Page 3 - Albina_1962_08

♦ Martineşti, raionul Focşani
Imagini din G. A. CL

ţine apa. N-a trebuit să spună 4
■ zi însorită de pri- caţia. Le era ruşine cu înde­
mă/vară. In Stoică, letnicirea de grăjdari. Fugeau de două ori în adunarea ge­
neşti (D răgăneşti- de ea. Şi atunci au fost n u ­ nerală. Colectiviştii s-au an­
Olt) e sărbătoare. m iţi la întîm plare doi inşi : g ajat să facă lucrarea fără in ­ ♦
T oată suflarea co­ C onstantin T. D ună şi Toma vestiţii. P rin m uncă volunta­
m etri şi lungi de peste 3 ki­ ♦
m unei şi-a d at în- R otaru. P înă la urm ă s-a do­ ră. Şi iată că în toam na lui
tîln ire în acea du- vedit că alegerea n -a fost toc­ ’60, două diguri înalte de 6
pă-am iază de m ai m ai întem eiată. Cei doi nu a­
la stadionul din veau tragere de inim ă pentru lom etri îngrădeau o suprafaţă
m arginea satului. această meserie. Vitele nu e­ de 60 hectare. P rim ăvara, ză­
M unca dusă lao­ rau îngrijite ca lum ea, iar pada s-a topit, iar apa s-a a­ ♦
laltă de colecti­ rentabilitatea lor scădea de la dun at în locul pregătit. Aşa
vişti tim p de aproape 13 ani o zi la alta. Spre sfîrşitul lui s-a um plut prim ul eleşteu. Ce
prim ea acum o înaltă cinstire: ’55 colectiviştii l-au ales în a urm at nu e greu de înţeles. ♦
O rdinul M uncii clasa I. R ăs­ conducerea gospodăriei pe to­ In anul urm ător, grădina m ă­
plată b inem eritată a străd a­ varăşul D um itru Tudose, om sura peste 50 hectare. N u de­
m ult s-a um plut şi cel de al
niei şi perseverenţei. priceput, cu m ultă experienţă doilea eleşteu. G rădina s-a ♦
şi m ai ales cu m ultă dragoste
Cu glasuj domol şi aşezat,
care trădează totuşi em oţia faţă de colectivă. „Acum s-or m ai m ărit cu încă 50 de hec­
clipei, D um itru Tudose, pre­ îndrepta lucrurile la zooteh­ tare. Acum, la Stoicăneşti nu ♦
şedintele colectivei, arată ce­ nie" — spuneau oam enii, şti­ se m ai aşteaptă venirea zar­
lor prezenţi scopul adunării, ind că tovarăşul Tudose a fost zavaturilor din alte părţi. Co­
citind apoi textu l D ecretului m ultă vrem e cioban. Şi nu lectiviştii au legum e şi pentru
alţii. N um ai cu Fructexportul
p rin care s-a conferit gospo­ s-au înşelat. S -au m ai cum pă­ s-au contractat peste 15 va­ ♦
d ăriei înalta distincţie. Oam e­ ra t anim ale şi ferm ele spo­
nii îl ascultă cu m are atenţie, reau văzînd cu ochii. goane de roşii. V enit de la
bucuroşi şi m îndri totodată de ...Greu a m ai fost pînă s-au grădină pe acest an : peste ♦
preţuirea m uncii lor. P rin tre convins oamenii, gîndeşte m ai 1.800.000 lei.
aceştia se află şi com unistul departe C hiriţă M anea, depă- M unca la arie este în toi. C olectiviştii se silesc să term ine
C hiriţă N. M anea, unul din nîndu-şi firul am intirilor. m intiri. P e care cît m ai repede şi fără pierderi.
cei m ai destoinici colectivişii. P rivirea i s-a oprit o clipă a ­ să le alegi ? S-au ♦
Un om trecu t de 50 de ani, supra lui G heorghe Prună, petrecut atîtea.
pe a cărei figură, deşi perm a­ om ul care a cerut singur să Fiecare întîm pla­
capitol aparte din ♦
nent zîm bitoare, citeşti ca în- lucreze la zootehnie. E ra prin re constituie un
tr-o carte deschisă, zbucium ul 1958. L-au urm at şi alţii. N i­
unei vieţi m ultă vrem e lipsită culin Ciobanu, M ircea Vieru, cronica unică a
de bucurii. B iografia lui e M atei Jane, M ircea Ciobanu. gospodăriei colec­ 4
sim plă ca şi a m ultor şi m ul­ De fapt, a fost tot o in iţiati­ tive. Cronica ce­
to r ţăran i pălm aşi truditori în vă a com uniştilor. Ei au cerut lor 13 ani de
anii vechiului regim. A stăzi e să se ducă acolo unde treb u ­ m uncă unită. S-a
om. Sim te aceasta din toată rile m ergeau m ai anevoie. pornit de la mai ♦
fiinţa sa. M unca, capacitatea, P rună, la ferm a de vaci, iar puţin de 100.000 şi s-a ajuns
străd an ia şi priceperea lui, ca N iculin la oi. A fost o cotitu­ la 12.000.000. A tît e acum ave­
de altfel a tu tu ro r celor ca el, ră h otărîtoare pentru dezvol­ rea obştească a gospodăriei
sîn t respectate, preţuite, aşa tarea sectorului zootehnic. din Stoicăneşti. Preşedintele ♦
cum se cuvine. G îndurile continuă să zboa. vorbeşte despre sectorul vege­
De la m asa prezidiului, la re, oprindu-se la anul 1959. In tal. C hiriţă M anea îl vede pe
care i s-a făcut cinstea să ia gospodărie au sosit doi ingi­ C onstantin R otaru zîm bind. ♦
O are îşi am inteşte de anii
loc, priveşte bucuros la în­ neri. A bia term inaseră facul­ cînd s-a pus problem a culti­
treaga adunare. In rîndurile tatea. La zootehnie a venit o
zarvă a stîrn it atunci propu­ ♦
din faţă zăreşte figuri care îi fată cu ochi pătrunzători şi vării plantelor tehnice ? Ce
trezesc m ulte am intiri. S tă­ privirea biîndă. O tîn ără m o­ nerea inginerului de a se cul­
ruie cu privirea asupra lor. destă şi harnică. O am enii au tiva pe suprafeţe m ari sfecla
C onstantin Vieru, Gheorghe îndrăgit-o repede. N iciodată de zahăr şi floarea soarelui ♦
P rună, Niculin Ciobanu, Toma un îngrijitor n-a ieşit din cu-
Cioabă. N elipsiţi în lupta cu vîntul ei. Şi m ulte i-a m ai în­ O am enii ştiau una şi bună : m
„Păm înt avem destul. Băgăm
greutăţile şi întotdeauna în­ v ăţat ! Ş tiau ei şi înainte să grîu şi porum b. Ce să ne mai
vingători. N iciodată aceşti oa­ dea de m încare anim alelor, să complicăm cu plante tehnice. ♦
m eni n-au dat înapoi, ci s-au le cureţe, să le îngrijească.
dovedit la înălţim ea calităţii Acum, însă, o dată cu venirea Tot nu se fac“. R otaru le ţi­
nea pe atunci parte.
de comunist. Au fost m ulte inginerei, fac asta în mod şti­ Inginerul ♦
cazuri în care ei s-au afirm at inţific, raţional, după un pro­ A venit iarna. Echipa condusă de Ion A lbu din brigada a 2-a de cîm p
ca oam eni dîrji, dînd exem plu gram m inuţios întocm it. Totul C onstantin Neofit a adus la executînd praşila porum bului siloz însăm înţat după borceag
tuturor. Aşa a fost, de pildă, după carte, totul ca „la carte". cercul de învăţăm înt agricol ■>erde şi ovăz.
şi în acea vară m em orabilă a R ezultatele : aproape 1.100 bo­ tot felul de sem inţe. A um ­ ♦
anului ’49 cînd o m înă de oa­ vine, dintre care peste 340 de plut pereţii cu planşe. Şi ţin-te
m eni au luat pieptiş greută­ vaci cu lapte. V enitul din zoo. apoi la socoteli. V eniturile
sînt venituri, iar pe deasupra
ţile şi neîncrederea m ultor să­ tehnie : m ai bine de două m i­ se folosesc din plin şi braţele ♦
teni, înfiinţînd, la îndem nul lioane şi jum ătate lei pe an.
partidului, o gospodărie colec­ de m uncă. A reuşit să-i con­
vingă pe toţi, şi l-au ascultat.
tivă. Aceeaşi gospodărie care orbele preşedinte­ Şi n -a fost de loc greu. Peste ♦
astăzi, după 13 ani de exis­ lui sînt ascultate
tenţă şi realizări deosebite, a­ de toţi. Şi tu tu ro r 2 m ilioane venit vor aduce a­
vea să prim ească înalta dis­ le sînt inim ile pli­ ceste două culturi în 1962. A­
tincţie. Şi gîndurile au prins ne de m îndrie. Se cum, cea m ai bună brigadă e ♦
aripi, zburînd cu ani în urm ă. vorbeşte despre
A lte fapte şi alte întîm plări i legum icultură... a lui R otaru. în tîia la toate.
se perindă prin faţă... G rădina de le­ O am enii au crescut o dată cu ♦
gume. O poveste gospodăria. T inerii ingineri
u num ai 72 de fa­ aproape de necre­ C onstantin şi M aria Neofit
milii s-a consti­ zut despre roşii, ♦
tuit gospodăria. ardei, vinete. s-au căsătorit în gospodărie.
A vere nu prea In urm ă cu vreo patru ani Şi faptul acesta spune ceva.
era. Păm întul, cî- s-a pus problem a înfiinţării
teva anim ale de unei grădini. „Fără apă nu uvîntul preşedin­ ♦
m uncă, braţele şi poţi să faci grădinărie" — o telui se apropie
inim ile unor en­ ţineau unii. Şi apă era. Căl- de sfîrşit. U rm ea­
Ele 4
tuziaşti. A tîta tot. m ăţuiul trece chiar prin sat. ză cîteva cifre de
Colectiva trebuia D ar ce folos, că v ara nu-i m ai perspectivă.
însă să m eargă răm îne decît albia. Iarn a anu­ vorbesc de anul
înainte, să pros­ lui 1959 a fost cu zăpadă m ul­ 1965 cînd gospo­
pere, să facă viaţa oam enilor tă, iar prim ăvara urm ătoare dăria va -ajunge 4
m ereu m ai fericită. P entru a ­ cu ploi ce nu se m ai opreau. la o avere ob­ Cei 63 stupi ai gos%>odăriei sînt scoşi la recoltare lingă la­
ceasta era necesar să fie crea­ S-a strîns atunci m ultă apă pe ştească de peste nul de floarea soarelui. A picultorul C onstantin M arcu con­
te $i dezvoltate m ai m ulte ra ­ valea C ălm ăţuiului. Ba în- 20 m ilioane. N u­ 4 trolează încărcătura de m iere pe ramă.
m u ri de producţie. Şi în p ri­ tr-u n loc, num it „la cot“, apa m ărul vacilor cu
m ul rînd zootehnia. Ca de o­ a stat vrem e de cîteva luni. lap te va creşte la 600. V enitu­
an vor trece şi ele de 16 m i­ 4
bicei şi această propunere au „Aici o să facem grădina" le rile ce se vor obţine în acel
făcut-o com uniştii : „Să creş­ veni unora ideea. Şi în anul
tem anim ale cît m ai m ulte. urm ător s-au pus cîteva hec­ lioane. C ifre care la prim a ve­
A şa n e întărim avutul obştesc tare cu roşii, ardei, varză. S-a dere p ar seci. fără prea m ultă
şi sporim bunăstarea. E doar scos o producţie de legum e de poezie. D ai şi ele au im por­ 4
spre binele nostru, al tu tu ­ nu le venea oam enilor să tan ţa lor. Cu aju torul lor gă­
ror". A cesta a fost punctul de creadă că aşa ceva ar fi fost seşti m ai uşor faptele. In ­
plecare al unor discuţii la cu putinţă la Stoicăneşti. tr-adevăr, dincolo de aceste 4
care au p articip at toţi colec­ O dată sosit, inginerul a­ cifre se găsesc oam enii, cu pa­
tiviştii de atunci. Unii din ei, gronom n-a m ai avut pic de siunile şi frăm întările lor. Cei
neînţelegînd rostul, tot aveau astâm păr. Cum avea puţin care le-au dat viaţă prin 4
îndoieli. „S-o lăsăm m ai încet tim p liber îşi făcea de lucru m unca unită de zi cu zi.
cu ferm ele, spuneau ei. — Ce pe vale. Ii întreb a pe oam eni A ceasta este pe scurt isto­
ne trebuie sute de anim ale ? ba de una, ba de alta. M ăsu­ ria unei gospodării m ultim i­
Ne vor duce de rîp ă“. Comu­ ra, nota, iar m ăsura şi iar m ai lionare, aceştia sînt oamenii ♦
niştii însă au insistat în con­ scria cîte ceva în tr-u n carnet. care au făurit-o.
vingerea lor, au adus argu­ La o şedinţă de consiliu a pro­
m ente, făcînd în faţa oam e­ pus să se m ărească grădina C hiriţă N. M anea e comu­ 4
nilor num eroase calcule şi so­ de legume. „Avem posibilităţi nist şi şeful brigăzii a Vl-a.
Se spune că la toate cele în ­
coteli. Şi pînă la urm ă, cum de irigare — zicea. —• Dacă
făptuite şi-a adus o m are con­
e şi norm al, au izbutit. am face un bazin de acum u­ tribuţie. D ar despre asta nu 4
P rin 1951 s-au adus în gos­ lare ?“ Ideea nu era rea. S-a suflă un cuvînt. V orbeşte însă
podărie m ai m ulte vaci. Toate trecu t la calcule. Toate ve­ cu m ultă căldură despre m un­
una şi una. Pînă aici. toate neau în sprijinul proiectului. ca altora. Şi după cum se
bune. N um ai că s-a născut o E ra cît se poate de sim plu. vede, întotdeauna are m ulte, 4
legitim ă întrebare : Cine să le A şezarea terenului oferea po­ foarte m ulte de spus... Echipa de constructori, condusă de G heorghiţă A lexandru,
îngrijească ? Nu pentru că nu sibilitatea ca prin construirea lucrează de zor pentru darea în folosinţă în cît m ai scurt
s-ar fi priceput. A lta e expli­ cîtorva diguri să se poată re­ I. MIHIŢ ♦ tim p a m aternităţii în flu x continuu pentru porcine,