtare NIKITA HRUŞCIOV. * licăre, deo arece procesul tehnologic va li in
3 melodie compusă de ei în Zecile de mii de oameni aflaţi în In bora voioasă, hai dor, te avlntâ
faptei cutezătoare a cos- Piaţa Roşie au subliniat cuvîntarea | cea mai m are parte autom atizat şi m ecanizat.
or. lui Nikita Hruşciov cu aplauze furtu Să chiuie ţocul frăţesc — De exemplu, in fabrica de cherestea va dispare
rdul Lenin are o înfăţişare noase. Lăuta rominâ pe Dunăre cintâ | transportul greoi şi obositor al m aterialului, cu
Clădirile sînt drapate în După miting a început o însufleţită Şi-alături baianul rusesc ! vagoneţii şi cărucioarele. O curăţenie de far-
ipelele U.R.S.S. şi ale republi- dem onstraţie a oamenilor muncii din
onale împodobesc tot traseul. Moscova. In rom îneşte de M1HAIL COSMA | m acie va domni peste tot. C irculaţia lemnului
I va fi asig u rată de electrocare, electrostivuitoare,
□ a -fa -fa -f a-ş-a-ş-a-f □ + □ + □>■ o-f o-f □ + p -fa -f n-»p-f jrP-ş-p-f □ -»□+□ ♦ □ ♦ □ ♦ □ -fo -f n-f □ + d+ p + p - I transportoare cu lanţ, cu b an d ă sau cu plasă.
al astăzi 39 de peau oamenii — gospodăria lor era tinără şi Dîndu-mi seama cum stau lucrurile, am căzut I ln vechile fabrici sim ilare, erau inerente g a te
rele Locul acesto ra la G herla îl vot lua fierăs-
ăst un agronom n-avea incă un specialist — aşa că au cerut pe gînduri. Nu-mi spusese nimeni că aş fi bă- ■ tratele panglică. Toate utilajele vor fi prevăzute
sprijinul staţiunii. M-am oferit eu. Şi aşa rămă trîn, nu citisem în nici o privire şi nu desluşisem
ă un cercetător seseră mai putini, prin plecarea unor colegi în în nici o schimă că tîmplele mele albe ie-ar * cu instalaţii de absorbţie a rum eguşului si pra-
sda laboratorul, unităţile agricole socialiste. inspira neîncredere. Puteam oare, aveam dreptul | fului. Pretutindeni în bale se vor crea condiţii
'darie colectivă Cei din Vaiău aşteptau şi ei să Ii repartizeze să răsplătesc, altfel decît am făcut-o, ospitalita d e luciu optime. Puternice turboterm e şi aero-
ut să plece. S-a un inginer. Preşedintele chiar era plecat la raion | term e vor asig ura în perm anentă fiecărui loc
ar pe mine nu ca să „pistoneze". L-am găsit pe vicepreşedinte tea şi atenţia plină de grijă a acestor oameni ?
une că mă me şi m-am recomandai. După cum am priceput mai Am vorbit la telefon cu raionul, le-am explicat . de m uncă aer condiţionat. De asem enea, toate
a pensionare ar tîrziu, ei m-a luat din prima clipă drept omul totul în cîfeva cuvinte. Şi am rămas... acasă. | secţiile vor ii lum inate cu lăm pi fluorescente şi
sntul inutilităţii, aşteptat. Ifi dai seama că, fără să vreau, lucru M-am gîndit aşa : poate că aici ar fi trebuit să I vor ii prevăzute cu vestiare şi băi.
ă mă feresc cel rile s-au încurcat ca intr-o schiţă umoristică. Am vină propriul meu fiu. Am să-i tin. eu locul. I Oamenii au venit aici din toate colţurile ţârii.
nerge totdeauna văzut intîi paturile calde şi o mică seră, adică Dar s-au calificat mulţi şi de prin p artea locu
Trebuie sa recunosc că munca între patru pereţi
ică. Ţi-o voi do- ceea ce mă interesa pe mine. Am muncit acolo nu-mi dădea atîtea satisfacţii. în mijlocul oame I lui. Biografiile a sute de oam eni s-au unit in
■ti comunic data toată ziua, timp în care am fost obiectul unei I tîn ăra biografie a noului complex. Aşa-şi începe
atenţii generale. Brigadieri şi simpli colectivişti nilor mă simt ca înlr-o adiere proaspătă. Oa
veneau să dea mina cu mine, înlrebîndu-mă cu menii cîmpiei sînt frumoşi şi puternici. Eu nu * povestea vieţii sale candidatul de partid Ion
4 mai 1962 o intonaţie pe care nu ti-o pot reda : i-am ştiut privi pînă acum. Raporturile mele cu | Biriş, din sectorul de finisaj al secţiei de p la
— Tovarăşul inginer ? t ei erau cumva de la catedră. Păstram între ei şi caje. C e-a fost el mai înainte ? Ţ ăran sărac,
râpe trei luni şi ţ apoi muncitor necalificat pe ici, pe colo. Cînd
Fiecare avea cile ceva de întrebai, fiecare mă mine o distantă. în învăţăcelul de azi, încă nu
’area ta, noi am . s-a deschis şantierul, a venit să lucreze la să
invita le miri unde, la grajduri sau Ia atelierul vedeam îndeajuns şi omul nou, cu largul rsău
poţi mula cind I' păturile fundaţiilor. Mai tîrziu a învăţat o me-
de împletit răchită. Seara, vicepreşedintele mi-a moral intelectual. Mă cam închistasem, lată de
ce nu scrii ? Ce • serie şi azi conduce o m aşină de şlefuit,
spus : ce şi vîrsta mi se părea a fi o povară. Mă îm-
al ă“... I La fel s-a întîm plat cu Ştefan Pop. Şi el a
— Gata cina, tovarăşe inginer. O veţi lua in bătrîneam eu singur. Colectiviştii mi-au admi
casa cea nouă. | început tot ca săpător la fundaţii. S-a calificgt
alău, 14.05.62 nistrat acum o infuzie de energie şi tinerele.
Nu ştiu de ce, dar mi s-a părut a fi transfigu Aseară, mi s-au adus ziarele acasă. Pe prima ® apoi şi a devenit sortator la produsele finite din
-a intimplai. Te rat. Avea un aer conspirativ şi totodată fericit. pagina — Hotărîrea cu privire la redistribuirea | secţia placaje. Tot aici a trăit şi cea mai fru
intimplat înlr-a- Ne-am dus la „casa cea nouă“ şi misterul s-a cadrelor de specialişti din agricultură. Ai citit-o m oasă zi din v iaţa sa : a fost primit în partidul
a ta ca să-(i po- limpezit. şi tu, desigur. Cunoşti că inginerii pensionari | clasei m uncitoare.
că n-ai avut de — Uite unde veţi locui — mi-a arătat vicele. care se încadrează în muncă îg unităţile agricole Biografii asem ăn ăto are au şi E lisabeta Szat-
lău. E un sat de — A veţi două camere. Aici e bucătăria. O să-i vor primi, pe lingă pensia legală, toate dreptu ^ mari, G heorghe Szenasi, Susana Lette şi mulţi
:ă la Mureş. Dar placă soliei, aşa-i ? (Nu ştia că sînt văduv). Din rile cuvenite funcţiei. * alţi muncitori. Parte dintre ei învaţă astăzi la
pentru totdeauna. coace e baia. N-avem canalizare, dar am făcui Ce mai pot adăuga la toate acestea ? Cei pu- num eroase şcoli profesionale din ram ura prelu-
o mare surpriză, un rezervor şi cineva se va îngriji să-l umple tin un an de zile nu voi pleca nicăieri. Sînt m ulte crării lem nului, la diferite şcoli tehnice. întor-
să organizez, crc- mereu. de făcut aici. Aş vrea să-mi faci o :vizită la » cîndu-se „acasă", vor deveni cad re de b ază în
rijin. Nu mai fu- Ei, ai înţeles ? Aşa îşi aşteptau ei inginerul, anul şi să vezi gospodăria. - Apoi, îmi voi lua w producţie, ortaci destoinici ai acestui complex
rcliviştii voiau să far inginerul eram eu, cel cu actele de pensio cîteva zile ca să revăd stepa atît de dragă ini . deopotrivă de uriaş şi tînâr.
Vu se prea price nare gata 'întocmite. mii mele. Ce minunat va ii" I... SEVER UTAN
