Page 30 - Albina_1962_08
P. 30
ră, izvorăşte din poziţia socială pe
C erceta cu un ochi critic rochi care o au. „S o cialism ul a ad u s îm
ile, pantofii, baticurile. A vea
de unde alege. Pentru ex p re u n a cu c e le la lte ad in ei p refaceri
cursia ce urm a s-o facă vroia sa ia re v o lu ţio n a re din ţa ra n o astră, şi
nn mai lucruri frum oase. sch im b area rad icală a situ a ţie i fe
S-a plim bat prin Bucureşti, a vizi m eii în so c ie ta te — a spus to v ară
tat muzee, apoi s-a întîlnit cu m area. şul G heorglie G heorghiu-D ej. — Li-
In trecut toate călătoriile ei se le ch id în d com plet şi p e n tru to td e au n a
gau de necazuri. Acum călătorea din răd ăcin ile in eg alităţii, a su p ririi şi
plăcere. Aşa a înţeles gospodăria um ilirii fem eilor, p u te re a p o p u lara
sa-i răsplătească hărnicia. Trim iţîn- le-a asig u ra t, o d ata cu d e p lin a e g a
d-o într-o călătorie în ţara. lita te în d rep tu ri, re sp e c ta re a dem n i
Cum o cheam ă î Poate e vorba de tă ţii d e om şi c etă ţe a n , p o sib ilită ţi
Stanca Lăzarescu din Batesti, raio n e lim itate de d ez v o lta re şi afirm are
nul Bozovici, poate a a p titu d in ilo r şi
de Anica Corbu din c a p a c ită ţilo r lo r
Harm an, raionul creato are". Grădinăresele din Becicherecul Mic, raionul Timişoara, (in obişnuitul cerc
Sfîntu! G heorghe, Fericirea do a de citit.
poate de alte sute trăi în strălucita ti
de femei din toate nereţe a patriei so kg. de com pot pentru bolnavii din
regiunile şi raioa cialiste este prezen spital.
nele tarii. D estinul tă în florile fapte Ziua m ăreaţă a eliberării e toată Cifre grăitoare
tor se aseam ănă. In trecut, femei lor fără num ăr. In com una Duda,
care nu-şi ridicau privirea din b as raionul Huşi, fem eile au ţinut îm podobită cu asem enea flori. Ţ ara
ma, al căror orizont nu depăşea sa întîm pine ziua de 23 A ugust ni-e dichisită de sărbătoare, în toate * In forul suprem al statului —-
gardul vecin. Astăzi, bucurîndu-se prin acţiuni patriotice. Au curăţat fereştile rîde bucuria. D eputate, gos M area A dunare N aţională — sîn?
de frum useţile patriei, de înflorirea 100 ha. de teren islaz, au fost vă podine, m uncitoare, colectiviste, fe 77 de fem ei deputate, iar în sfa
ei fără de seam ăn. ruite padocurile de la ferm a de pă mei de litere, doctoriţe, inginere pă tu rile populare peste 39.000.
Fiecare an din cei 18 care au tre sări şi altele. In Dăbuleni, raionul şesc alături în sărbătoreştile coloa
* 13.000 de femei sînt distinse
cut de la eliberarea patriei au în C orabia, la com itetul com unal al fe ne, purtînd în ochi lum ina ce a in
cu ordine şi m edalii.
sem nat pentru femei, ca şi pentru m eilor sînt depuse, din partea sfa suflat atîtea fapte m ăreţe în cei 18
întregul nostru popor, tot atîtea tului popular com unal, scrisori de ani, ce va insufla m ăreţia anilor ce * N um ărul fem eilor fruntaşe în
trepte pe care s-au ridicat, m ereu m ulţum ire şi atestare a valorii m un vin : lum ina dragostei neţărm urite producţie se ridică la aproape
mai sus, înfăptuirile a căror inspira cii patriotice depuse de ele. La Chi- pentru partid, pentru patrie, pentru 58.000.
tor este partidul. In m ăreaţa con şineu-C riş fem eile au preparat 300 popor. * In econom ia naţională lucrea
strucţie a societăţii socialiste n en u ză aproape 15.000 inginere şi teh-
m ărate cărăm izi au pus şi fem eile. niciene.
Şi com plicatele m aşini şi holdele * In tre anii 1961-1962, în fabrici
bălaie şi filele m ătăsoase ale cărţilor STIH DE PACE şi uzine 100.000 de fem ei au
şi blocurile care se ridică, tot ce-i frecventat cursuri de calificare şi
făurit de om cunoaşte şi hărnicia Mama-şi strtnge pruncu-n braţă Soarele, voinic frumos. specializare.
m îinii de fem eie. In surîsul gingaş al Şi-l sărută cu dulceaţă. Să fie mai luminos. * 17.000 de fem ei au m unci de
copilăriei, în cravata înnodată a Copilu-i vesel, zîmbeşte, Cu Inmina-i aurie conducere in gospodăriile colec
pionierului sînt am prente ale grijii Mamii-n piept inima-i creşte -a Omenirea s-o mtngîie. tive.
Vrea odorul să şi-l crească A sosit vremea acu ’
ei de a creşte patriei cetăţeni de nă
Grindina să nu-I lovească. Bombelor să spunem — NU I * La sate funcţionează 2.000
dejde. însufleţite de ţelul scum p în
Să-l vadă ca pe-un stejar Pentru pace luptăm noi. case de n aştere şi aproape 2.800
tregului nostru popor — desăvîrşi-
Pacea să-i fie stegar. Jos cu cei ce vor război 1 dispensare.
rea construcţiei socialiste — ele îşi M ane din lumea întreagă
pun tot sufletul, toata vrednicia în Pacea-i floarea cea mai dragă 1 Auzit in comuna Şanca Veche, * M ortalitatea infantila a scă
slujba acestei opere. Preţuirea, sti S-o facem în veci să crească raionul Făgăraş, regiunea Braşov zut cu 60 la sută.
ma şi consideraţia de care se bucu Dor cu dor să se-mplinească de I. BRAGHEŞ
putute, un om care a suterit mult îşi povesteşte Să m ărească grădina. La anul, prin amenajarea
viata. „Aveam 9 ani şi mă băgasem servitoare la riului Jer, vor mări suprafaţa de grădină irigabită
un perceptor — scrie ea. — Am slugărit Ia el pe de la 22 ha. la 65-68 ha.
mîncare numai şi din cînd în cînd îmi mai dădea
Să transforme sera. încă in toamnă se vor începe
M ilil. R ’h h l mămăligă mucedă. Intr-o zi n-am mai puful răbda şi lucrările pentru introducerea sistemului de încăl
cucoana cile o zdreanţă de a ei. Mîncam mai mult
zire prin aburi. în seră se vor produce răsaduri
am fugit... Am primit pămînt Ia reforma agrară... pentru culturi forţate în 5.000 metri pătraţi.
în 1950 am intrat in colectivă. Am lucrat cu drag Visurile grădinarilor se vor împlini, vor creşte
Elena Kereszturi, şeia brigăzii legumicole a gospo şi in fiecare an am ieşit printre primii. Au trecut roşiile şi ardeii şi vinetele pe treci de hectare,
dăriei agricole colective din Becicherecul Mic, re anii şi noi, colectiviştii ree-am înavuţit. Şi familia udate de apa Jetului.
giunea Banal, mi-a înm înat un caiet amplul cu un noastră, atît de săracă înainte, are acum de toate. — Ce s-ar mai bucura tala dacă ar putea să mun
scris mărunt. A vem casa noastră, mobilă frumoasă, haine, pan cească intr-o asem enea minunată grădină colecti
— Este caietul Vioricăi Hildan. Sinlem cileva tofi. lot ce ne trebuie... Asia e viaţa mea“ — îşi vistă 1
fem ei in gospodărie care ne-am înţeles să ne scriem încheie rîndurile Viorica Hildan. Am scris aceste Tovarăşa Kereszturi devine ginditoare, cu ochii
viata... — a ţinut să mă pună in temă şefa de bri rinduri acum cînd se Împlinesc 12 ani de la în pufia înceţoşaţi.
gadă. fiinţarea colectivei noastre.
Eram ia grădina de legume, la şfîrşitul zilei de — Şi caietul dumitate pe cînd, tovarăşe Keresz- — Vă gindifi Ia trecut ?
muncă. Se ţinea obişnuita! cerc de citit. In timp ce turi ? — Mă gîndesc că tinerii ar trebui să cunoască
m îinile împletesc de zor funii de usturoi, brigadiera — în curînd. Am multe de scris. Am slugărit şi eu viaţa grea pe care au dus-o părinţii şi bunicii lorr
citea dinlr-o carte în care se vorbea şi despre gos în tinereţe, am fost aaaliatoHă, iar acum uite, - sînf să poată astfel preţui şi mai mult realizările pre
podăria lor „Şoseaua milionarilor“ a*> Petru Vintilă. brigadieră. Tatăl meu, toi grădinar a fost, pe la di zentului.
— Aşa ! Foarte bine scrie acolo — interveni după feriţi moşieri. Visa să aibă o grădină a Iui, cit de
terminarea ieclurii. Ioana Hildan, o colectivistă mică, să crească roşii şi ardei şi vinete. A murit E. ABRAHAM \
virstnică. — CU zici fata că e averea noastră ? înainte vrem e şi n-a a
Elena Kereszturi răsfoieşte carnetul de note de pucat să vadă grădinile
care nu se desparte nici un moment. noastre pe zeci de hec
— Şase milioane ni-e fondul de bază, mamă ioană. tare, tonele de roşii şi
— A ş a ! Se cheamă va să zică că sintem milionare. ardei care pleacă din
Cînd aud aşa ceva mie gîndurile îmi zboară in gospodărie. Cit de mici
trecut. Am născut 12 copii şi mi-au rămas in viaţă erau'visurile Iui de grădi
cinci. Cu cit chin i-am crescut! Ce-ţi vine să te nar pe lingă ale noastre...
hlizeşti aşa nepoată ? Şi pe tatăl tău, cit îi de trac Z a ce . visează Elena Ke-
torist fruntaş acum, i-am purtat în copăiţă, cînd reszturi şi Ioana Hildan
mergeam să muncesc pe moşia boierului. Şi ptîngea " şi Zoica Isac şi Una Ne-
săracul de foam e! dici şi toate cele 60 de
Jenica, nepoata mamei Ioana, se apără : gradinărese din Beciche
— Da’ nu mă hlizesc de loc, bună ! Numa' că ai recul M ie ? Visurile lor
mai povestit... ’ sînf mari, leggtă de
— Ei da, ce ştiţi voi de greutăţile pe care le-am tnunca pe cqre o fab cu
avut noi în trecut/ Be un an eşti măritată şi uite ± drag. Dar aceste’ visuri
că ţi-ai luat un dormitor şi mobilă de bucătărie şi au scadenţă scurtă. Lă
un costum pentru bărbat care-i militar şi haine . ■Joamhti, la anul cel mult,.
pentru tine şi lucruri in casă. Acum, să iii tînăr e o , .Se vot împlini.
mare fericire. Ce n-aş da să fiu şi eu tinără ' Tţ.i . :jSă dea cit mai m ulte
— Lasă. mamă Ioană, că după cile zile-muhcă ai, t’^ jrgţiî, *siţ .sporească ave-.
nu s-ar zice că eşti bătrină — o îmbunează briga : ggsptfdărîef fv „Dacă
diera
a m n c fsi’pe cîm pi
. Mor,m Ioana roşeşte de plăcerea de a fi lăudată, ’ân ttki& f ’să scoală 2.900'
de a se şti printre grădinăresele fruntaşe. kg. grîu la hectar, nici
Ehei, dacă aş fi tinără, cum aş mai munci noi nu vom rămîne mai
atunci I
prejos. Vom scoate 40.000
Grădinăresele, se pregătesc să piece acasă. Mai kg. roşii ia hec Iar faţă
rămin să stau de vorbă cu Elena Kereszturi. îmi de 33.000 kg. cit am scos Aproape 159 tone de roşii au fost valorificate de gospodăria agricolă colectivi
dă caietul Vioricăi Hildan să-t citesc. în rinduri anul trecut". , , . din Sînm artin, raionul Arad.
